90 matches
-
când comparăm cifrele oficiale cu cele ale anchetelor de victimizare în mediul școlar, cărora echipa noastră le consacră o mare parte din cercetări (Debarbieux, 2004). Am scos în evidență experiențele de victimizare suferite de un eșantion de 3 871 de gimnaziști francezi în 2002-2003, același an de referință ca și pentru ancheta administrativă folosită aici. Decalajul e spectaculos într-un tabel recapitulativ (tabelul 5) care dă procentajul victimelor conform anchetelor noastre de victimizare sau conform cifrelor produse pe cale administrativă. Tabelul 5
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
referitor la principalele victimizări contabilizate în școli: sunt aceleași categorii ca și ale noastre, comparația se poate face așadar pentru fiecare în parte. Or, rezultatele sunt foarte diferite, cum arată tabelul 6. Tabelul 6. Procentajul elevilor afectați de principalele victimizări (gimnaziști francezi din învățământul public în 2003), potrivit celor două anchete Ancheta ESPAD Ancheta Debarbieux Diferență Extorcare 3,4 6,3 2,9 Furt 14,3 46,3 32,0 Verbal 45,6 73,2 27,6 Lovituri 20,2 24
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
24,2 4,0 Rasism 10,4 16,7 6,3 Sursa: Debarbieux și Montoya, 2004 (N = 3 871) și Choquet et al., 2005 (N = 7 998). Acest tabel nu cuprinde, din motive de comparabilitate, decât subansambluri din anchetele citate: gimnaziștii din instituțiile publice. Au fost excluși din propriul nostru eșantion elevii din școlile elementare, iar din eșantionul INSERM, liceenii și școlile particulare. În prima coloană, tipul de victimizare suferită, de la extorcare la rasism, în coloana a doua, procentajul elevilor care
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de violență declarată între 1999 și 2003 și, reluând cele cinci categorii de bază (de la violență verbală la extorcare), arată repartizarea acestor acte în funcție de locul în și în afara școlii (tabelul 8) (Choquet et al., 2005). Tabelul 8. Violențe autodeclarate de gimnaziști și liceeni în anii 1999-2003, în funcție de sexul respondenților În ultimele 12 luni Băieți Fete 1999 2003 1999 2003 Ați fost amestecați într-o încăierare 37,4 40,6 16,9 18,8 Ați luat parte la o încăierare în care
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
discursuri este cel de "respect", fără de care nu există nici prestigiu, nici identitate socială solidă (Dhoquois, 1996). Regăsim aici una dintre concluziile anchetei de victimizare realizate de Carra și Sicot (1996), care identifica astfel victimizarea cea mai frecventă raportată de gimnaziștii din eșantionul lor. Bullying-ul, sau hărțuirea, permite o abordare pertinentă a efectelor psihologice și individuale asupra victimelor. El arată că stresul cauzat de victimizare poate fi un stres cumulativ și de aceea dificil de tratat, fiind adânc instalat în structura
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
și segregarea etnică 41,6% dintre elevii de gimnaziu și liceu spun că au fost martori la extorcări, față de 30,7% în cartierele claselor mijlocii și în 19,2% în cartierele favorizate. Teama este și ea mai prezentă: 30% dintre gimnaziștii din cartierele defavorizate declară o violență "enormă", față de 10,3% în cartierele claselor mijlocii și 4% în cartierele favorizate. Inegalitatea în fața riscului de violență în școală este, pentru noi, una dintre inegalitățile sociale cu cele mai grele consecințe (Debarbieux, 1996
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
la sută", care postulează că în orice grup uman regăsim un asemenea procentaj de indivizi aflați în afara normei. Potrivit autorilor de infracțiuni înșiși, răspunzând la o anchetă franceză de delincvență autodeclarată (Roché, 2001), proporția acestor delincvenți minori "superactivi" în rândul gimnaziștilor și liceenilor este chiar de acest ordin. Teoria celor "cinci la sută" pare deci verificată (vezi Wolfgang et al., 1972). Se presupune în general că expulzarea acestui grup restrâns din școală, dacă nu și din cartier, va rezolva dificultățile vieții
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
