1,073 matches
-
latine exemple cu apostrof strâns și larg: Latina gintă e regină Într'ale lumei ginte mari. Ea poartă'n frunte-o stea divină Lucind prin timpii seculari. Menirea ei tot înainte Măreț îndreaptă pașii sei: Ea merge'n capul altor ginte, Vărsând lumina 'n urma ei. Întrebarea se pune de la sine: de ce merge'n, cu apostrof strâns, dar lumina 'n, cu apostrof larg? (Termenii strâns și larg sunt adaptați ad hoc; nu există o terminologie pentru că, după știința noastră, asemenea lucruri
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
culese două din cele trei valize și coborî în goană, dispărând prin mulțime. Am reușit să cobor și eu, târându-mă cu a treia valiză, cea mai grea, destul de speriată, știam eu ce știam și despre italieni, că tot latina gintă sunt și ei. în stradă, nebunie, zeci de mașini, claxoane, se înghesuiau, se întreceau fără nici o noimă, se pocneau ca la carting. Văd o mașinuță mititică și dolofană și cineva disperat mă striga, ieșit pe jumătate prin geam: "Vite! vite
Fata de la Triest by Maya Belciu () [Corola-journal/Imaginative/10623_a_11948]
-
Piața Principală a orașului Timișoara, me dispune la câteva reflexii filosofice. Fără îndoială, faptul că România timp de veacuri a reușit să scape de pofta vecinilor sei apare adevărat miraculos, și nu se poate explica decât prin vitalitatea sufletească a gintei latine. Aceasta e explicația de pildă a fascismului italian, oglinda cea mai curată a spiritului latin de organisație”, iar Emil Gherguț scria entuziast: „Cetate eternă, Ave Ție! Tu, care în decursul veacurilor ai fost întotdeauna centrul tuturor acțiunilor mari ale
Agenda2005-40-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284276_a_285605]
-
pentru dânsa este plină de recunoștință sfântă și fără de sfârșit”. În alt articol se nota: „În cel mai frumos loc al orașului s-a desvelit primul monument public. E simbolul și al forței și solidarității latine, dar și al continuității gintei. În- datorăm străduințelor și inițiativei fostului primar, Dr. Lucian Georgevici, care a știut în cursul celor patru ani de guvernare național-liberală liniștită, bogată în înfăptuiri pozitive, ce rămân, să secondeze în cercul său de activitate, opera românească a guvernului trecut
Agenda2005-40-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284276_a_285605]
-
-l amintesc, brusc, pe strălucitul eseist din Oceanografie sau pe viitorul istoric al religiilor. Năzuința de a descoperi un principiu cultural specific latinității (întreprindere de aparențe mai degrabă poetice, dar nici pe departe absurdă în sine) capătă corp prin studiile Ginta latină ori Camões și Eminescu. Pentru moment doar schițată, sumara tentativă de morfologie a culturilor europene îl anunță pe savantul de peste cîțiva ani. După cum Comentariile la legenda Meșterului Manole, legate de "valorizarea morții" în civilizațiile primitive, sună deja premonitoriu față de
Placa turnanta by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/12911_a_14236]
-
temporar cursa aviatică Arad-București și retur. ( C. V.) l Universitatea Populară a Forumului Democrat German din Timișoara organizează luni, 3 octombrie, de la ora 16, în sala mare a Casei „Adam Müller Guttenbrunn“, o prelegere în limba germană, prezentată de prof. Luise Ginta, pe tema „Un surâs care impresionează de 500 de ani - Mona Lisa“. ( S. L.) l În primele șase luni, Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Caraș-Severin a realizat 1 478 de înmatriculări (704 asociații familiale și persoane fizice autorizate, 763 de societăți
Agenda2005-40-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284280_a_285609]
-
