178 matches
-
aflată superior de șanțul cingular, și care înconjoară extremitatea superioară a șanțului central Rolando și este delimitată anterior de șanțul paracentral și posterior de ramura marginală a șanțului cingular; acest lobul este continuu cu girusul precentral al lobului frontal și girusul postcentral al lobului parietal și este format din girusul paracentral anterior ("Gyrus paracentralis anterior") și girusul paracentral posterior ("Gyrus paracentralis posterior"). este compus din cortexul senzorimotor, mai ales pentru membrul inferior și organele genitale. Lobul paracentral reprezintă plica de trecere
Lobulul paracentral () [Corola-website/Science/326864_a_328193]
-
superioară a șanțului central Rolando și este delimitată anterior de șanțul paracentral și posterior de ramura marginală a șanțului cingular; acest lobul este continuu cu girusul precentral al lobului frontal și girusul postcentral al lobului parietal și este format din girusul paracentral anterior ("Gyrus paracentralis anterior") și girusul paracentral posterior ("Gyrus paracentralis posterior"). este compus din cortexul senzorimotor, mai ales pentru membrul inferior și organele genitale. Lobul paracentral reprezintă plica de trecere frontoparietală Broca (plica rolandică superioară) și are formă dreptunghiulară
Lobulul paracentral () [Corola-website/Science/326864_a_328193]
-
delimitată anterior de șanțul paracentral și posterior de ramura marginală a șanțului cingular; acest lobul este continuu cu girusul precentral al lobului frontal și girusul postcentral al lobului parietal și este format din girusul paracentral anterior ("Gyrus paracentralis anterior") și girusul paracentral posterior ("Gyrus paracentralis posterior"). este compus din cortexul senzorimotor, mai ales pentru membrul inferior și organele genitale. Lobul paracentral reprezintă plica de trecere frontoparietală Broca (plica rolandică superioară) și are formă dreptunghiulară neregulată, și limitează în interiorul său extremitatea superioară
Lobulul paracentral () [Corola-website/Science/326864_a_328193]
-
cingular), inferior de șanțul cingular și superior de marginea superioară a emisferului. În mijlocul părții superioare a lobulului paracentral se află o crestătura ce reprezintă extremitatea terminală superioară a șanțului central Rolando, care împarte lobulul paracentral în 2 porțiuni: porțiunea anterioară - girusul paracentral anterior și porțiunea posterioară - girusul paracentral posterior. Girusul paracentral anterior, aflat pe lobul frontal, se continuă dincolo de marginea superioară a emisferului cu girusul precentral al lobului frontal. Girusul paracentral posterior aflat pe lobul parietal se continuă dincolo de marginea superioară
Lobulul paracentral () [Corola-website/Science/326864_a_328193]
-
superior de marginea superioară a emisferului. În mijlocul părții superioare a lobulului paracentral se află o crestătura ce reprezintă extremitatea terminală superioară a șanțului central Rolando, care împarte lobulul paracentral în 2 porțiuni: porțiunea anterioară - girusul paracentral anterior și porțiunea posterioară - girusul paracentral posterior. Girusul paracentral anterior, aflat pe lobul frontal, se continuă dincolo de marginea superioară a emisferului cu girusul precentral al lobului frontal. Girusul paracentral posterior aflat pe lobul parietal se continuă dincolo de marginea superioară a emisferului cu girusul postcentral al
Lobulul paracentral () [Corola-website/Science/326864_a_328193]
-
superioară a emisferului. În mijlocul părții superioare a lobulului paracentral se află o crestătura ce reprezintă extremitatea terminală superioară a șanțului central Rolando, care împarte lobulul paracentral în 2 porțiuni: porțiunea anterioară - girusul paracentral anterior și porțiunea posterioară - girusul paracentral posterior. Girusul paracentral anterior, aflat pe lobul frontal, se continuă dincolo de marginea superioară a emisferului cu girusul precentral al lobului frontal. Girusul paracentral posterior aflat pe lobul parietal se continuă dincolo de marginea superioară a emisferului cu girusul postcentral al lobului parietal. Prin
