633 matches
-
subiectul salata de bouef, nimic nu e ceea ce pare a fi). Suntem ca nație, iarăși un concept inventat de romantici, mai degrabă ceea ce mâncăm și cântăm decât ceea ce vorbim, fiindcă nu e sigur că toți gândim cât să știm ce glăsuim. Or, pe acest considerent, faptul că suntem practic un popor de maneliști - cifrele nu mint - n-ar trebui să fie atât de trist pe cât mi se pare. Ar fi un subiect bun pentru investigație științifică fără parapon naționalist. Spoiala vest-europeană
Aferim! Suntem din (ne)fericire un norod de maneliști by https://republica.ro/aferim-suntem-din-ne-fericire-un-norod-de-manelic-ti [Corola-blog/BlogPost/338165_a_339494]
-
aduce armonie. “ din preaplinul sufletului meu/ dau câte un vers la fiecare/ tot așa cum bunul Dumnezeu/ își împarte dragostea Lui mare.” ( Generozitate ) O rugăciune care emană profunzime și iubire nesfârșită se aprinde în versurile lui Ioan Vasiu. Aici iubirea divină glăsuiește mirific într-un cântec al seninătății.“ iubita mea cu nume de fecioară/ curând plecarea mea o să te doară/ când Dumnezeu pe-un curcubeu coboară/ cântând o rugăciune la chitară.” (Rugăciune) Câteva “simple definiții” își arată, paradoxal, complexitatea. Iubirea, cuvântul, tăcerea
IOAN VASIU ŞI METAFORELE IUBIRII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1459523265.html [Corola-blog/BlogPost/375039_a_376368]
-
dulcea iluzie că deținătorii puterii supreme vor fi aidoma zeilor), cât și prin efecte - transformarea radicală din ființa și cugetul sclavilor puterii, încât în pofida câtorva excepții reținute de timpurile trecute și prezente, se poate spune că, așa cum cu povățuitor umor glăsuiesc basmele noastre, este o regulă ca țiganul ajuns împărat, prima dată să-l spânzure pe taică-său... Modul cum a procedat Alexandru Macedon cu Calistene, istoriograful său oficial și nepotul lui Aristotel (fostul lui dascăl), este mai mult decât grăitor
DRUMUL BUN ÎN VIAŢĂ NU ESTE APANAJUL EXCLUSIV AL NENOROCOŞILOR! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_drumul_bun_george_petrovai_1361220244.html [Corola-blog/BlogPost/351800_a_353129]
-
o să reușești să faci sală să freamânte”. Din Ianuarie 2014 până la premiera din 29 Martie... ce coșmar! Toți cei 12 membri ai trupei „Magura” au fie serviciu, fie studiază. Măcar 8 ore pe zi de muncă. Și... doamna regizoare a glăsuit: repetiții în fiecare zi de luni și miercuri, toată trupa, de la șase dupămasa până hăt târziu în noapte (ne-a apucat și spre miez de noapte), vinerea repetiții pe perechi, acasă la unul din membri, duminicile de la patru dupămasa până când
O FEMEIE FĂRĂ IMPORTANŢĂ de CONSTANTIN ROŞU PUCU în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 by http://confluente.ro/Constantin_rosu_pucu_1399373090.html [Corola-blog/BlogPost/346997_a_348326]
-
Aura Urziceanu și-a construit însă tiparul scrierilor cântecelor sale, direct pe suflet. Toate sunt interpretate cu măiestrie inegalabilă și nerepetabilă. Înlăuntrul celor care înțeleg și adoră muzica neimpietată de căderile vocii umane în dizgrație sonoră, muzica pe care o glăsuiește Aura Urziceanu e o purificare spirituală și o umplere cu duh. Ar fi neînțelept să invalidăm frumusețea celorlalte glasuri ce abordează genul muzical măreț și întrucâtva dificil al muzicii interpretate de Aura Urziceanu, dar în România glasul ei e unic
AURA URZICEANU. ARTISTA PATIMILOR ŞI EXALTĂRILOR LĂUNTRICE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1420535664.html [Corola-blog/BlogPost/352195_a_353524]
-
femeile cu care-am avut recent vreo escapadă? M-o fi pârât la partid!” se frământa el, pe drum. - Bună ziua, tov Mămăligă. - Bună, domnule profesor. Cum mai merg treburile pe la școală? Toate sunt bune? - Da, desigur, răspunse bărbatul. - Tovarășe Chiverniseală, glăsui activistul, ai lucrat pentru noi de ani buni și ai dovedit că ești un fiu devotat al partidului. Iar noi te-am răsplătit întotdeauna pe măsură. Te-am ajutat să studiezi geografia la fără frecvență, să o absolvi și să
“CURBA DESTINELOR” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1435702224.html [Corola-blog/BlogPost/369801_a_371130]
-