7% 39% 26,1% 100% * Fuziune redresată gimnazii-școli primare 1995-2000 elevi de 11-12 ani, N = 1 867. Dependența este foarte semnificativă. chi2 = 205,62, ddl = 4, 1 p = > 99,99%. Diferența între răspunsurile elevilor de școală primară și cele ale gimnaziștilor este spectaculoasă, după cum vedem. 43,8% dintre elevii de 11 și 12 ani din școala elementară spun că relațiile lor cu dascălii sunt foarte bune, față de 15 % în gimnaziu, cu aproximativ 29% mai puțin. Nu înseamnă că relația elevi-profesori este
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
aproape zece ani. Contestată este minoritar, dar foarte semnificativ mai mult capacitatea relațională decât capacitatea didactică. Sentimentul de insecuritate în gimnaziu rămâne restrâns pentru marea majoritate a elevilor, chiar dacă minoritatea care nu se simte în siguranță a crescut. 18% dintre gimnaziști percepeau o violență puternică în școala lor în 1995, iar acum au ajuns la 21,2%. Această diferență de 3% poate părea minoră, dar în cifre ea înseamnă zeci de mii de indivizi, dacă o raportăm la populația totală de
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
violență puternică în școala lor în 1995, iar acum au ajuns la 21,2%. Această diferență de 3% poate părea minoră, dar în cifre ea înseamnă zeci de mii de indivizi, dacă o raportăm la populația totală de elevi. Majoritatea gimnaziștilor se simt în siguranță, chiar dacă putem deja emite ipoteza unor rezultate variate în funcție de tipurile de școli și de victimizări. În medie, numărul victimelor a prezentat totuși o tendință de diminuare evidentă. Astfel, numărul elevilor care declarau că au fost extorcați
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
apoi școlile "sensibile" de școlile obișnuite din ZEP. Unul dintre primii indicatori ai degradării climatului școlar în gimnaziile populare este degradarea relațiilor cu profesorii, iar diferența între școlile situate în ZEP și celelalte s-a accentuat. În 1995, 21% dintre gimnaziștii din ZEP și 17% din celelalte evaluau negativ relația elev-profesor: acum au ajuns la 28% în ZEP și la 18% în afara ZEP. Elevii din școlile populare par să fie martori la o creștere a agresivității împotriva profesorilor, în timp ce aceasta pare
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ZEP care mărturisesc o agresiune puternică în relația cu profeosrii fiind ceva mai mult decât dublu (un elev din patru, față de un elev din opt). La fel se întâmplă și în perceperea învățării școlare (modul în care li se predă): gimnaziștii care critică învățământul oferit au ajuns în ZEP de la 11% la 15%, iar în afara ZEP putem nota o diminuare cu două procente, de la 10% la 8% opinii negative. Diferența de percepție, chiar dacă domină în general opiniile pozitive, se stabilește la
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
general opiniile pozitive, se stabilește la aproape dublu (un elev din șase, față de un elev din doisprezece). În fine, variabila "violență" are și aici o conotație socială. Afirmasem, pe baza rezultatelor anchetelor noastre din 1995, că sentimentul de insecuritate al gimnaziștilor, departe de a fi o fantasmă a claselor mijlocii, era strâns legat de o sociologie a excluziunii sociale. Tendința nu a făcut decât să se confirme în Franța. Elevii școlilor din ZEP au trecut de la 22% la 29% la nivelurile
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de insecuritate crește de asemenea: 16%, 34% și, respectiv, 37,5% dintre gimanziști percep o violență foarte puternică, după localizarea socială a școlii lor. Victimizările sporesc și ele o dată cu această clasificare: 5,3%, 7,6% și, respectiv, 8,7% dintre gimnaziști sunt victime ale unei extorcări percepute tot mai dur pe măsură ce crește excluziunea socială. Vrem sau nu, sociologia violență în școală rămâne, în Franța, o sociologie a excluziunii sociale, pe care nu am reușit s-o compensăm la nivelul gimnaziilor, pe când
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Polirom, Iași, 1999, p. 46. Când trimiterea se va face la un articol apărut Într-o revistă, vom preciza: numele autorului, titlul articolului, anul de apariție, anul curent, numărul și pagina: Ilie Rad, „Aron Pumnul, ctitor al Bibliotecii Învățăceilor români gimnaziști din Cernăuți”, Codrul Cosminului, anul VIII, 1997-1998, nr. 3-4 (13-14), p. 270. Ordinea anul de apariție, anul curent, număr, ordine perfect logică, nu se respectă Întotdeauna, unii autori preferând să indice doar numărul revistei, iar după aceea anul. Așa s-
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]