141 matches
-
cele dintâi sunt ample. Unele vizează chiar liberalismulxe "„liberalism", altele, doar componentele sale feministexe "„feminist". În acest ultim caz, argumentele cel mai des invocate vizează temeri pentru disoluția familiei prin subminarea rolurilor tradiționale și ieșirea masivă a femeilor din „gineceuxe "„gineceu"”. Cea cu adevărat amenințată este familiaxe "„familie" tradițională, dar nu este deloc amenințată familiaxe "„familie" ca uniune partenerialăxe "„parteneriat". Una dintre critici vizează tendința liberalismului feminist de a pune accentul asupra libertății personale ca fiind mai presus de binele comun
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
feminism, din cauza potențialului conservator al acestuia 38. Comunitarienii au o perspectivă romantică despre comunitatea tradițională; or, femeile nu au de ce să aibă asemenea nostalgii pentru o comunitate în care ele aveau foarte puține drepturi și erau relativ închise în gineceuxe "„gineceu". Nostalgia pentru tradiție înseamnă, în privința femeilor, nostalgia pentru „paradisul patriarhalxe "„patriarhal"”. Comunitarismul cere unitate, solidaritatexe "„solidaritate" și estomparea diferențelor. Dar în aceste condiții, cum mai pot să fie promovate politici pentru femei de culoare, lesbiene sau alte grupuri pe care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
occidentală. De exemplu, ele nu puteau să poarte un război împotriva „mitului frumuseții”, fiindcă acest mit nu exista în propaganda oficială, și nici împotriva valorilor „familiei republicane”, care ascundeau femei deprimate de nonsensul unei vieți confortabile, dar închise în gineceuxe "„gineceu", ca anexe matern-maritale39 (vezi Friedanxe "„Friedan,Betty"). Comunismulxe "„comunism" a produs un „patriarhatxe "„patriarhat" fără tațixe "„patriarhatfărătați"” (vezi Miroiu, 1998), cu alte cuvinte, un patriarhat tradiționalxe "„patriarhat tradițional" în familiexe "„familie", în care bărbatul și-a păstrat rolul simbolic de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
cât mai mult în spațiul privatxe "„spațiuprivat"xe "„privat", se extinde statutul de casnicăxe "„casnic", precum și socializarea ca mamă și gospodină. Femeilor li se asigură un statut inferior în viața publică sau li se creează spații separate, eventual un gineceuxe "„gineceu" alcătuit din rezervații pentru femei, de la coafor și cluburi la organizații de femei. În spațiul publicxe "„spațiupublic" comun, ele au un rol periferic, iar din punct de vedere ideologic, femeile sunt îndoctrinate să nu îi concureze pe bărbați. Politica solicită
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
cu proprietatea, cu însemnele ei externe, casa, mașina, drumul (p. 118) și reprezintă materializarea unor relații de puterexe "„putere"; bărbații sunt mereu în mișcare, mereu pe drum, în timp ce femeile au un drum circular, între „țarnă și casă”, glie și gineceuxe "„gineceu". O deschidere spre modernizarexe "„modernizare" este improbabilă în aceste condiții. Comportamentele în această lume sunt departe de politizarea propriilor probleme 22. În mediul rural, căsătoriile se încheie mai devreme, mai ales pentru fete. Căsătoria prematură a fetelor este și mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
politica de educație, apărarea, aproape toate exclud femeile ca participare directă la decizii majore. Și este, de asemenea, foarte problematic că acest lucru este tot mai puțin prezent în agenda feministăxe "„feministă". Eu cred că s-a creat un „gineceuxe "„gineceu" politicxe "„gineceupolitic"” pentru femei, coerent cu ideea că „ceea ce este personal este politic”. Or, eu susțin că a ține agenda feministă cantonată aproape exclusiv în micropoliticixe "„micropolitici" și în „ceea ce este personal este politic” înseamnă să consimțim la amnezie în privința
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
este personal este politic” înseamnă să consimțim la amnezie în privința faptului că și „ceea ce este politic este personalxe "„ceeaceestepolitic,estepersonal"”, că orice politică afectează viețile femeilor și bărbaților. Originar, demersul feminist a fost tocmai cel al scoaterii femeilor din gineceuxe "„gineceu", în sensul participării lor publice depline. Iar ideile acestea devin, în opinia mea, și mai relevante atunci când avem în vedere situația din țările central și est-europene și, de bună seamă, cu atât mai mult a celor din lumea arabă, asiatică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
a lipsei de identitatexe "„identitate" politică (vezi și Grünbergxe "„Grunberg,Laura", 2000; Vasilescu, 2002). Dacă am reveni la sensurile primare, genuine ale feminismului, am vedea că acest demers a fost și este menit să scoată femeile și femininul din gineceuxe "„gineceu" și să le dea loc în spațiul publicxe "„spațiupublic"xe "„public", inclusiv în cel politic. Căci sensul genuin al feminismului se lega de faptul că „ceea ce este politic e personal”. Marile decizii, cele ale macropoliticxe "„macropolitic"ii, influențează deopotrivă viața
