387 matches
-
Acasa > Versuri > Omagiu > GEORGETA RESTEMAN - POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE Autor: Georgeta Resteman Publicat în: Ediția nr. 1338 din 30 august 2014 Toate Articolele Autorului LIMBA NOASTRĂ, GIUVAER STRĂVECHI Doamne, cât ai fost de-ndurător Când ai vrut ca să mă nasc în vară, Lâng-o pădurice și-un izvor, Prefirând în mine primăvară Toamnelor m-ai dăruit doinind, Ruginiu brumat cu dor de glie, Iernile mi le-ai pictat, zâmbind
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370426_a_371755]
-
limbii române Nu-i în lumea ast-atâta foc Jar de maci în trunchiuri de cuvinte Auriu din lanuri prinse-n joc Cu albastrul cerului, cuminte, Ca-n tărâmul lui Zamolxe, vechi Unde spiritul în veci nu moare Limba noastră, giuvaer străvechi, Cu safire dăltuite-n mare, Limpezită-n roua munților Răsădită-n lutul din câmpie Și-n coroana verde-a codrilor Doină-n tufele de iasomie... De vei auzi, Doamne, vreodat' Un român uitând limba română Fie el de-a
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370426_a_371755]
-
Acasa > Strofe > Atasament > ELISABETA IOSIF VIORI DE OCTOMBRIE Autor: Elisabeta Iosif Publicat în: Ediția nr. 1754 din 20 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Elisabeta IOSIF Viori de octombrie Se-mpodobește octombrie cu giuvaere Aprinse-n curcubeie. Ne-nvelește cu frunze În toamna desculță... Când arborii-s năluci, Și gândesc în culori visătoare, cărunte Iar luna înflorește a toamnă târzie... Iubește-mă acum, în octombrie, Când Dumnezeu pictează în roua aurie... În noiembrie, copacii
ELISABETA IOSIF VIORI DE OCTOMBRIE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1754 din 20 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368232_a_369561]
-
rutină. Orgoliu Și totuși pe al Muzei cer eu sunt orice, dar nu cometă. În acest sumbru efemer cânt pe viori, nu pe flașnetă. Nu ca drezină am să pier, ci ca o splendidă rachetă și port ca pe un giuvaer a nemuririi verighetă. Sunt vânător, nu braconier, gândind cioplesc, nu scriu cu cretă. Sunt arșiță, nu aspru ger, mândru condor și nu egretă. Nu mă târăsc. Nu sunt apter și posed magica baghetă care preface în prier iarna ce-n
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353503_a_354832]
-
meu cântec iubire pentru tine Și lira mea suna-va al dragostei fior. Iar tu vei fi prințesa ce-ascultă-nfiorată Cuvântul care zboară spre-al cerului mister, Visând la ziua-n care veni-va c-altădată Un cavaler romantic cu suflet giuvaer. Dar rogu-te, prințesă , te-apleacă pe fereastră Și dă-mi spre liniștire năframa ta de dor Voi săruta cu grijă lumina ta măiastră Și-ncălecat pe Pegas, porni-voi iar în zbor. Leonid IACOB Referință Bibliografică: cântec din alte vremi
CÂNTEC DIN ALTE VREMI de LEONID IACOB în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354195_a_355524]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > NECTARUL DIN SUFLET Autor: Georgeta Resteman, Oradea Publicat în: Ediția nr. 310 din 06 noiembrie 2011 (Regretatului domn, (Regretatului domn, Constantin Nicolae Mălinaș) Din lacrimi cristaline durute sub zăpezi Un giuvaer de floare și-ascunde în petale Întreaga-i prospețime, iubirea din amiezi Și bucurie-ascunde, lumina din pocale. Vestește primăvara minunea cea suavă Și ochii ni-i încântă cu straiul alb și pur Ridică gingaș capul și parcă zice-n slavă
NECTARUL DIN SUFLET de GEORGETA RESTEMAN, ORADEA în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357104_a_358433]
-