Lobulul paracentral () [Corola-website/Science/326864_a_328193]
-
extremitatea terminală superioară a șanțului central Rolando, care împarte lobulul paracentral în 2 porțiuni: porțiunea anterioară - girusul paracentral anterior și porțiunea posterioară - girusul paracentral posterior. Girusul paracentral anterior, aflat pe lobul frontal, se continuă dincolo de marginea superioară a emisferului cu girusul precentral al lobului frontal. Girusul paracentral posterior aflat pe lobul parietal se continuă dincolo de marginea superioară a emisferului cu girusul postcentral al lobului parietal. Prin urmare lobulul paracentral aparține atât lobului frontal, cât și lobului parietal. În girusul paracentral anterior
Lobulul paracentral () [Corola-website/Science/326864_a_328193]
-
central Rolando, care împarte lobulul paracentral în 2 porțiuni: porțiunea anterioară - girusul paracentral anterior și porțiunea posterioară - girusul paracentral posterior. Girusul paracentral anterior, aflat pe lobul frontal, se continuă dincolo de marginea superioară a emisferului cu girusul precentral al lobului frontal. Girusul paracentral posterior aflat pe lobul parietal se continuă dincolo de marginea superioară a emisferului cu girusul postcentral al lobului parietal. Prin urmare lobulul paracentral aparține atât lobului frontal, cât și lobului parietal. În girusul paracentral anterior se află aria motorie primară
Lobulul paracentral () [Corola-website/Science/326864_a_328193]
-
porțiunea posterioară - girusul paracentral posterior. Girusul paracentral anterior, aflat pe lobul frontal, se continuă dincolo de marginea superioară a emisferului cu girusul precentral al lobului frontal. Girusul paracentral posterior aflat pe lobul parietal se continuă dincolo de marginea superioară a emisferului cu girusul postcentral al lobului parietal. Prin urmare lobulul paracentral aparține atât lobului frontal, cât și lobului parietal. În girusul paracentral anterior se află aria motorie primară (aria 4 Brodmann), iar în girusul paracentral posterior se află cortexul primar somatosenzitiv (aria 3
Lobulul paracentral () [Corola-website/Science/326864_a_328193]
-
emisferului cu girusul precentral al lobului frontal. Girusul paracentral posterior aflat pe lobul parietal se continuă dincolo de marginea superioară a emisferului cu girusul postcentral al lobului parietal. Prin urmare lobulul paracentral aparține atât lobului frontal, cât și lobului parietal. În girusul paracentral anterior se află aria motorie primară (aria 4 Brodmann), iar în girusul paracentral posterior se află cortexul primar somatosenzitiv (aria 3, 1, 2 Brodmann)
Lobulul paracentral () [Corola-website/Science/326864_a_328193]
-
parietal se continuă dincolo de marginea superioară a emisferului cu girusul postcentral al lobului parietal. Prin urmare lobulul paracentral aparține atât lobului frontal, cât și lobului parietal. În girusul paracentral anterior se află aria motorie primară (aria 4 Brodmann), iar în girusul paracentral posterior se află cortexul primar somatosenzitiv (aria 3, 1, 2 Brodmann)
Lobulul paracentral () [Corola-website/Science/326864_a_328193]
-
("Sulcus cinguli"), sau scizura calosomarginală, fisura calosomarginală, șanțul calosomarginal ("Sulcus callosomarginalis") este un șanț (fisură) lung, de formă neregulată pe fața medială a emisferului cerebral, care separă girusul cingular aflat mai jos de girusul frontal medial și lobulul paracentral care se află mai sus. Porțiunea anterioară este numită partea subfrontală ("Pars subfrontalis"); partea posterioara, care se curbează în sus spre marginea superomedială a emisferului și mărginește posterior lobulul
Șanțul cingular () [Corola-website/Science/326840_a_328169]
-
("Sulcus cinguli"), sau scizura calosomarginală, fisura calosomarginală, șanțul calosomarginal ("Sulcus callosomarginalis") este un șanț (fisură) lung, de formă neregulată pe fața medială a emisferului cerebral, care separă girusul cingular aflat mai jos de girusul frontal medial și lobulul paracentral care se află mai sus. Porțiunea anterioară este numită partea subfrontală ("Pars subfrontalis"); partea posterioara, care se curbează în sus spre marginea superomedială a emisferului și mărginește posterior lobulul paracentral este numită ramura marginală ("Ramus