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
agenda politicăxe "„agendăpolitică"56. Societatea civilăxe "„societatea civilă" este un bun câștigat al tranziției, dar ea nu generează angajamente organizaționale, forme ideologice și nu mobilizează puterexe "„putere" politică. Fără ieșirea feminismului din ceea ce pentru putere este un ghetou confortabil (gineceulxe "„gineceu" politic), nu este posibilă o strategie politic-coerentă, o „autoritate în alocarea valorilor și resurselor”57 la scară națională. Acțiunile societății civile, fie ele și foarte bune, nu produc politici la scară largă și nici reformă socială (Isaacxe "„Isaac,Jeffrey", 2003
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
mișcare: în condițiile unei mobilități tot mai ridicate pe fondul unui proces de ansamblu al globalizării, orice carieră de succes presupune libertatea de a circula. „Accesul femeilor la astfel de mobilități este mai redus; tradiția circumscrie femeile mai mult în gineceu, să aibă grijă de familie...” (M. Miroiu, 2003, p. 99) Pentru părintele singur, mobilitatea este redusă fiindcă pur și simplu nu există persoane care să îngrijească de copii (chiar dacă există o familie extinsă, în multe situații, membrii acesteia nu sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Chirculești, Giurgiu: „că cică și la draci tot muierile sunt mai ale dracului, și-i cârpesc câte o dată de te miri, draci sunt ăia or ce sunt”. Supremația infernală a feminității materne rezidă în capacitatea ei de zămislire a răului, gineceul conține atât puterile materializate, cât și pe cele virtuale. Mama vitregă este ipostaza profană a maternității negative, ea îi expulzează pe copiii neofiți din mundan, prin brațul tatălui, biet instrument al scenariului. Mama zmeoaică provoacă puterile lăuntrice ale feciorului și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cameră. De-abia mă îmbrăcasem, când a apărut Rotari, nespus de agitat. Era doar în izmene, iar părul lung îi cădea pe umeri. M-a luat aproape pe sus. Până la acel moment nu cunoscusem femei longobarde. Erau strânse toate în gineceu, un căsoi cu acoperișul jos, pe care-l luasem drept hambar. Stăteau printre războaie și alte instrumente de tors, coșuri pline ochi de lână și in, lăzi, dulapuri pline de pânze și de piei, vase cu tăciuni stinși. M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
s-au prefăcut a vorbi între ei, și-au dat acordul, garantând că mulți vârstnici îl recunoscuseră pe fiul lui Nandinig. Rotari, care aștepta sub nuc, s-a înfățișat adunării. Era îmbrăcat cu tunica pe care i-o văzusem la gineceu. Totul s-a petrecut în grabă, și m-a dezamăgit prin simplitate și repeziciune. La Cividale era o întreagă ceremonie, cu preoți, isop, tămâie și imnuri. Un bătrân servitor, după ce i-a legat părul în creștetul capului cu un șiret
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
am tradus. - Ce înseamnă asta? - Nu știu, fiindcă lipsește o parte. Tu știi ce-a fost aici? A devenit mai atent. - Ce-a fost? Un mormânt? O pușcărie? I-am dezamăgit dorința de mister, răspunzându-i: - Pur și simplu un gineceu de iarnă. Asemenea celor pe care le făceați voi înainte de a veni în Italia și pe care le acopereați cu gunoi de grajd ca să țină de cald. M-a condus într-un colț. Ascunse sub o veche piele de cerb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Am întins o mână s-o sprijin și, fără să vreau, i-am atins un sân. A trecut-o un fior neașteptat și i-a scăpat un suspin în timp ce mi-a întors brusc spatele. Altă dată m-a chemat în gineceu. Era foarte cald și m-aștepta întinsă pe un divan asemănător celor pe care romanii le foloseau în sufragerie. Avea pe ea doar o tunică de in subțire și nimic altceva. Mânca mure înmuiate în vin îndulcit cu miere cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Marica Brâncoveanu (al cărei frate, marele ban Pană Negoescu, s-a aflat printre cei chemați să gireze înțelegerea pomenită mai sus) a murit în decembrie 1729. Fiicele au îngropat-o în biserica Sfântul Gheorghe Nou. Unele „femei triste” rămâneau în gineceu... Moartea lui Petru Rareș la 2/ 3 septembrie 1546 (Grigore Ureche aflase de la episcopul Macarie că Vodă „a căzut într-o boală foarte grea”: „Petru Vodă, fiind bătrân de zile și căzând în boală grea, au plătit datoria sa, ce-
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cazuri, de istoricii arhitecturii) adică spațiile și obiectele - locurile și lucrurile - cu care erau obișnuite. Dimpotrivă, au făcut ca autoritatea domnească și puterea să migreze (un fel de „public” prelungit), în bună măsură, către această zonă, adăugând ocupațiilor tradiționale ale gineceului aceste exerciții de veritabile regente. „Gineceul” - apartamentul Doamnei (despre care secretarul florentin al lui Constantin Brâncoveanu știe că era compus din două camere și un iatac) cu anexele lui, securizat (ne spune un călător străin) de un „vornic” cu 25
