707 matches
-
CHIAR CA VINE TOAMNA IAR Autor: Lucia Tudosa Fundureanu Publicat în: Ediția nr. 1744 din 10 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului CHIAR CĂ VINE TOAMNA IAR Chiar că vine toamna iar, Frunze galbene și rupte, Pe aleile umplute, Și cu ghindele căzute, Colo jos pe trotuar. M-am dus iară la murar, Murele sunt vestejite, Și de frunze părăsite, Țepii n-au să te invite, Să te-nfrupți din mure iar. Mărul parcă s-a-ntristat, Frunzele-i sunt zdrențuite, Fructele
CHIAR CA VINE TOAMNA IAR de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 1744 din 10 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365285_a_366614]
-
o locație absolut mirifica și nu-mi imaginez anotimp în care să arate mai frumos decât toamnă. Însă, dacă mergeți toamnă, nu uitați să vă luați și cască de protecție. Mai pică din când în când câte o castana sau ghinda. Eu am luat două: una în parbriz și una în cap. Și nu mi-e de parbriz, ca acela se schimbă... N-am să trec repede peste „Cornul vânătorului”. Nici n-am să-l descriu. Cine vrea informații le găsește
FLORENTINA-LOREDANA DALIAN: FESTIVALUL-CONCURS DE LITERATURĂ, PICTURĂ ŞI SCULPTURĂ ELENA TOMA-UNIVERS ROMANESC XXL PITESTI-CORNUL VANATORULUI 2012 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 664 din 25 octombrie 201 [Corola-blog/BlogPost/365695_a_367024]
-
de la Muzeul Țăranului Român este un filtru puternic al calității iconarilor. Lia Voicu din București, artist plastic, absolventă a Facultății de Arte Decorative, București, Secția Ceramică, din studenție pictează icoane pe sticlă, face mărțișoare din semințe, scoarță de copac, ciulini, ghindă, castane, cânepă, linte. La Muzeul Țăranului Român expune: icoane pe sticlă, reproduceri după canon, icoane pe sticlă aplicată pe o bucată de lemn de brad șlefuită, băițuită, dată cu ceară de albine. Este icoană simplă sau pe suport sub formă
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
jertfei lor neclintitele hotare, în baladele ce-și freamătă sângele atâtor viteji, în vechile hrisoave voievodale în care s-a așezat Neamul, în cazaniile Schiturilor care ne-au brodat dreapta credință, în stejăristul datinilor și obiceiurilor în care a odrăslit ghinda regală a Vlăstarelor dace. Bradul acela permanent verde, în care își are culcuș Colindul Nașterii, ce-și reazimă fruntea de veșnicie, aruncându-și privirile hăt, departe în zenitul istoriei, îmbrățișind Glia cu brațele sale vânjoase și cucernice. Maria Tănase, spune
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
bușteni din răsputere: E tot ce azi stăpânul lui îi cere. Fâneața înflorită e aleanul. Cum zile faste iarăși se perindă, Ascultă parcă o legendă veche - Iar buiestrașul zările colindă, Și călărețul - strașnică pereche - Pe drumuri de alune și de ghindă... Și ca prin vis...ciulește o ureche... Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Tandem / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 367, Anul II, 02 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
TANDEM de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361655_a_362984]
-
de tablou, pedepsind nedreptatea. Dintr-un vas cu anafură și apă sfințită aflat la îndemână și tare colorată în roșu, lichidul picura pe tâmpla altarului și lua trup de rugăciune chicotind în smerenie. Miros de mirt și floare uscată de ghindă căzută de la butoniera cavalerului cu același nume, visat de toate evele care-și părăsesc adamii acuzându-i de spurcăciune și prefăcută credință ... Ăștia din urmă erau carevasăzică unși cu toate alifiile, vântul le sufla departe mistriile și poloboacele. Clondirele prinse
GEORGE NICOLAE PODIŞOR de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351882_a_353211]
-
neființă... femeile coboară dintr-un opiu de culori spre străluciri de tinichea prin racle de mac pe drumuri ce se mișcă lent dintr-o Persie cu povești. în bruma ploilor semințele dansează pe vârfuri de lut, stejarul se naște din ghindă. parcă ieri treceam prin pădure, parcă ieri te zărisem, femeie, printre frunzele puse-n lanțuri de lună, parcă ieri te-alergam, căprioară nebună, cu picioarele zvelte, cu ochii șireți ce tăiau laseri din pupilele tale, înfipți în inima mea, călcai
POEZIA CA SPOVEDANIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352261_a_353590]
-
sub căpătâi / dacă depărtarea vrea sa rămână acolo / fluturi...mai am câțiva / suflu cu iubire peste ei / și-i redau curcubeului // din mine pot face orice / lacrimi fericire zâmbete uimire / aer apa foc vânt prin cuvinte / atingere risipire copac din ghindă / le pot da lumii în impas / mai bogată cu o eternitate / rămân” (scenariu pentru eternitate). Poeta compune muzica iubirii în tonalitate majoră. Poemele sunt chintesența acestei iubiri într-un colocviu tainic, poate virtual, dar sublim în candoarea lui, numai de
