282 matches
-
împărați bizantini; nu vedea cu ochi buni atenția pe care marele cneaz o acorda nurorii și nepotului său. Mai mult, dorea ca Elena și Dimitrie să cadă în dizgrație, iar fiul ei Vasile să devină moștenitor al tronului. [6]Pe giulgiu sunt reprezentate două cortegii: unul laic (în stânga) și altul bisericesc (în dreapta). În partea stângă este „țareviciul” Dimitrie (cu o cruce în mână), iar în spatele său - bunelul Ivan al III-lea, moșul - Vasilie Ivanovici și mama - „Elena Voloșanca”. Cu toții au nimburi
FIICA LUI ŞTEFAN CEL MARE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Fiica_lui_stefan_cel_mare.html [Corola-blog/BlogPost/340709_a_342038]
-
risipind în zare stele, Luna își întinde-n ceruri raze albe și prelungi, Mii de fulgi căzuți din rai se-agață-ncet în ele. Ei urzesc peste pământ văl ușor de amorțeală, Peste suflete-adormite țes maramă de mătase, Noaptea-nvăluie pământul într-un giulgiu de negreală, Numai câinii latră-ntruna alergând pe lângă case. Pasul meu răsună-n noapte scârțâind prin neaua albă, Inima -i ține isonul cântând lung oftat de dor... Ochii triști privesc spre stele și din lacrimi îmi fac salbă, Când aminte
SENTIMENTE de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1487359096.html [Corola-blog/BlogPost/383501_a_384830]
-
poliție Florindo Flores, care i-a adus scriitorului premiul "Cesare Pavese". În 1999, Piccolo Regio din Torino, a fost pus în scenă spectacolul "de Noapte cu Mozart" (publicat pentru argonaut în 1991), si a fost lansat în biblioteci "Încercare pe Giulgiu", (Einaudi) - dupa incendiu în capelă de la Torino Catedrală de arhitectul Guarino Guarini, care este foarte apreciat de către scriitor. 2002 este "O cu tandrețe", autobiografie, câștigătorul de anul 2003 premiul, și "Biletul de dragoste", din nou, publicat de Einaudi. Cu "fantomele
Laura Mancinelli () [Corola-website/Science/337433_a_338762]
-
se află la Muzeul de Istorie din Suceava. În toamna anului 1997 a fost descoperit în biserică, în naos, un cavou de cărămidă, în care se afla un sicriu de stejar cu oseminte și textile deosebit de frumoase și valoroase: un giulgiu de mătase și un altul de borangic pictat cu aur, o maramă ce acoperea chipul defunctului, un veșmânt lung de mătase cu mâneci de catifea tip drappi d'oro, încheiat cu găitane din pasmanterie și 11 nasturi de argint aurit
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
cel Mare își dă sufletul. Clanul puternic din jurul Ecaterinei citeste o proclamație prin care Ecaterina I e numită împărăteasă legitimă a toate Rusiile. La 4 martie, după 5 săptămâni de la moartea țarului, timp în care trupul nu fusese acoperit de giulgiu și capacul nu fusese pus pe sicriu, Natașa, mezina, moare de vărsat. Împărăteasa hotărăște ca tatăl și fiica să fie îngropați în aceeași zi. În străinătate, vestea morții lui Petru este primită cu ușurare. În octombrie 1721 Senatul i-a
Petru I al Rusiei () [Corola-website/Science/298530_a_299859]
-
când devine conștient, el descoperă pe masă, cu o groază inexplicabilă, o lampă și o cutie mică. Un alt slujitor intră în încăpere, anunțându-l că mormântul a fost profanat și că a fost găsit un trup desfigurat învelit în giulgiu, încă în viață. Egaeus observă atunci că hainele sale sunt îmbibate cu noroi și sânge și deschide cutia de pe masă în care găsește instrumente stomatologice și treizeci și doi de dinți mici și albi ca fildeșul - dinții Berenicei. Epigraful latinesc
Berenice (povestire) () [Corola-website/Science/334268_a_335597]
-