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și obiectele - locurile și lucrurile - cu care erau obișnuite. Dimpotrivă, au făcut ca autoritatea domnească și puterea să migreze (un fel de „public” prelungit), în bună măsură, către această zonă, adăugând ocupațiilor tradiționale ale gineceului aceste exerciții de veritabile regente. „Gineceul” - apartamentul Doamnei (despre care secretarul florentin al lui Constantin Brâncoveanu știe că era compus din două camere și un iatac) cu anexele lui, securizat (ne spune un călător străin) de un „vornic” cu 25 de lăncieri, era centrat pe un
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
XVII-lea, din timpul lui Matei Basarab și Vasile Lupu, adică din acea epocă în care sunt tot mai frecvente accentele unui ceremonial aulic fastuos (cortegii impunătoare, audiențe solemne, ospețe grandioase). Chiar dacă istoricii din vremurile mai noi au arătat că gineceul bizantin („moștenit” apoi de turci) nu era, în primul rând, un spațiu al închiderii, ci, mai degrabă, un mic imperiu unde împărăteasa guverna în chip absolut - căci, într-un Bizanț „masculin”, au fost multe soții de împărați care s-au
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sentimentale, dulcege, de clișee ale cochetăriei, ci de asumarea unei condiții corporale, a unei fiziologii imanente. Ceea ce implică depășirea condiț iei unui minorat psihic. Vechea feminitate prezenta un complex față de autoritarismul, decizia, poza prestantă a masculinului, retră gîndu-se într-un gineceu sentimental. Acum poeta poate păși cu siguranță pe un culoar propriu, cu un simțămînt de independență a fondului vital ce-i aparține. La noi calea a fost deschisă de Maria Banuș cu Țara fetelor, jurnal al ebuliției emoțional-senzuale juvenile, căpătînd
O nouă feminitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5152_a_6477]
-
departe însă, scenele cele mai puternice din film țin de confruntarea dintre bunică și nepot. Acesta își proclamă independența față de un matriarhat al mumelor, propria mamă, bunica, mătușa, fiecare cu o doză de răutate care se reclamă drept captivitate în gineceu, fiecare cu propria dragoste. Tânărul de 28 de ani, un soldat excelent cum îl caracterizează comandantul taberei, ceea ce implică la qualite maîtraisse, aceea de a ucide cu sânge rece, eficient, nu mai este demult un copil. Niciuna dintre întrebările bunicii
Alexandra și moartea by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6873_a_8198]
-
a respins meditația de inspirație romantică a rivalului Friedrich Schlegel (de care îl separa nu atît un diferend de idei, cît un litigiu iscat de fermecătoarea Caroline Schlegel, viitoarea doamnă Schelling), meditație pe care a taxat-o drept „filosofie pentru gineceu” (p. 123), adică panseuri vaporoase bune de gustat la o prăjitură de către damele cu fandoseli docte. Citit azi cu un ochi rece, Friedrich Wilhelm Schelling are un ton înalt, cu obscurități amintind de un oracol religios. Cartea de față (Cercetări
Spiritul calcitrant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4648_a_5973]
-
în samuraii care se conformează unui cod, ci de jos, de la cei care vor să ofere lumii altceva: bucuria petrecerii, muzica și dansul. În mod similar, în Sângele florilor, puterea și privilegiile bărbaților sunt estompate, prim-planul romanului îl acaparează "gineceul", adică spațiile în care își duc viața femeile, cu abilitățile transformate în artă: gătesc și se gătesc, seduc și cuceresc, iar în răgazul pe care îl au povestesc. Povestea se transmite de la mamă la fiică, meșteșugurile se transmit de la tată
Teatru Kabuki și covoare de Isfahan by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7695_a_9020]
-
-ți permite luxul să alungi, cu o năframă, o albină ce te bîzîie, trebuie să fii din os domnesc. Fata Împăratului cel Roșu, precum soarele la răsărit sau la apus, nu e nicidecum învinsă. Pur și simplu, vrea să părăsească gineceul. Vrea un rol activ și-l va avea. Partenerul jocurilor ei periculoase fi-va, de acum încolo, Harap-Alb. Iar miza, tocmai de aceea, este însăși viața. A oricăruia dintre cei doi soți. Despre care nu se spune, în final, că
Editura Timpul basmelor culte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15615_a_16940]
-
unde cerul rătăcește cocorii Pe sub vâltoarea lucorii... Fătul Atoate repausele și odihnele trecătoare în Mantia cu Luna-n spate și-n față mereu Soarele. Numele Tale pe piscuri, de la Muntele Moma Le duc Blândele Columbe semănându-Te din pliscuri - Sămânța Gineceului ca o puierniță năpădi Troia, Atena și Roma, cele cărunte. Cutumele Marilor încercări: „Adu-mi aia, adu-mi ailaltă, De unde, de neunde, Buzdzganul din baltă!" Datinele Marilor Trimiteri: „Du-te și adă Din pământ din iarbă verde" -Poruncă năroadă - „înnoadă
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]