Autorului Era un perete lung Era un perete lung, cum îl atingeai, te electrocutai, dar nu mureai. Chiar dacă voiai , nu mureai. Dar un cuțit în spate tot primeai, pe gratis și fără ranchiună. Pentru că multă minte - multe păcate. Cine insultă gintele, își pierde dintele, îi bâzâie mințile, ca viermii-n șnițele. Brânza de-Olanda, nu ca-n Swazilanda, nici alandala, cum e la gala filmelor despre ecarisaj. Lord-cancelar, nu fii portar, fă-te portal la un local, își iei o nalbă
ERA UN PERETE LUNG de BORIS MEHR în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384616_a_385945]
-
noi primești doar jalbe Milioane, și-o-ntrebare: Nouă ce ne-aduci, bătrâne? Cum domnia ta ne uită Ori, cumva, de-amărăciune, Ți-e memoria prea scurtă? Cum, pe noi românii, sfinte, Ne tot ocolești la daruri, Cum doar trista noastră ginte Să se stingă valuri-valuri? Cum lași, moșule, de-o vreme, După vremuri mult durate, Neamul ăsta care geme De dureri adânc săpate? Chiar s-a dus tot din desagă Și nu mai găsești nimica Pentru țara noastră dragă Și sărmană
MOŞULE, NE-AI CAM UITAT... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383248_a_384577]
-
duh rău s-a amestecat și a voit, dimpotrivă, să mă realizez, într-un fel de îngînare și sugrumare, de precar tunel fără ieșiri... Sunt cel mai demodat poet. Ceva mai mult, un rătăcit, un intrus în ușoara și înaripata gintă. O ambiție neroadă, de adolescent vanitos, m-a determinat să mă pregătesc îndelung (1914-1930) pentru a-i dovedi lui Vianu (tîlharul care mă mortificase, râzând de primele mele jocuri de acest fel), că pot la rigoare simula poezia în așa
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Științe, Cultură Liberă și Dezvoltare Durabilă din Sofia; Vicepreședinte al Depart. din România; - Președinte al „Ligii Culturale Române”, Sucursala Moldova și Vicepreședinte al „Ligii Culturale” Centrale; - Membru în Comitetul Director al Congresului Spiritualității Românești; - Membru de Onoare al Fundației Culturale „Ginta Latină ”; - Membru al Asociației Scriitorilor, „Costache Negri” din Galați; - Director onorific al ziarului „Realitatea” din Galați; - Membru de Onoare al Camerei de Comerț și Industrie din Bacău; - Președinte de Onoare și Director științific al Centrului de Studii „Ștefan cel Mare
PERSONALITATE A VIEŢII ŞTIINŢIFICE ROMÂNEŞTI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364357_a_365686]
-
din Franța, este exclusă. A accepta o astfel de coaliție, ar însemna să amâni cauza sfântă a boborului (sic!), menținând mecanismul unei puteri ce nu va face decât să consfințească vechea orânduire a împilării oligarhice, pe care sora noastră de gintă latină (citește Franța), a trimis-o, in corpore, la ghilotină. „Cu toate că a vrut să instaureze domnia virtuții, rațiunea revoluționară a făcut inevitabilă domnia suspiciunii și în curând pe cea a terorii.” (Jean Starobinski) Să ne amintim chiar de vizionarul Nae
CARTEA CU PRIETENI XXVII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364555_a_365884]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > PĂMÂNTUL DACIEI STRĂBUNE Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1350 din 11 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Ginta latină e regină Este regina gintei mari. Dar unii caută pricină, Citând din vechii cronicari. Că de la Râm noi nu ne tragem, O știm cu toții mai demult. Dar nici acum nu înțelegem, Iredentismul cel incult. Dacii n-au fost triburi
PĂMÂNTUL DACIEI STRĂBUNE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362360_a_363689]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > PĂMÂNTUL DACIEI STRĂBUNE Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1350 din 11 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Ginta latină e regină Este regina gintei mari. Dar unii caută pricină, Citând din vechii cronicari. Că de la Râm noi nu ne tragem, O știm cu toții mai demult. Dar nici acum nu înțelegem, Iredentismul cel incult. Dacii n-au fost triburi păgâne, Ei s-au născut pe
PĂMÂNTUL DACIEI STRĂBUNE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362360_a_363689]