stă iubirea-ncolțită, mereu pregătită de rod, blamata, trecută prin foc și-eșafod teamă trezind în inima-mpietrită. scânteie te-aprinzi și flacăra arzi mereu ești un ieri, un azi și un mâine pentru bărbați ești mai mult ca o pâine giuvaer ești în ochi de amanți. în noapte ești lapte și miere, întrecând dulci ambrozii, nectaruri și vin ești dulcea otravă și-n inimi râvnit spin cuvintele toate spre tine știu mersul flamand e de tine până și versul. Referință Bibliografica
FEMEIE, TE-AI NĂSCUT LIMPEDE ADEVĂR de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357367_a_358696]
-
2010”. Sentimentul patriotic se îmbină în chip fericit cu cel religios în poemul: “Biserici vii” - un fel de pastel de o frumusețe copleșitoare: “Ți-aduc în dar boabe de rouă, / Cățuia zorilor de zi, / În templul vechi, suflarea nouă / În giuvaer de păpădii - // Ți-aduc în dar tăpșanuri ude, / Cu gălbenele-n verzi icoane - / În dans de stele paparude / Mirese de livezi, Sioane - // Ți-aduc în dar măslini de roade, / Umbrar de râuri în pustie, / Și mirodenii de noroade / Să ți
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
Hristos. Având chipul lui Dumnezeu întipărit în noi, lumina sufletului nu poate fi decât sfințenia: „Căci aceasta este voia lui Dumnezeu: sfințirea noastră” (1 Tesaloniceni 4,3). Dacă am fi nevoiți să alegem din Tezaurul Noului Testament doar un singur giuvaer, o singură poruncă, aceasta ar fi: „Fiți sfinți, cum sfânt sunt și Eu” (1 Petru 1,16), căci „Cel ce sfințește și cei ce se sfințesc dintr-unul sunt toți” (Evrei 2,11), iar singura cale a creștinilor este „calea
HRISTOS A ÎNVIAT ! de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358450_a_359779]
-
care gem de maci Și dealuri pline ochi, de fragi... E țara mea unde-i cunosc Pe cei ce sunt și cei ce-au fost, Pe glia ei când mă descalț Ei urcă-n mine spre înalt. Pedeapsă dar și giuvaer Cum totu-n jur e efemer Pân-ne-o veni la cer sorocul E pentru noi românii, totul! Referință Bibliografică: Cântec pentru țara mea / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 245, Anul I, 02 septembrie 2011. Drepturi
CÂNTEC PENTRU ŢARA MEA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359316_a_360645]
-
să știm măcar o parte din greutățile cu care se confruntă cei implicați în ridicarea și menținerea sfintelor lăcașuri. Acest lucru ne umple de râvnă dar ne și obligă la acordarea sprijinului cuvenit. Să privim așadar adevărul ca pe un giuvaer ascuns în miezul unui trandafir! Grația Lungu Constantineanu, a reușit prin dialogurile sale să realizate cu grație, cu grijă și iubire de oameni, să îndepărteze petală de petală până a ajuns să facă să strălucească lumina adevărului întocmai ca diamantul
SPOVEDANIA STAREŢILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360627_a_361956]
-
A unui neam ce s-a născut erou, Sortit să râdă-n țară nesupusă Silit să geamă fără de ecou... Mi-s ochii arși cătând spre infinituri, Să aflu fierul care l-a lovit Să aflu gheara care-l ține-n ghinturi Și ochi-mi arși, se-ncurcă-n infinit... Prea multe văluri îmi acopăr zarea Și ochii mei, se zbat în smoala lor, Prea mulți ciulini îmi sfârtecă cărarea De ochi umil, de simplu muritor... Aș vrea să înțeleg, de unde-i
VERSURI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360681_a_362010]
-
Te mai aștept în fața porții Să fii mireasa mea și-a lunii. Iubito, au înflorit salcâmii Le simt mireasma lor în piept. Stingher, la marginea genunii, Cu-același dor, te mai aștept. METAFORA GERMINALĂ Figură de stil mai galantă, Un giuvaer cioplit din daltă. Născută din cuvântul nerostit, Din aluatul încă nedospit, Din licărire de scânteie, Din gândul ne ajuns idee, Din geana nopții obosite, Din șoaptele abia rostite, Din gânguritul de copil, Din jocul dragostei subtil, Din bobul încă ne-
