417 matches
-
fotografică(!) a lui Leonardo însuși? Cum a păcălit Leonardo da Vinci istoria? “, sunt întrebările de la care pleacă autorii. Ei nu pierd prilejul de a dezvălui cititorului, dincolo de rigoarea științifică, fațetele sociale și frumusețea orașului italian Torino. Lynn Picknett&Clive Prince: Giulgiul de la Torino. Editura Rao, București, 2005. Preț: 38,90 lei.
Agenda2005-48-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284438_a_285767]
-
1947 din 30 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Mormântul Tău a fost pecetluit de cei ce de-nvierea Ta au groază și stau ostașii lângă el de pază ca nu cumva din el să fii răpit. Trupul bătut stă-n giulgiul îmbibat cu smirnă și aloe,parcă doarme, în timp ce Duhul Tău s-a dus să sfarme , cu slava-I sfântă, iadul blestemat. S-au bucurat strămoșii proslăvind pe Cel pe care-L așteptau să vină să-i mângâie cu sfânta lui
RUGĂCIUNE ÎN SFÂNTA ŞI MAREA ZI DE SÂMBĂTĂ DIN SĂPTĂMÂNA PATIMILOR de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384920_a_386249]
-
negre vânturi sunt gol și devastat, Doar flacăra-mi mai pâlpâie nătângă Și-atunci când briza se schimbă în oftat, Las streșinile ochilor să plângă. De-nfrigurare, îți visez căldura, Suavul zâmbet ‒ cadoul îngeresc, Cu palmele avide-ți prind făptura, Cu giulgiul ei de fum să mă-nvelesc. Cum stau acolo,singur, în pustie ‒ Străjer pe promontoriul fericirii, Mă lupt să îți păstrez lumina vie, Să țin aprinsă flacăra iubirii. Referință Bibliografică: EU, FĂRĂ TINE... / Nicolaie Dincă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
EU, FĂRĂ TINE… de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384932_a_386261]
-
picioare Și în mâini, așijderea, Se-ntuneca glob de soare, Să nu-I vadă durerea. Curgeau lacrimile Maicii De-a Fiului durere, Udând rădăcina crucii Până la Înviere. De gărzi împărătești păzit, Până Și-a dat duh de viață, Într-un giulgi alb L-au învelit, Cu mulți străjeri de față. L-au pus într-o criptă de morți Și I-au pus pază bună, Să nu deruteze pe toți, Rătăcirea din urmă. Dar paznicii când au văzut Mormântul gol, au strigat
PATIMILE, MOARTEA ȘI ÎNVIEREA LUI IISUS HRISTOS de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384959_a_386288]
-
spinări de toamne sângerii, rupând din ramuri bocete de trăsnet, am împletit amurgu-n ochi-ți vii, să-mi sting căderea-n dulci tristeți de foșnet. M-am îmbrăcat cu străluciri de stea, în catifeaua timpului edenic, punând arcușul vieții-n giulgi de nea și, versul cel de taină, într-un sfeșnic. Am împletit din ploaie lungi cărări, grăbind spre tine pașii-mi de mătase, țineai în brațe lungi iertări din flori căci, dorul greu din toamnă, mi te luase. Castele, mii
PICURI DE IUBIRE de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382354_a_383683]
-
soarele negru îngheață, doresc să ies din ispitele coacerii către lume întorcând altă viață. Peștele fecund în zori scormonește înlăuntrul cercului înecându-se, prin moarte viața-i plesnește în cruce, spre cer verticalizându-se. Păunul la mine se strâmbă și fură giulgiul de mort ce îmi este haină și aripă salvatoare, în timp ce peste lume se întinde un sfânt cort care cu umbra împinge apele înapoi la izvoare. Zborul s-a închis în cuibul facerii îngerii vieții cu cei ai morții se izbesc
POEME (3) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382484_a_383813]
-