-
celorlalți, de lângă, care de fapt marchează absența acestora. Ce face suportabila această trecere, într-o nouă dimensiune, este dragostea. Femeia este cea care celebrează prin dragoste relația umanității cu natura, fără să fie ea cea care să stabilească apartenența la ginta. Condiția de sine stătătoare rămâne că ... Citește mai mult Într-un prezent dominat de ideea unei dezvoltări personale nelimitate, se petrec atâtea atrocități și persecuții inimaginabile datorate intolerantei religioase, care a devenit acerbă în lumea asta, condusă la vedere de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
celorlalți, de lângă, care de fapt marchează absența acestora. Ce face suportabila această trecere, într-o nouă dimensiune, este dragostea. Femeia este cea care celebrează prin dragoste relația umanității cu natura, fără să fie ea cea care să stabilească apartenența la ginta. Condiția de sine stătătoare rămâne că ... IX. ”DOWNSHIFTING”, de Dalelina John, publicat în Ediția nr. 1112 din 16 ianuarie 2014. Originea termenului “downshifting” Inițial a fost denumit ’’decalaj’’și se referea la schimbarea la o treaptă inferioară de viteză, într-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
mai rămas și să nu se lase umiliți și îngenuncheați de puteri străine. În această poezie glasul poetului este mâhnit peste măsură: „Cu teorii despre democrație/ Ne-au fost impuse legi umilitoare/ Îngenuncheați sub jug și silnicie/ Ne-au sufocat ginte minoritare// Secătuită țara se destramă/ Finanțele-s pe mână de borfași/ Președinția - permanentă dramă/ Senatul țării - pentru arendași// Se construiesc secrete catacombe/ Atacă corbii cerul României/ Și croncănesc ca Țara să sucombe/ Plătim cu viața drumul sărăciei// Ne înjosesc minorități
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
republicane și suverane. Opera lui Simion Bărnuțiu, integrată cu toate drepturile și pentru totdeauna în tezaurul culturii românești, cuprinde lucrări care dovedesc pregătirea sa enciclopedică: Dreptul public al romanilor (1867), Dreptul natural privat (Iași, 1868), Dreptul natural public (1870), Dreptul ginților natural si poziția politică (doctrina constituțiunii), Constituțiunile statelor principale cu introducțiuni, Antropologia, Psihologia empirică, Enciclopedia filozofiei teoretice, Logica, Metafizica, Estetica, Știința virtuții, Pedagogia, Istoria filozofiei, Flosofia după W. T. KrugOpera lui Simion Bărnuțiu, ca și activitatea sa politică și socială
SIMION BĂRNUŢIU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366941_a_368270]
-
totuși, ne temem”. Suntem „consangvini” cu râul, de la izvor, până la final de aflux, până la punctul de pierdere a identității - nu și de pierdere a substanței/esenței. Ca Râul, „Mai mergem o vreme, spre nicăieri... / Aproape am ajuns.” Linia colaterală - linia ginții - dă nota socială, partea de solidaritate, steaua comună. „Că frații mei au plecat pe drumul / întors, dis-de-dimineață, către soare răsare / și n-au mai venit iar timpul din urmă ne-ajunge.” Un sânge și un destin împlinit aici, în vecini
POEZIE DE TAINĂ SEMNATĂ VASILE GRIGORE LATIŞ de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 187 din 06 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367051_a_368380]
-
să fi fost influențat covârșitor, poate cel moral și profesional, de natură să zicem a schimbării ariei de preocupări și a orizonturilor sub care acestea se produc altfel decât conștient, pentru membrii actuali sau mai ales viitori ai modestei mele ginte. Încolo, Dumnezeu peste tot, același soare și pământ, alți oameni cu același sânge sau cu un sânge venind din alte încrengături sanguinare, alte rădăcini etnice, culturale și lingvistice, aparținând altor spații geografice, pentru o parte din ei. Înainte de a pleca