momentul ei obișnuit înainte de Utrenia de duminica dimineața. În Sâmbăta Mare și Sfântă, Miezonoptica are o formă specială doar pentru această zi din an. Este ultima slujbă din cartea de slujbă a Triodului. În tradiția rusă, slujba seține lângă epitaf, un giulgiu brodat cu imaginea lui Hristos pregătit pentru a fi pus în mormânt, care a fost așezat pe un catafalc în centrul bisericii. După Deschidere și psalmul 50, se cântă Canonul Sâmbetei Mari (este repetat cel de la Utrenia din noaptea de
Miezonoptică () [Corola-website/Science/299727_a_301056]
-
decădere. Astăzi sunt cunoscute paisprezece obeliscuri pe întinsul capitalei italiene, dintre care unul este încă ne decopertat și încă nepus în valoare, lângă biserica Sfântul Ludovic a francezilor. Nu se poate contesta că ar mai exista și altele sub marele giulgiu ce acoperă zidirile antice, așa cum trebuie consemnat că foarte multe s-au descoperit într-o stare atât de deteriorată, încât refacerea lor a fost imposibilă. Obeliscul de la Lateran, sau din Piața Sfântul Ioan de Lateran, a împodobit templul lui Amon-Ra
Obeliscurile Romei () [Corola-website/Science/326766_a_328095]
-
că trupul a fost pus într-un mormânt puțin prea mic pentru el. Coloana vertebrală era curbată în formă de S. Nu s-a găsit vreo urmă de sicriu; poziția scheletului sugera că trupul ar fi fost învelit într-un giulgiu, dar apoi că a fost așezat în grabă în mormânt și îngropat acolo. Imediat ce oasele au fost ridicate de la sol, sub vertebre a fost găsită o bucată ruginită de fier. Mâinile scheletului erau într-o poziție neobișnuită, încrucișate peste șoldul
Exhumarea și înmormântarea lui Richard al III-lea () [Corola-website/Science/333959_a_335288]
-
predatează biserica. Un sicriu de piatră găsit în urma săpăturilor din 2012 a fost deschis pentru prima oară, dezvăluind în interiorul său un alt sicriu din plumb. Cercetările cu un endoscop au relevat prezența unui schelet împreună cu păr mort și fragmente de giulgiu și frânghie. S-a presupus la început că scheletul este de bărbat, probabil al unui cavaler denumit Sir William de Moton despre care se știa că a fost înmormântat acolo, dar o analiză ulterioară a arătat ca este al unei
Exhumarea și înmormântarea lui Richard al III-lea () [Corola-website/Science/333959_a_335288]
-
, numit de unii creștini Sfanțul Giulgiu, este o pânză de în, păstrată la capelă regală a catedralei "Sfanțul Ioan Botezătorul" din Torino și pe care se află imprimata imaginea corpului unui om care prezintă semne de agresiune fizică și în special de crucificare. De-a lungul
Giulgiul din Torino () [Corola-website/Science/313440_a_314769]
-
Sophia (Sfântă Sofia) declară sub jurământ că pânză de la Edessa conține urmele trupului lui Iisus Hristos și pete de sânge ce ar corespunde unei răni laterale. Până în secolul al XII-lea, în Occident nu s-a știut aproape nimic despre giulgiu. În schimb, în Răsărit, evlavia pentru pânzele înfășurării, venerarea pentru marama și închinarea la Chipul Domnului erau mijloace și căi de verificare a credinței, mai ales după Sinodul al VII-lea Ecumenic (787). În anul 1172, Amonis, regele Ierusalimului, însoțit
Giulgiul din Torino () [Corola-website/Science/313440_a_314769]
-
să fondeze o biserică în Lirey, Troyes (departamentul Aube). Acolo, în 1357, are loc prima prezentare publică a giulgiului în Europa. Portretele lui Iisus apărute după secolul al VI-lea și răspândite în toată lumea se aseamănă cu chipul imprimat pe giulgiu. În secolul al XIV-lea, giulgiul a fost expus în mai multe rânduri, dar nu în mod continuu deoarece, în 1370, episcopul de Troyes, Henri de Poitiers interzice venerarea imaginii, susținând că este un fals și că Evangheliile nu pomenesc