alții la rând... pași..care să-l ducă pe tânărul arhitect la victoria finală? Chiar drumul cunoașterii în dragoste să aibă așa multe meandre..cu destule încercări și sacrificii?? Într-o zi senină de luni, cu soare roșietic care aureola giulgiul diafan al zăpezii rotijindu-i și îndulcindu-i contururile, Ștefan îi trimite “misterioasei“ un mesaj de pe telefonul mobil urându-i o săptămână bună, plină de caldură și împliniri. Frumos din partea sa, și el știe din experiență că ea din politețe îi
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
de ger și-adapă cerul norii înșeuând colinde-n zbor de fluturi, cristelniță, își sapă-n țarini zorii spălând de patimi umbrele din luturi. O iederă zvâcnește-n șoapta lunii strunind al stelelor răvășitor șirag, tăcerea-și trage-ncet un giulgi de funii acoperind lin cerul, cu degete de mag. Copita unui cerb lovește-n obraz apa descântec prins de sete pe buze de viori, și-ncet, începe-a suge izvorului din talpa în care-a plâns iertarea atâtor lungi iernări
A TOAMNĂ, A IARNĂ de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383583_a_384912]
-
și iertări! Ne curg cărări de toamnă peste trupuri, încercănați de gânduri plângem muți, prin iarba grea de oase și de friguri, în fața morții suntem azi mărunți! Ce-i viața asta un pustiu de patimi la care ne-nchinăm sub giulgi de sfânt? am tot ascuns dureri sub pod de lacrimi, dar care dor nu doare sub pământ? Referință Bibliografică: CE-I VIAȚA ASTA? Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1880, Anul VI, 23 februarie 2016. Drepturi de Autor
CE-I VIAȚA ASTA? de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382936_a_384265]
-
În sfârșit. Fără să Îi mai răspundă, sienezul Îl urmă. Coborâră În subterana unde se aflau expuse trupurile morților. Aerul era aproape irespirabil, otrăvit de fumul lămpilor alimentate cu ulei de proastă calitate și de miasmele care se ridicau de sub giulgiurile murdare azvârlite peste cadavre. Ocrotindu-și fața cu vălul, Dante se apropie de ultima masă, pe care oamenii de la Arhiconfreria Mizericordiei reconstituiseră mădularele nude ale mortului. Capul fusese potrivit pe bust și numai cârpa scămoșată dintr-o parte a gâtului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
pânză. S-ar fi zis că sfărâmase oasele de sticlă ale unor păsări. Cojile i se lipiseră de cizmă și arătau ca niște pinteni mici de tot, în timp ce alături, la doi pași, Belle de jour se odihnea în continuare sub giulgiul său de lână udă. Cu toate astea, judecătorului îi priiseră ouăle. Ba chiar sunt sigur că i s-au părut mai bune datorită împrejurării în care le mâncase. Brăchut își isprăvise povestea. Judecătorul îl descususe pe îndelete în timp ce mesteca micile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
brânci ca să mă-nchin, Că bănuiam caicul lui Hogea Nastratin. Un zvon ne turburase. Ziceau: e închis subt ape Răsfățul ce nici marea turcească nu-l încape, Și ușuratul Hoge, mereu soitariu, Încheie-acum Bosforul cel limpede-n sicriu Cu mâlul giulgi. - Eu, unul, n-am vrut să cred. Și iată, Lucești în bucuria cetății înviată! Dar ne mâhnești c-o față prea tristă; hai, curînd! Nu sta pe punte, coabe cu pântecul flămînd! Noi ți-am adus năutul dorit, și sumedenii
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
publicat în ziarul "Timpul", datat 12 aprilie anul 1881. Se pare că este vorba de Vinerea Mare sau chiar Sâmbăta din Săptămâna Mare a acelui an, pentru că autorul scrie: "Astăzi încă Iisus Hristos este în mormânt, mâine se va înălța din giulgiul alb ca floarea de crin, ridicându-și fruntea sa radioasă la ceruri". Despre cea mai înaltă formă a existenței umane Vorbind despre Evanghelie și mesajul ei adus lumii, Mihai Eminescu așază creștinismul pe prima treaptă în istoria evenimentelor care au