SINGURĂTATEA ALBULUI ÎNTUNERIC, CRONICĂ LA CARTEA DE VERSURI A ILENEI POPESCU BÂLDEA TU NU ŞTII CUM PLÂNG FLUTURII , EDITURA PROXIMA, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia [Corola-blog/BlogPost/351721_a_353050]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > VALET DE GHINDĂ Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 364 din 30 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Valet de ghindă O floare a cules - părea frumoasă: Atâta frumusețe risipită Cu o larghețe mare, infinită! Părea binedispusă, bucuroasă. Mănunchi de flori culese
VALET DE GHINDĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350982_a_352311]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > VALET DE GHINDĂ Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 364 din 30 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Valet de ghindă O floare a cules - părea frumoasă: Atâta frumusețe risipită Cu o larghețe mare, infinită! Părea binedispusă, bucuroasă. Mănunchi de flori culese - plictisită l-a aruncat, cuprinsă de angoasă. Nemulțumiri confuze, nebuloasă... Și bucurie piere ofilită. Deprinsă cu imagini de oglindă
VALET DE GHINDĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350982_a_352311]
-
mare, infinită! Părea binedispusă, bucuroasă. Mănunchi de flori culese - plictisită l-a aruncat, cuprinsă de angoasă. Nemulțumiri confuze, nebuloasă... Și bucurie piere ofilită. Deprinsă cu imagini de oglindă, Se crede poate unică minune; Dar eu sunt numai un valet de ghindă Setos ca să cunoască, să adune, Privirea orizonturi să cuprindă Cu flori în visătoare rugăciune. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Valet de ghindă / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 364, Anul I, 30 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
VALET DE GHINDĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350982_a_352311]
-
piere ofilită. Deprinsă cu imagini de oglindă, Se crede poate unică minune; Dar eu sunt numai un valet de ghindă Setos ca să cunoască, să adune, Privirea orizonturi să cuprindă Cu flori în visătoare rugăciune. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Valet de ghindă / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 364, Anul I, 30 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
VALET DE GHINDĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350982_a_352311]
-
mai 2013 Toate Articolele Autorului dintr-un verb căzut în rugi s-au ivit două năluci dintr-un complement bizar ți-aș juca viața la zar fur secundele feline având ugerele pline și rămân sâmbure gol în cenușă și nămol ghinda mea va crește iar peste ani voi fi stejar blestemat de mari ocări aștept trenurile-n gări trenuri goale și năluce unul vine și se duce altul a rămas o fiară și n-a mai oprit în gară, suspendat și-
BALADĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 869 din 18 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354903_a_356232]
-
să răsară unde iancu a apus peste deal la munte-n sus scoțând lujerele noi vara printre dor și ploi fiind speranță și fiind spadă pruncilor ce va să vadă eu privesc ca-ntr-o oglindă cum crește pădurea-n ghindă și copilu-n pântece în dorul de cântece inima mi-e alandala și ți-aș scoate iar sandala să-ți sărut piciorul gol și brațul la subțior ochii sun-a iasomie semănată pe câmpie pieptul doldora de sâni gura izvor de
BALADĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 869 din 18 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354903_a_356232]
-
plângea săracul de dor, dorul lui cel mioritic de iubire, de natură și de orice creatură. behăia printre silabe și mergea în patru labe, băuse o cramă de consoane, și striga după mie: golaneee! îi era foame de tauri, de ghindă, de piscuri, de râuri, trăgea clopotul lunii în cer, să audă orice temnicer, spânzura păsările de vânt, și le-nșira pe-o sfoară de cuvânt. visa să fugă în hiperboreia, cu cărți în cuneiforme, îmbrăcat în uniforme de jandarm provincial
LA CINĂ CU NICHITA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 583 din 05 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/354959_a_356288]
-
într-o posibilă descendentă medievală, înrudită cu familia cavalerului teuton de care se simte atrasă irezistibil. Vocea sângelui să aibă ecouri atât de depărtate? Posibil. Pe un cu totul alt palier se desfasoara viața lui Andrei Prut, alias Craiul de Ghinda, un om care era “de toate câte ceva”, destin cu care se poate identifica orice ins din zilele noastre, un om dintr-o bucată, “care vorbește pe șleau. Nu regretă că nu s-a impus, că nu și-a luat funcții
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