FEMEIA SUFLETULUI MEU (2) – VERSURI de GAVRIL MOISA în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359833_a_361162]
-
Dacă șarpele poate fi simbolul falic, mărul zemos devine fructul în care își înfige bărbatul dinții, ca în poezia lui Arghezi, “Rada”: “Și-a dezvelit sărind / Bujorul negru și fetia./ Parcă s-a deschis și s-a închis cutia / Unui giuvaer, de sînge. / Ai pune gura și-ai strînge .” Nici nu știi ce dor mi-a fost de tine. Povestește-mi, ce mai e prin București? Praf, fum de la țevile de eșapament, gunoaie, aglomerație, zgomot ... Doamne, ce liniște este aici! “Atîta
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
o ascultam pe Dalida în recital. Apoi ,o noapte-ntreagă l-am mângâiat și ,sub plapumă, cald rămăsese. În patul de spital, mama , parcă pe mine m-aștepta ca să plece în neființă. Și eu am plâns, și-am mulțumit pentru giuvaerul primit în dar, din care patru decenii am sorbit și am strâns amintiri consolatoare. În țara mea natală s-au dus cu toții: . Fredy, tânărul frate al tatei; și Chică cel spiritual; și Robert, prieten drag, meloman filozof, care-mi tot
DE MULTE ORI A BĂTUT MOARTEA de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340375_a_341704]
-
2010”. Sentimentul patriotic se îmbină în chip fericit cu cel religios în poemul: “Biserici vii” - un fel de pastel de o frumusețe copleșitoare: “Ți-aduc în dar boabe de rouă, / Cățuia zorilor de zi, / În templul vechi, suflarea nouă / În giuvaer de păpădii - // Ți-aduc în dar tăpșanuri ude, / Cu gălbenele-n verzi icoane - / În dans de stele paparude / Mirese de livezi, Sioane -// Ți-aduc în dar măslini de roade, / Umbrar de râuri în pustie, / Și mirodenii de noroade / Să ți
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii () [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
care gem de maci Și dealuri pline ochi de fragi... E țara mea unde-i cunosc Pe cei ce sunt și cei ce-au fost, Pe glia ei când mă descalț Ei urcă-n mine spre înalt. Pedeapsă dar și giuvaer, Cum totu-n jur e efemer, Pân-ne-o veni la cer sorocul E pentru noi românii, totul! Referință Bibliografică: Cântec pentru țara mea... / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 765, Anul III, 03 februarie 2013. Drepturi
CÂNTEC PENTRU ŢARA MEA... de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341376_a_342705]
-
tăul neaflat,/ o, Persefona, vino, din boală azi mă scoală!/ Recursul la clemență se judecă pe dat':/ de versul meu, Zeițo, sunt astăzi condamnat!” Nebănuite îi sunt ipostazele: „rob etern”, „Poetul sparge globul noptirilor nătânge”, „O, prădatule Poet!”, „eu sunt ghintul vremii, cel desperecheat!”, „Eu sunt Biruitorul! Am apărat numele Cetății mele/ cu toată ființa Alfabetului în care acum trebuie să tac ... ”, „Poetule, la ușa Necuvântului îndură,/ faptele bune pleca-vor ca mâine în bejenia sinelui!”, „Poetul e un saltimbanc rănit
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
pe cer Luminându-i bolta-n ochii ei albaștri. Se apleacă frunza întomnată-n noapte Și se roagă feeric liniștea să cadă Ca o ploaie sacră de iubiri tăcute Și să cânte viața cu a ei paradă. Pleoapa lasă tandru giuvaer de stele Și în ochii-ți mari tainic mai citesc... Vântul aduce-n palme o lacrimă-n gene Întrebând în taină de te mai iubesc. Cluj Napoca 7 octombrie 2015 Răvașele toamnei Și-au împrăștiat castanii Frunzele prin parcuri... Și le-