DESPRE MIHAI EMINESCU, CREDINŢA CREŞTINĂ ŞI BISERICA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361274_a_362603]
-
Si răcnetul ți se oprește în gât și te îneacă și te sufocă ...și simți că nu mai ai putere.... Și atunci cedezi împotrivirii. Pumnii ți se descleștează ușor...un fel de calm vecin cu moartea te cuprinde ...că un giulgi cald..corpul își ridică propria greutate ...și cuțitul își oprește scrasnita-si rotire...simți o palmă răcoroasă atingandu-ti obrazul trudit...și șuvoiul nestăvilit al lacrimilor binefăcătoare îți inundă față. Cazi într-un somn greu ,adânc fără vise și ultimul
PUTEREA DE A MERGE MAI DEPARTE de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361459_a_362788]
-
și marea zi de sâmbătă din Săptămâna Patimilor Mormântul Tău a fost pecetluit de cei ce de-nvierea Ta au groază și stau ostașii lângă el de pază ca nu cumva din el să fii răpit. Trupul bătut stă-n giulgiul îmbibat cu smirnă și aloe,parcă doarme, în timp ce Duhul Tău s-a dus să sfarme cu slava-i sfântă iadul blestemat. S-au bucurat strămoșii proslăvind pe cel pe care-L așteptau să vină să-i mângâie cu sfânta lui
RUGĂCIUNI ÎN SFÂNTA ŞI MAREA ZI DE SÂMBĂTĂ DIN SĂPTĂMÂNA PATIMILOR de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1562 din 11 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362288_a_363617]
-
umbra unei frunze-n vânt, Cu părul, barba, geana Mai albe decât neaua-n pisc De munte iarna, vara, Cu străluciri de obelisc. Purtând pe chip povara Înțelepciunii prin ani mulți, Mai mulți decât stejarul, I se înfățișă desculț În giulgiul alb ca varul. Și dinainte rupt din trunchi, Pe sfânt în piept primindu-l, Sfios feciorul în genunchi De jos în sus privindu-l, I-a mulțumit, i-a sărutat Gingașa-i mână dreaptă, S-a ridicat și l-a
POEM DUPĂ PROZA SCURTĂ LEGENDA LUI DRAGOBETE DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364083_a_365412]
-
din podul bisericii”. ..” Acum spun: sunt ca Iisus din podul bisericii!” ... “Iisus al meu este chiar în clipa asta singur în bezna din turnul bisericii unui sat din Transilvania mea cea forfecată de istorie nedreaptă. Stă în sicriul rece cu giulgiul murdar pe obrazu-i strivit de tabla acoperișului, mă așteaptă, poate chiar de Paști, să-L scot la Oameni, să-l aduc în Biserică”. Aici începe, după părerea mea, evanghelia după Melania Cuc. Scriitoarea a fost, și este, martora vie a
EVANGHELIA DUPĂ MELANIA CUCU, CRONICĂ DE JIANU LIVIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363132_a_364461]
-
Bucuros, un pom tânăr, când se văzu îmbrăcat în straie de flori, aruncate de Primăvară, îi zâmbi cu mugurașii, sclipind de bucurie: - Hei, fraților, uitați-vă ce straie frumoase am! - Prostule, îi zise un pom bătrân, cu crengile ascunse sub giulgiul de zăpadă, dă jos straiul de floare și ascunde-ți mugurașii! Nu vezi, nătângule lăudăros, croncănitorii lui Negru Cioară zburând deasupra ta? - Moșneag fricos! Dacă crengile-ți uscate nu mai pot duce povara de raze și flori, ascunde-ți invidia
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
întuneric a văzut lumină mare și celor ce ședeau în latura și în umbra morții lumină le-a răsărit" (Mat. 4,16). Scutecele Pruncului, de un alb imaculat, contrastează cu fundalul întunecat, trimițând către lumina ce răsărise, dar și către giulgiul găsit de femeile mironosițe și de apostoli în mormântul Domnului, căci Nașterea anunță Jertfa de pe Cruce și Învierea: „Cu scutecele tale dezlegi legăturile greșelilor și cu multa sărăcie pe toți îi îmbogățești, Îndurate; că, venind în ieslea dobitoacelor, izbăvești pe
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