Giulgiul din Torino () [Corola-website/Science/313440_a_314769]
-
Torino. În 1898, cavalerul Secondo Pia a avut ideea de a fotografia „pânză sfântă” pentru publicitate în toată lumea, dar pe negativ în loc de fâșii obișnuite, i-a apărut imaginea unui om în suferință, după descrierea fotografului. Isteria provocată de accesul la giulgiu a determinat municipalitatea din Torino să închidă lada cu relicva. Pentru prudență, giulgiul nu a mai fost expus. În 1931, cardinalul din Torino a încuviințat expunerea pânzelor, nu numai giulgiul, ci și alte fâșii bănuite că ar posedă puteri miraculoase
Giulgiul din Torino () [Corola-website/Science/313440_a_314769]
-
fiind incomplet, lipsit de consistentă și că denaturează analiza științifică în favoarea orientării religioase. O echipa condusă de Leoncio A. Garza-Valdes și Stephen J. Mattingly (Universiatea Sân Antonio din Texas) au adus un alt argument referitor la reziduurile bacteriale conținute de giulgiu, subliniind faptul că acea contaminare bacterială a mostrei supusă studiului afectează acuratețea datării cu carbon-14. Biserică Catolică, actualul custode al giulgiului, nu s-a pronunțat niciodată în mod oficial asupra autenticității, considerând că aceasta nu ajută cu nimic religiei creștine
Giulgiul din Torino () [Corola-website/Science/313440_a_314769]
-
probe: el trebuie să ghicească care-i țiganca. Rătăcit în propriul trecut, el nu reușește să ghicească țiganca și se trezește prizonier într-un spațiu labirintic, simțind că trupul său este gol, diform și înfășurat într-o draperie ca un giulgiu. Gavrilescu se trezește în cele din urmă și iese din curtea țigăncilor, continuându-și drumul cu tramvaiul către apartamentul doamnei Voitinovici. Vecinii de acolo îl informează însă că Otilia se măritase cu opt ani în urmă, iar doamna Voitinovici se
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
acceadă în „lumea de dincolo”. Pierzând șansa de a pătrunde în Paradis, Gavrilescu trăiește senzația morții trupești și desprinderea de materie: întunericul, tăcerea, goliciunea trupului diform, teroarea spațiului închis, senzația de sufocare în pâslă și înfășurarea în draperie „ca un giulgiu”, toate acestea asemănându-se cu un ritual de îngropare. Necunoscând împlinirea, spiritul său încearcă să se întoarcă în lume pentru a bântui locurile în care a trăit. Reîntors în „realitate” după un timp imposibil de perceput, profesorul descoperă că timpul
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
același motiv. Represiunea sa virginală se manifestă prin relațiile incestuoase cu nepoții săi, Aureliano José și José Arcadio. La un moment dat, Amarantei i se arată moartea sub forma unei femei bătrâne care îi comandă să înceapă lucrul la un giulgiu. În final, singuratică și virgină, Amaranta moare, însă mulțumită în sinea sa după ce acceptase ceea ce devenise. Rebeca este copilul celui de-al doilea văr al Úrsulei Iguarán care locuiește în Manaure, capitala Guajirei. La început, Rebeca este foarte timidă, refuză
Un veac de singurătate () [Corola-website/Science/313620_a_314949]
-
lexic alfabetic sau lexic biografic” sau cu "diaphorôn andrôn": „clasament după diferiți istorici sau diferiți autori”. În sfârșit, s-au evocat și, în greaca bizantină, „fortăreață”, „doagă / șanț lat cu apă”, și în latină "guida" sau "summa" („sumă”) și "sudarium" („giulgiu”) prin grecescul târziu "soudarion". Această compilație de compilații se prezintă ca o încâlceală imposibil de descurcat: un dicționar de cuvinte este amestecat cu un dicționar de lucruri; articole despre interpretarea unor cuvinte alternează cu articole despre viața unor personaje ilustre