jilț, dorul de ea e dor dacă are vultur, deoarece cântecul Ionelei Prodan e sus unde bradul taie vântul și norul, scurgându-ne rar câte o ploaie de melancolie, pe când sufletele noastre sunt câmpie crăpată de setea de cântec alinător, glăsuit de Ionela Prodan! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Ionela Prodan. Rar câte o ploaie de melancolie / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1641, Anul V, 29 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
IONELA PRODAN. RAR CÂTE O PLOAIE DE MELANCOLIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1435563021.html [Corola-blog/BlogPost/348560_a_349889]
-
Pruncului, cu mâinile acoperite în semn de respect, conform ritualului de la Curtea bizantină, o parte își împlinesc menirea de anghelos (desemnând pe cei care anunță ceva, care duc oamenilor veștile bune legate de mântuire), comunicându-le păstorilor minunea. Căci, după cum glăsuiește Sfânta Evanghelie de la Apostolul Luca, „în ținutul acela erau păstori, stând pe câmp și făcând de strajă noaptea împrejurul turmei lor. Și iată îngerul Domnului a stat lângă ei și slava Domnului a strălucit împrejurul lor, și ei s-au
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1481264457.html [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
spună răspicat cuvântul. Venind din toate colțurile ținuturilor românești din lăuntrul arcului Carpaților, la Alba Iulia, ei au pecetluit pe „Câmpul lui Horia”, din preajma Cetății pătimirii și a triumfului românimii, actul solemn al voinței nestrămutate și unanime a tuturora, care glăsuia și a glăsuit mereu peste veacuri: „Adunarea Națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Românească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia, în ziua de 18 noiembrie stil vechi, 1 decembrie, stil nou, decretează unirea acelor români
INIMA STRĂVECHE A ŢĂRII de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Inima_straveche_a_tarii.html [Corola-blog/BlogPost/350930_a_352259]
-
Venind din toate colțurile ținuturilor românești din lăuntrul arcului Carpaților, la Alba Iulia, ei au pecetluit pe „Câmpul lui Horia”, din preajma Cetății pătimirii și a triumfului românimii, actul solemn al voinței nestrămutate și unanime a tuturora, care glăsuia și a glăsuit mereu peste veacuri: „Adunarea Națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Românească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia, în ziua de 18 noiembrie stil vechi, 1 decembrie, stil nou, decretează unirea acelor români și a tuturor
INIMA STRĂVECHE A ŢĂRII de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Inima_straveche_a_tarii.html [Corola-blog/BlogPost/350930_a_352259]
-
românească. Nu s-a rupt nicio clipă și niciun pas de rădăcinele ei sătești, păștea oile, muncea la câmp și învăța fetele satului să cânte, pe malul râului Șușița, șezând pe pietre, cu picioarele în apă, cu fete în jur, glăsuind cânt gorjenesc. La venirea pe lume a artistei, mama sa Maria Daju visase un roi de viespi năpustit asupra copilului. A încercat să îl izgonească întreaga noapte, cu baticul de pe cap, țesut cu modele înflorate. Abia într-un târziu, viespile
FILOFTEIA LĂCĂTUŞU. SUB MORMÂNTUL CONŞTIINŢEI NEAMULUI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1440157090.html [Corola-blog/BlogPost/378255_a_379584]
-
mănăstirea Rohița, pentru a-i vedea frumusețea și a-i gusta din binecuvântare. ,,Orb și mut” este cel care nu poate să povestească despre bucata de Rai cu care te întâlnești aici. ,,Orb și mut” este cel care nu poate glăsui despre toate acestea, căci de mare cinste sunt toate cele găsite aici. Am avut bucuria (binecuvântat fie ceasul!) ca într-una din zile să trec pe la Rohița. După un drum, destul de lung, aș zice, (dar acuma aș fi în stare
ŢINUT DE BASM ŞI LEGENDĂ, RENĂSCUT ÎNTRU SPIRITUALITATE ŞI DUMNEZEIRE de VASILE BELE în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 by http://confluente.ro/Manastirea_rohita_tinut_de_basm_s_vasile_bele_1331966161.html [Corola-blog/BlogPost/348282_a_349611]
-
de parcă ar întoarce timpul sau veacul (dar, credeți-mă, dacă ar avea această putere așa ar face de fiecare dată. Ne-ar întoarce în istorie nu doar cu vorba!). Și, parcă, personal, ca orice legendă, mă așteptam să înceapă a glăsui cu foarte cunoscutul: ,,A fost odată ...!”, iar continuarea o știți dumneavoastră ... Ei, bine, de această dată n-a fost să fie așa, chiar dacă, de-adevăratelea, s-a întâmplat odată! A fost o vreme când preoțiil sau călugării, oricare ar fi