l-aș amaneta, De-aș ști că ziua-ncepe iar cu tine, Cu anotimpuri calde-aș cocheta, Să-mi împrumute ploi diamantine. Cu ele ne-am spăla păcate vechi Dintr-un destin confuz, invariabil, Am strânge picăturile-n perechi, Sub giulgiul unui soare perisabil. Pe-un crater nou stă partea ta de cer, Eclipsă văd în inima-ți de gheață, Se zbat făclii absurde în eter, E noapte-n noi, afară-i dimineață!... (din volumul "Pasiune", Editura Inspirescu, Satu-Mare, 2015) Referință
NOAPTE ÎN NOI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367506_a_368835]
-
tânărului hunedorean Sorin Micuțiu, cu o prefață de Cristina Ștefan, tehnoredactat de Alexandra Bostan, pentru Editura ArtBook, Bacău. Grafica este realizată de pictorul Dan Ion Cîrjoi. În prefața la volum Cristina Ștefan relevă din versul lui Sorin Micuțiu: “Înfășurat în giulgiul visării”, poetul arhivează vise, reflexia semnifică imaculat și cuminte, realitatea sa poetică venind și din meditații mistice. De fapt, emoția limbajului său liric este în codul creștin asumat, identificându-se cu el.” 3. MIREASMĂ DE VERBINĂ, VERSURI, AUTOR IOAN BERGHIAN
LANSARE DE CARTE, 3 APRILIE 2015, BUCUREŞTI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367549_a_368878]
-
întuneric a văzut lumină mare și celor ce ședeau în latura și în umbra morții lumină le-a răsărit" (Mat. 4,16). Scutecele Pruncului, de un alb imaculat, contrastează cu fundalul întunecat, trimițând către lumina ce răsărise, dar și către giulgiul găsit de femeile mironosițe și de apostoli în mormântul Domnului, căci Nașterea anunță Jertfa de pe Cruce și Învierea: „Cu scutecele tale dezlegi legăturile greșelilor și cu multa sărăcie pe toți îi îmbogățești, Îndurate; că, venind în ieslea dobitoacelor, izbăvești pe
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
întuneric a văzut lumină mare și celor ce ședeau în latura și în umbra morții lumină le-a răsărit" (Mat. 4,16). Scutecele Pruncului, de un alb imaculat, contrastează cu fundalul întunecat, trimițând către lumina ce răsărise, dar și către giulgiul găsit de femeile mironosițe și de apostoli în mormântul Domnului, căci Nașterea anunță Jertfa de pe Cruce și Învierea: „Cu scutecele tale dezlegi legăturile greșelilor și cu multa sărăcie pe toți îi îmbogățești, Îndurate; că, venind în ieslea dobitoacelor, izbăvești pe
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
voaluri de raze părul Îi tresaltă De soare și lună,stele la-olaltă. Ochii mari,albaștrii,sacru strălucesc, Mândrele sprâncene viu se arcuiesc Pe sub fruntea mică-a geniului acest' Ce-n toată splendoarea se cere modest. Pe umarul drept,într-un giulgi stă prinsă Rochia de apă ce se lasă-nvinsă De pieptul ei mândru,fraged conturat Ce-i de-mbrătișare încă nepătat. Adiind,în jos se lasă,pe trup,rochia ei Până peste coapse,de unde în trei Valuri se desface,unduinde-n vânt. Mă
DIN VĂI DE LUMINĂ de CRUŢI CRISTIAN în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344534_a_345863]
-
Domnului, adică Patimile Sale și Răstignirea Sa. După terminarea slujbei, toți creștinii se întorc la casele lor în costumele sobre de culoare închisă, simbolizând doliul pentru Răstignirea Mântuitorului, dar cu lumânări aprinse, cu tămâie și cu multe flori adunate de pe giulgiul Domnului din Biserică, unele flori fiind rupte din glastrele gospodinelor, puse imediat în apă și apoi în ghivece se prind toate și înfloresc. Cum ajung acasă, creștinii ortodocși aprind candela, apoi tămâia, iar bărbatul cel mai în vârstă (în lipsa bărbaților
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]