IUBIREA CA UN CANTEC de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344129_a_345458]
-
consumă și între mese, fiind una din gustările mele preferate și alese. O beau, de vreau, cafea de dimineață, neagră, nu și amară, doar scorțișoară de primăvară. O sorb drept sucuri de mere, de pere, de struguri și alte parfumate giuvaere. Mi-o fac friptură, mi-o fac salată, de pepene cu ciocolată. Mi-e așa de dragă, de dor mă leagă, cu gust de fraga și vin albine să mi-o culeagă! Referință Bibliografica: EU POEZIE MĂNÂNC / Dora Păscu : Confluente
EU POEZIE MĂNÂNC de DORA PASCU în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378822_a_380151]
-
o ascultăm pe Dalida în recital. Apoi ,o noapte-ntreagă l-am mângâiat și ,sub plapuma, cald rămăsese. În patul de spital, mama , parcă pe mine m-aștepta ca să plece în neființă. Și eu am plâns, și-am mulțumit pentru giuvaerul primit în dar, din care patru decenii am sorbit și am strâns amintiri consolatoare. În țara mea natală s-au dus cu toții: . Fredy, tânărul frate al tatei; și Chica cel spiritual; și Robert, prieten drag, meloman filozof, care-mi tot
ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI [Corola-blog/BlogPost/379858_a_381187]
-
o ascultăm pe Dalida în recital. Apoi ,o noapte-ntreagă l-am mângâiat și ,sub plapuma, cald rămăsese.În patul de spital, mama , parcă pe mine m-aștepta ca să plece în neființă. Și eu am plâns, și-am mulțumit pentru giuvaerul primit în dar, din care patru decenii am sorbit și am strâns amintiri consolatoare.În țara mea natală s-au dus cu toții: . Fredy, tânărul frate al tatei; și Chica cel spiritual; și Robert, prieten drag, meloman filozof, care-mi tot
ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI [Corola-blog/BlogPost/379858_a_381187]
-
și un postaș grăbit, întinde o scrisoare, Desfaci răvașul și citești dar nu-ți vine să crezi, Sunt proorociri împărătești și cu alți ochi te vezi. Iluzii, nempliniri și vise, defectele de caracter, Sunt toate scoase la iveală, rugina unui giuvaer. Atuncea afli despre tine că nu ești un om optimist, Cauți mereu prilej de ceartă, esti pus pe hartă, veșnic trist. Și nimeni nu-ți mai intră-n voie, nimic nu te mai mulțumește, Ba față e prea alintata, ba
POSTASUL de MIRON IOAN în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379338_a_380667]
-
împletit inele din lujerii de floare, În crinoline-albastre de iriși mă îmbraci. Ce mi-aș dori mai mult decat beția-n care, Adorm pe câte-o stea și tainic te respir, Eu ți-am rămas icoana, de dor vindecătoare, Tu giuvaer în salba, ocean de elixir. Nu-mi sunt nicicând de-ajuns ninsorile de meri, Desi mi-ai fost izvor în răsărit de foc, Cheamă de pază îngeri, ne fie ei străjeri Și creionează vise cu aripi de noroc. Cu lacrimi
PE UMERI DE CER de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379402_a_380731]
-
departe de inimă despre părinții dumneavoastră? Ce n-aș da să mai pot vorbi cu mama, pe care o chema tot Pompilia, despre acele vremuri. Mama m-a crescut cu cea mai mare grijă, m-a ocrotit ca pe un giuvaer prețios, la fel și tatăl meu, Emil. Ce rudă mai apropiată aveți azi în țară? A mai rămas la București numai vărul meu Daniel, născut în același an cu mine, fiul surorii mamei mele, Maria, martor al copilăriei noastre, dar
POMPILIA STOIAN. BRAŢELE DE ÎMBRĂŢIŞAT ALE PRIETENULUI DRAG de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379369_a_380698]