LAS VEGAS-UL CU PĂCATELE LUI...ŞI NOI!? de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367019_a_368348]
-
pâinea, soarele cu luna, Marea și Carpații dintotdeauna, Basmul din bătrâni și bolta albastră, Izvorul în munți și-n curte fântâna, Trei culori precum florile în glastră, Raza de aur ce bate-n fereastră, Sângele-n vene, sămânța, țărâna. Din gintă latină ne-ai făcut popor, Separându-ne de-o împărăție, Și ne-ai plămădit din dragoste și dor. Ține-ne mereu sub același tricolor, Curgi înainte ca o apă vie, Du-ne fără preget spre veșnicie ! Ceahlăul Ceahlăul e zeul
SONETELE LIMBII ROMÂNE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367103_a_368432]
-
izolare îți este permisă o distanță de 2 kilometri de țărmul sanfranciscan cel mai apropiat și chiar dacă pământul nu era productiv, găseau soluții, unele externe acceptate volens-nolens, le erau aduse aduse zilnic produse din spirit de solidaritate creștină sau de gintă, iar simpatia pe care o trezește cel slab în rândul cetățenilor, net inferior ca dotare și posibilități - față-n față cu un colos instituțional politic și militar care era statul american - este nemărginită, și „balta” avea totuși pește... Acțiunea surprinzătoare
ALCATRAZ-UL DESTINELOR NOASTRE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367024_a_368353]
-
altora. Lăsăm urmă. Lăsăm un spațiu mai bogat. Se știe, în general, că „diaspora” înseamnă „împrăștiere”; mai puțin atenți suntem la componentele cuvântului: greceștile „dia” („prin”, „peste”, „între”, „printre”) și „spora” („sămânță”). Deci, înțelesul întreg al cuvântului este: seminție/neam/gintă presărată peste/prin/între/printre alte popoare. Trăiește, de fapt - risipită pe mii de kilometri -, o lume românească, de multe ori, fără legături între oamenii ei - suspendați numai în izbucnit sau înăbușit Dor. În orice situație de izolare, comunicarea este
ACASĂ, DIN ÎNDEPĂRTATE ZĂRI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367134_a_368463]
-
sînt niște oameni cu săgeți - Poporul este o comună foarte mare și el s-a format prima dată din maimuță - Pigmeii sînt niște oameni care trăiesc în Africa lor, care sînt îmbrăcați în pantaloni scurți și sunt în pielea goală - Ginta a făcut copii și i-a lăsat apoi pe drumuri când s-a făcut triburi - Poporul eschimoș este un strat brazilian din care făceau parte și picmeii - Lanțul antrogeneic este un lanț de oameni care femeile se măritau cu mai
PERLE DIN EXTEMPORALE (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348631_a_349960]
-
Motto: Artă conducerii e numai aici pe pământ și a apărut încă de la apariția oamenilor, probabil că, principala problemă constituind-o încă de atunci aceea a coordonării tuturor acțiunilor unui grup, ginta sau cetate, astfel încât să existe o anumita unitate și coerentă între toate activitățile din interior. Științele umane au afirmat că un bun conducător este format, nu înnăscut, el se dezvoltă, trece printr-un proces continuu de educație, pregătire profesională, acumulare
ÎN INTERVIU. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349294_a_350623]
-
Despre relațiile Stat - Biserică, în perioada comunistă și postcomunistă. Referințe, indicii, izvoare și direcții de cercetare... Introducere sau Prolog Societatea umană, pe întreg parcursul dezvoltării ei, a cunoscut diverse forme de organizare și administrare. Cronologic, omul a evoluat de la etapa ginților și a triburilor până la statul modern. De asemenea, din perspectiva religioasă oamenii s-au organizat având, de-a lungul vremii, forme mai asemănătoare sau diferite, funcție de nivelul de dezvoltare, de etapa istorică, de credința pe care au avut-o, oricine
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” DESPRE RELAŢIILE STAT – BISERICĂ, ÎN PERIOADA COMUNISTĂ ŞI POSTCOMUNISTĂ. REFERINŢE, INDICII, de STELIAN GOM [Corola-blog/BlogPost/344372_a_345701]