Suda (enciclopedie) () [Corola-website/Science/332928_a_334257]
-
de către Thorne. Evie se îndreaptă apoi către Turnul Londrei, unde este localizat seiful și o asasinează pe Thorne. Aceasta îi spune că Giulgiul nu se află în Turn și că Asasinii nu au nicio idee cât de puternic este acest Giulgiu, după care moare. Green crede că adevăratul seif este ascuns înăuntrul Palatului Buckingham, și îi cere ajutorul maharajahului Duleep Singh în găsirea schematicii clădirii. Din nefericire, Templierii reușesc să găsească primii schematica. Pe lângă căutarea Giulgiului, Evie ajută și la îndreptarea
Assassin's Creed Syndicate () [Corola-website/Science/334630_a_335959]
-
și un mormânt (al fondatorului, în general). Acesta diferă de khanqah prin dimensiunile sale mai impunătoare și prin rolul mult mai mare care i se acordă educației. În lumea islamică, musulmanii sunt, de obicei, înmormântați direct în groapă, într-un giulgiu, fără sicriu sau mormânt. Cu toate acestea, s-au dezvoltat rapid mai multe tipuri de arhitectura funerară pentru persoanele de rang înalt și, mai ales, pentru sfinți. Această arhitectură s-a născut în partea de est a ariei islamizate, adică
Arhitectura islamică () [Corola-website/Science/337179_a_338508]
-
nava centrală a bisericii, cu lumînări de jur împrejur. De obicei este construit din lemn, dar poate fi și din alte materiale. În antichitate, se folosea o placă de lemn pe care decedatul era poziționat direct sau învelit într-un giulgiu. În timpurile moderne, cadavrul stă în coșciug care poate fi lăsat deschis cîteodată. Peste catafalc se așază adesea material textil. ul este de obicei mai mic decât coșciugul pentru a accentua importanța acestuia din urmă. Ca rezultat, acesta nu este
Catafalc () [Corola-website/Science/321420_a_322749]
-
Primul Război Mondial, odată cu Ocuparea Constantinopolului de către trupele aliate pe 13 noiembrie 1918. În cadrul ultimei ședințe de pe 18 martie, deputații otomani au emis o scrisoare de protest adresată aliaților, iar masa prezidiului Parlamentului din Constantinopol a fost acoperită cu un giulgiu negru. Revoluția Junilor Turci, care a început în provinciile balcanice, s-a răspândit rapid în întreg imperiul și l-a forțat pe sultan să anunțe repunerea în drepturi a constituției din 1876 și reconvocarea parlamentului pe 3 iulie 1908. Motivul
A doua perioadă constituțională în Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/323520_a_324849]
-
toată lumea se comporta ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat și își continua balul. După ce orologiul a sunat de miezul nopții, petrecăreții și Prospero au observat o persoană îmbrăcată într-o haină întunecată, de culoarea sângelui, care semăna cu un giulgiu de înmormântare, cu o mască extrem de realistă, care părea a fi a unui cadavru rigid, și cu trăsături ale Morții Roșii, de care toți cei de la bal erau disperați să scape. Grav insultat, Prospero cere să cunoască identitatea oaspetelui misterios
Masca Morții Roșii () [Corola-website/Science/325731_a_327060]
-
cu turcii uz din armata bizantină Alp Aslan se aștepta sa moară în această bătălie. Ca un bun musulman îmbrăcase înainte de rugăciune cămașa albă, bare putea fi prea bine și "cămașa morții", știut fiind faptul că musulmanii sunt îngropați în giulgiu alb. Această tradiție musulmană ajungând și pe meleagurile românesti. Astfel Tudor Vladimirescu spunea "de când m-am născut cu cămașa morții m-am îmbrăcat", aceste cuvinte plecau din legenda selgiucida prințului Alp Aslan. Armata selciucă a jurat credință ca în cazul
Roman Diogenes () [Corola-website/Science/314927_a_316256]