Șanțul cingular () [Corola-website/Science/326840_a_328169]
-
marginea superomedială a emisferului și mărginește posterior lobulul paracentral este numită ramura marginală ("Ramus marginalis") sau șanțul marginal ("Sulcus marginalis"), și separă precuneusul de lobulul paracentral. este paralel cu fața convexă superioară a corpului calos, de care este separat prin girusul cingular, și are forma unui "S" cursiv foarte alungit. Acesta începe sub rostrul corpului calos, se îndreptă inițial anterior, apoi se reflectă în jurul genunchiului și trunchiului corpului calos, și se îndreaptă posterior până la partea posterioară a trunchiului corpului calos. La
Șanțul cingular () [Corola-website/Science/326840_a_328169]
-
spre marginea superioară a emisferei, pe care o intersectează la aproximativ 4 cm posterior de mijlocul acesteia și de șanțul central și produce adesea pe ea o crestătură, vizibilă pe fața externă a emisferei, care este situată imediat posterior de girusul postcentral. În partea sa anterioară convexă, șanțul cingular separă girusul cingular de girusul frontal medial. În partea sa posterioară ascendentă (șanțul marginal) el separă precuneusul de lobulul paracentral. De la convexitatea șanțului cingular, se nasc un număr mai mult sau mai
Șanțul cingular () [Corola-website/Science/326840_a_328169]
-
aproximativ 4 cm posterior de mijlocul acesteia și de șanțul central și produce adesea pe ea o crestătură, vizibilă pe fața externă a emisferei, care este situată imediat posterior de girusul postcentral. În partea sa anterioară convexă, șanțul cingular separă girusul cingular de girusul frontal medial. În partea sa posterioară ascendentă (șanțul marginal) el separă precuneusul de lobulul paracentral. De la convexitatea șanțului cingular, se nasc un număr mai mult sau mai puțin considerabil de incizuri, care radiază pe fața internă a
Șanțul cingular () [Corola-website/Science/326840_a_328169]
-
posterior de mijlocul acesteia și de șanțul central și produce adesea pe ea o crestătură, vizibilă pe fața externă a emisferei, care este situată imediat posterior de girusul postcentral. În partea sa anterioară convexă, șanțul cingular separă girusul cingular de girusul frontal medial. În partea sa posterioară ascendentă (șanțul marginal) el separă precuneusul de lobulul paracentral. De la convexitatea șanțului cingular, se nasc un număr mai mult sau mai puțin considerabil de incizuri, care radiază pe fața internă a lobului frontal.
Șanțul cingular () [Corola-website/Science/326840_a_328169]
-
rectiliniu, ci descrie în ansamblul său o ușoară curbă cu concavitatea sa îndreptat în jos. Atunci când se îndepărtează buzele șanțului parietooccipital, se întâlnesc întotdeauna două (uneori trei) "plici de trecere" adânci - una inferioară și alta superioară, care conectează cuneusul cu girusurile vecine. Plica inferioară numită plică de trecere cuneolimbică Broca (plică de trecere parietooccipitală internă și inferioară Gratiolet, girusul cuneat, "Gyrus cunei") este constantă și ocupă partea inferioară a șanțului parietooccipital, care îl separă de șanțul calcarin. Plică de trecere cuneolimbică
Șanțul parietooccipital () [Corola-website/Science/326940_a_328269]
-
buzele șanțului parietooccipital, se întâlnesc întotdeauna două (uneori trei) "plici de trecere" adânci - una inferioară și alta superioară, care conectează cuneusul cu girusurile vecine. Plica inferioară numită plică de trecere cuneolimbică Broca (plică de trecere parietooccipitală internă și inferioară Gratiolet, girusul cuneat, "Gyrus cunei") este constantă și ocupă partea inferioară a șanțului parietooccipital, care îl separă de șanțul calcarin. Plică de trecere cuneolimbică Broca separă complet șanțul parietooccipital de șanțul calcarin, astfel încât traiectul comun a lor este aparent doar la suprafață