ŢINUT DE BASM ŞI LEGENDĂ, RENĂSCUT ÎNTRU SPIRITUALITATE ŞI DUMNEZEIRE de VASILE BELE în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 by http://confluente.ro/Manastirea_rohita_tinut_de_basm_s_vasile_bele_1331966161.html [Corola-blog/BlogPost/348282_a_349611]
-
lic și iar lic”, „Hai nană, mândră bănățeană”, „Mărie, Mărie”, „Mă trag lângă ceteraș”, „Ne-am iubit pe sub ascuns”, „Nu mă bate, Doamne, rău”, „Titiană, nume mândru”, „Trenule, mă iei, mă duci”, „Tu mândruță de la Jina”... multe alte cântece folclorice, glăsuite cu vocea bărbătească, baritonală, răzbătătoare prin țesăturile de gânduri, de către unul dintre cei mai cu duh doinitori, Ion Cristoreanu, sunt rechemate din nou la zarea sufletului de către maestrul Benone Sinulescu, scuturând clopoțelul conștiinței ce-n clinchet nostalgic aduce aminte neîncetat
ION CRISTOREANU. I-AU PLĂCUT SOARELE, PĂDUREA, CÂNTECUL ŞI OAMENII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1447311054.html [Corola-blog/BlogPost/384690_a_386019]
-
în picioare, mai zise, înainte să muște din nou din micul, pe care mâna-i conștiincioasă și răbdătoare i-l ținuse în așteptare, la două degete de buze, pe timpul cât vorbise. -Da, în picioare și gratis, ca pentru tine, așa! glăsui șugubăț, între două molfăituri și Costache Ofticosu, iar Lenuța, nevastă-sa, scundă și grasă ca o minge de rugbi, chicoti ascuțit de două-trei ori, apoi duse repede mâna la gură, pentru a feri de ochii indiscreți ai comesenilor - de parcă ar
LA POMANA ELECTORALA de LIVIU GOGU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/La_pomana_electorala.html [Corola-blog/BlogPost/360678_a_362007]
-
bou în jug; Veșnic banii nu-ți ajung; Hangarale-ai să plătești, Și n-ai să te pricopsești.” ...................................... - Cum se face, maestre Pann, Că avem din an în an... Bucurii în vorbe alese?! Din ce spun, nimic nu iese. - Proverbul, cum glăsuiește... Nu-l ști?! Ia fârtate și citește: „Hoțul... tot făgăduiuește, Iar prosul trage nădejde.” ...................................... - Ce să fac? Am scăpătat: Din sărac sunt mai sărac... - În „Povestea vorbii” ziceam: „De privești la pehlivan, Care e zgârcit la ban... Că-l adună
ANTON PANN, „FINUL PEPELEI CEL ISTEŢ CA UN PROVERB,” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 by http://confluente.ro/Anton_pann_finul_pepelei_c_marin_voican_ghioroiu_1391841148.html [Corola-blog/BlogPost/341997_a_343326]
-
nisip, prin rău și bine, curg în firescul exprimării răspunsurile faptelor, cuvintele, șuvoaiele din mine. Vezi cursul căutării apei în poemul țărmului, vărsarea în lumină? Fii binecuvântat, tu, râule, spre marea ce te-animă! La fel e și-n iubire, glăsui un pârâiaș ușor. Manifestările cuprind în sensul lor chemarea sufletului oglindită-n dor. (11 febr. 2016) Referință Bibliografică: Râul / Iulia Dragomir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1868, Anul VI, 11 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Iulia Dragomir
RÂUL de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/iulia_dragomir_1455183718.html [Corola-blog/BlogPost/342940_a_344269]
-
revenit la starea sa flegmatică. -O să vă povestesc despre cel mai competent profesor care mi-a dezvăluit sensul și valoarea teatrului... Și, sărind de la locul lui, ciudat de sprinten pentru cineva cu un început declarat de gută, începu să glăsuiască, dând roată prin încăpere, oprindu-se în spatele comesenilor să gesticuleze afectat atunci când dorea să creeze și iluzia vizuală a celor spuse. * În seara aceea, i se adusese noian de flori în cabină - zeci și zeci de buchete... trandafiri dalbi, crini
CAP.8 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1437285600.html [Corola-blog/BlogPost/377379_a_378708]
-
și, cu memoria lui de elefant, ne-o servește drept experiență proprie și personală, așa cum a făcut cu majoritatea bancurilor! îl șicană Patriarhul. -Hai, măi, nu fi rău... interveni Flower-Power. -Papa, am și eu o curiozitate, totuși! zise Diplomatul. -Care? glăsui siderat Papa, de la înălțimea succesului de moment. -Cine era profesorul competent de care spuneai? continuă Diplomatul. -Unchiul meu... evident! se mândri Papa. -Aha, Seniorul ți-era unchi, deci! concluzionă Dipomatul. -Aaaa, nuu... Sufleurul... zâmbi puțin stingherit Papa. Un nou ropot