din viața bunicii Olga Sâmbure, a fiicei sale Eliza și copilăria Mărținei la conacul din Glodoasa, din care acum îi revenea și lui o parte de moștenire. O adevarată șaga cu elementele de fabulos absolute necesare, pe care Craiul de Ghinda, “prins în râșnita amintirilor” - o deșira molcom, cu exclamații înciudate și nostalgice. Iscusința Melaniei Cuc atinge cote maxime de măiestrie în descrierea exponatelor muzeului, dar și în creionarea personajelor unde este cu adevarat magistrală. Autoarea s-a documentat serios pentru
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
om ciudat, cu totul diferit de ceilalți. Conacul în care își trăiește ultimele zile boieroaica centenara Olga Sâmbure, și el în paragină, reflectă perfect starea bătrânei și a umbrelor trecutului pe care ea, cu disperare le cheamă în fața Craiului de Ghinda sosit acolo ca să-și primească partea de avere ce i se cuvine. Faptul că el stă la capul muribundei nu e deloc întâmplător. Se zice că, de cine nu ți-e drag, de acela ai să ai parte. Boieroaica, amantă
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
făcut, fără să te întrebi, la ce-ți folosește. Ziua Nebunilor”. Un fapt care ține de miracol dar și de credință - sparge cu totul aparentă acalmie și forfota mulțimii, atunci când Augustina, suita pe crucea cioplita în tei de Craiul de Ghinda, sângerează la mâini, pe locul unde odinioară s-au aflat cuiele răstignirii lui Hristos. Sângele crud al fetei fuzionează perfect cu seva copacului ca si cand omul își trage seva din rădăcinile naturii create. Mulțimea intră-n delir, strigă, murmura, se închină
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
din tălpile ei, sângele curge că o eșarfă din muselina purpurie. Durerea este una spirituală și nu va trece cu analgezice”. Pe masura ce Augustina intra în tranșă și are vedenii închipuind cohorte de legiuni române, are loc și transformarea Craiului de Ghinda, cel care, până la vârsta de 40 de ani nu făcuse mai nimic, acum parcă este alt om. Trezirea lui la o nouă viață începe cu rolul pe care și-l asumă benevol, acela de purtător de grija al boieroaicei Olga
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
vadă turnirul, într-un landou unde aceasta agonizează. Onkle Marck alchimistul are o explicație față de fenomenul stigmatelor Augustinei: “-Față aceea, Agustina, este doar conductorul. Celulele animale și celulele vegetale comunica între ele. Conștiința de sine ... ” Întâlnirea Mărținei cu Craiul de ghinda care-o poartă în cărucior pe boieroaica Olga, nu e chiar un eveniemnt de neașteptat. O casă situată în răscruce, o femeie aflată la răscrucea vârstelor, tânăra încă, pusă pe descoperirea unui secret ascuns în firidele minții sale. Mărțina - din
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
Articolele Autorului Tămîind Corneliu Traian Atanasiu nu mai tremură - cad legănat tămîind străvechiul gorgan Ceea ce a constituit punctul de plecare al poemului a fost contemplarea frunzelor în cădere. Departe de a fi o cădere accelerată și zgomotoasă, ca aceea a ghindelor sau a castanelor, care te poate face să tresari cînd liniștea prea mare este curmată brusc, aceea a frunzele are o anume lentoare și un balans aparte care te duc cu gîndul la abandon. M-am gîndit deci la o
HAIKU, CORNELIU TRAIAN ATANASIU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355194_a_356523]
-
Precista, / Șade bătrânul Crăciun, / Cu busuiocu-n dreapta, / Cu cruciulița-n stânga / Și-mi judecă pe Șiva: / - Șivo, leo / Vasilco, leo, / Ce-ai făcut și ce-ai mâncat / De mi te-ai îngrășat ? / - Sus la munte m-am suit, / Jir și ghindă mi-am mâncat, / De aceea m-am îngrășat. / Mai la vale m-am coborât, / Apă rece mi-am băut, / Grădinile le-am izbit, / Românii că m-au văzut, / Și pe mine m-au luat, Românii cu topoarele, / Țiganii cu baroasele
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
Și iar trec în neființă căzînd doar într-o doară În moară vieții mele ce-mi macină, amară, Cîmpiile cu fluturi și căi - zeii timizi Și-mi umple cerul vieții cu frunze și omizi Aici stă adevărul ascuns după o ghinda - Tulburătorul flutur a fost cîndva omida Iar eu ce-am fost din fire, oricum n-am să mai pot În jugul vieții mele de-a mă-nhăma să-l port ! 3 Nous vous prions de bien vouloir Să intrați / ieșiți
PE MINE NU M-A IUBIT NICI O FEMEIE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355671_a_357000]
-
Balea Ioan Daniel, Cugir, județul Alba, expune obiecte din piele lucrate în atelier propriu, după un meșteșug învățat în familie: curele, chimire, opinci, harnașamente, portchei, portcuțite, tolbe de vânătoare, huse de arme. Curelele sunt împodobite cu motive florale: lalea, floare-de-colț, ghinda specifică obiectelor de vânătoare. Sticlăritul, meșeteșug străvechi, își are și el reprezentanții lui la târg. Mihai SRL Miercurea-Ciuc, județul Harghita, produce obiecte din sticlă suflată manual, arsă la 250 de grade, pictată manual cu pensula, în tente de roșu, maro
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]