Șanțul parietooccipital () [Corola-website/Science/326940_a_328269]
-
de șanțul calcarin, astfel încât traiectul comun a lor este aparent doar la suprafață. Plică de trecere cuneolimbică Broca este, în general, formată din două sau chiar trei plici mici paralele, care se extind la vârful cuneusului spre partea posterioară a girusului cingular. Plica superioară - plica de trecere parietooccipitală internă și superioară, de asemenea constantă, ocupă partea superioară a șanțului parietooccipital și leagă partea mijlocie a precuneusului cu unghiul anterosuperior al cuneusului. Ea întrerupe superior fundul șanțului parietooccipital; se îndreaptă posterior și
Șanțul parietooccipital () [Corola-website/Science/326940_a_328269]
-
striat și talamus are loc în primele 12 săptămâni de sarcină, în timp ce migrarea neuronilor spre cortexul cerebral și cerebelar apare mai târziu, chiar și în primele luni după naștere. Migrarea neuronală și sinapsogeneza reprezintă secvențe foarte importante în formarea modelului girusurilor, determinând expansiunea marcată a cortexului cerebral și cerebelar. Apariția girusurilor este aproape completă la aproximativ 26‑28 de săptămâni de sarcină. Migrarea neuronală mai este responsabilă și de formarea corpului calos care conectează cele două emisfere. De asemenea, migrarea neuronală
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
sarcină, în timp ce migrarea neuronilor spre cortexul cerebral și cerebelar apare mai târziu, chiar și în primele luni după naștere. Migrarea neuronală și sinapsogeneza reprezintă secvențe foarte importante în formarea modelului girusurilor, determinând expansiunea marcată a cortexului cerebral și cerebelar. Apariția girusurilor este aproape completă la aproximativ 26‑28 de săptămâni de sarcină. Migrarea neuronală mai este responsabilă și de formarea corpului calos care conectează cele două emisfere. De asemenea, migrarea neuronală corectă și alinierea celulelor nervoase depind nu numai de neuronii
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
la stări de iritabilitate și heteroagresivitate. Au fost precizate rolul amigdalei, legătura ei cu agresivitatea fiind una complexă, având un rol excitator și unul inhibitor. Agresivitatea este facilitată de nucleii mediali și inhibată de nucleii centrali. Structura rinencefalică, hipocampul și girus cinguli sunt de asemenea implicate În agresivitate (cingulectomia a dus la calmarea violenței). Leziunile epileptice situate În sistemul limbic, implicând hipocampul ventral, amigdala și hipotalamusul medial ar modifica aceste structuri, astfel Încât persoanele devin mai mult sau mai puțin agresive. Rolul
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
comportamentului irațional. Există un sistem dorsal critic de atenție, supraveghere și un sistem ventral specializat În identificarea stimulilor, Învățare, răspunsuri emoționale. Cel mai adesea, sistemul ventral prezintă o disfuncționalitate În epilepsia de lob temporal. Sistemul dorsal cuprinzând lobul parietal inferior, girus cinguli, cortexul prefrontal dorsal poate duce la manifestări emoționale, apatie, abulie, În timp ce sistemul ventral implicând proiecția cortexului temporal inferior, structurile temporolimbice care se proiectează În hipocamp și amigdală prin leziune ar duce la răspunsuri de agresivitate. Sistemul ventral, incluzând mecanisme
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
neocortex incluzând lobul frontal. Impulsurile pot fi astfel supuse unei monitorizări rapide În timp ce circulă În jurul inelului hipocampic, o monitorizare care poate detecta ceva cunoscut sau necunoscut, siguranța sau pericolul (aura de teamă ubiquitous). Atunci nu e surprinzător că În hiocampus, girusul parahipocampic, amigdală și o parte din hiopotalamus și globul palid au găsit cel mai adesea Bogerts și colaboratorii (1997), Stevens (1986), În studiile lor, dovada patologiei la nivelul creierului afectat de schizofrenie. Proasta identificare a stimulilor, răspunsul emoțional inadecvat, atenția
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]