CAP.8 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1437285600.html [Corola-blog/BlogPost/377379_a_378708]
-
poate avea viață în fața asalturilor profanatorii ale spectacolului validat de o categorie de public mulțumit cu arta inferioară, romanța are răspuns invariabil. Muzica de mătase a romanței e urzită în brocarte sufletești, cu iubire, dor și patimă umană! Ea e glăsuită azi de interpretul Constantin Florescu pe o linie lirică foarte emoționantă, melancolică, purtând sensibilitatea în absolutul ei! Nimic nou, dar nici nimic vechi, această voce poate că s-a zămislit spre a se intercala între iubitul Eminescu și fericiții ori
CONSTANTIN FLORESCU. ROMANŢA, SENSIBILITATE ÎN ABSOLUTUL EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1421691748.html [Corola-blog/BlogPost/377013_a_378342]
-
primul rând. Or, nimeni nu săvârșește aceasta mai nobil ca romanța, azi, îndeosebi, cea glăsuită mirabil de Constantin Florescu! În numele întoarcerii la vis și iubire, marasmul muzical și conglomeratul literar de acum au de dat piept cu romanța prea frumos glăsuită de maestrul Constantin Florescu, dar ceea ce trebuie să facă televiziunile și organizatorii de spectacol este să i se alăture într-un corp de gardă, căci singur Constantin Florescu nu are puterea de a înăbuși asaltul zgomotului asupra dreptului la vis
CONSTANTIN FLORESCU. ROMANŢA, SENSIBILITATE ÎN ABSOLUTUL EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1421691748.html [Corola-blog/BlogPost/377013_a_378342]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > ZÂMBETUL ZILEI Autor: Iulia Dragomir Publicat în: Ediția nr. 1725 din 21 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Cred în fapte. Văd în zborul păsării zbor, simt în prăbușirea malului prăbușirea malului, aud în glasul vântului vântul glăsuind. Nu mă entuziasmează nimicul născut din reflexia iluzorie a surâsului. Cuvintele sunt ființe vii. Își fac treaba, mai ales cand sunt susținute cu proptele simțite până în inima oaselor. Ce am avut de văzut am văzut, ce am avut de auzit
ZÂMBETUL ZILEI de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 by http://confluente.ro/iulia_dragomir_1442860566.html [Corola-blog/BlogPost/373781_a_375110]
-
un bou în jug; Veșnic banii nu-ți ajung; Hangarale să plătești, Și să nu te pricopsești. - Cum se face, maestre Pann, Că avem din an în an Bucurii în vorbe alese?! Din ce spun, nimic nu iese. - Proverbul, cum glăsuiește Nu-l ști?! Ia fârtate și citește: „Hoțul... tot făgăduiuește, Iar prostul trage nădejde.” - Ce să fac? Am scăpătat: Din sărac sunt mai sărac... În „Povestea vorbii” am zis: „De privești la pehlivan, Care e zgârcit la ban... Cum adună
ASCULTÂND PE ANTON PANN ŞI-A LUI VORBĂ ÎNŢELEAPTĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 727 din 27 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_ascultand_pe_an_marin_voican_ghioroiu_1356657084.html [Corola-blog/BlogPost/341492_a_342821]
-
doua întinsuri de ape, în armonia inserării, alaiurile de valuri liliachii venind unele către altele cu pacea, a cântat marea că pe o iubită! „Ce frumoasă e marea”, melodie de Aurel Manolache, interpretată de Florin Apostol e vuiet de ocean glăsuit la chemarea mării, e sărutarea poemului cu simfonia, contopirea omului cu natura, convertirea timpului cu eternitatea, lipirea una de alta a două lumi cu două adâncuri: marea și sufletul! Această melodie, cântată în stilul bel-canto glorifica viață și iubirea, una
FLORIN APOSTOL. MAREA, CA O IUBITĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1446809950.html [Corola-blog/BlogPost/373151_a_374480]
-
care „renaște-n răsărit” ( Când speranța se destramă). Stelele - „se aprind în infinit” - sintagmă deloc nouă. Iarna însă, poate fi anotimpul unei povești de iubire: „Viscolea cu vise/ Iar noi dansam în câmpul nemuririi” (Poveste de iubire). „Și era iarnă, glăsuia doar vântul,/ Zăpada ne-mbrăca în straie sfinte,/ De-atunci am căutat mereu cuvântul/ Să te descriu, dar nu mai am cuvinte!” Un capitol foarte interesant, intitulat „Vitralii lirice” este dedicat Rondelurilor, altă specie de poezie cu formă fixă cu
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1463420086.html [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]