173 matches
-
populația non letonă poate fi împărțită în două categorii: minoritățile tradiționale și imigranții minoritari. Emergența partidelor bazate pe criterii de clasă în cadrul grupurilor etnice pare puțin probabilă.8 În anii 1980 o problemă importantă era cea a mediului. Perestroika și glasnost-ul au permis o anumită diversitate ideologică și exprimarea tensiunilor politice și sociale. Era permisă critica, dar și implicarea în activitățile sociale și politice a mișcărilor neoficiale. Acestea din urmă au evoluat de la statutul de mișcări pentru protecția mediului, întrucât
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
sociale a țării. O criză economică structurală devine din ce în ce mai evidentă. În 1985, Mihail Gorbaciov a introdus noua politică în Uniunea Sovietică, desfășurarea era bazată tot pe o serie de sloganuri, inclusiv ideea de perestroika, de accelerare a lucrurilor și de glasnost. Nemulțumirea față de puterile centrale devenea din ce în ce mai evidentă. Printre primele grupuri "informale" de opozanți, Helsinki 86 era unul dintre cele mai importante, un grup care cerea să se pună capăt migrației nejustificate în Letonia și construcției de noi uzine. Una dintre
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
este generația perestroicăi cea care a cunoscut comunismul în starea mutațiilor profunde. Între 1985 1990, comunismul este decadent, se descompune, pune în discuție temeliile sale, produce forțe care îl vor răsturna. Totul este nelegitim în marea dezbatere ideologică din epoca glasnost. Îndoiala asupra comunismului se generalizează, el nu mai este considerat pertinent și decade spre trecut. Generația perestroicăi trăiește de asemenea procesul de trecere a comunismului spre trecut, spre deosebire de generațiile precedente, pentru care prima lor întalnire cu comunismul era întalnirea cu
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
distinctă a comunismului românesc și-a păstrat traiectoria particulară față de linia stabilită la Kremlin. Izolarea regimului de la București în cadrul lagărului socialist a fost scoasă în evidență de refractaritatea de aliniere la noile politici reformatoare inițiate de M. Gorbaciov (perestroika și glasnost) în ideea salvgardării sistemului socialist prin înnoire, dezgheț și reformă. Condamnând cu vehemență reformele lansate de PCUS ca erezii ale marxism-leninismului și abateri impardonabile de la linia cea dreaptă în construirea comunismului, Ceaușescu s-a zbătut să conserve în continuare structurile
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
mică și fragilă pentru războaie și politică de putere" (Gorbaciov: 1986, 83). Apelurile viguroase ale leninismului post-bolșevic pentru "democratizare" și "noua gândire" în afacerile interne și "suficiență rezonabilă" în relațiile internaționale au fost dedublate de profunde reforme culturale și instituționale: glasnost și perestroika. De ce au eșuat? Era leninismul prea anchilozat pentru a fi reformat? Nu neapărat. Problema este că Gorbaciov a încercat o reformă colosală a leninismului utilizând procedee non-bolșevice. Pentru prima dată în istoria sa, leninismul a abandonat principiul "centralismului
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
fortăreață" care a fost creată și menținută cu atâtea eforturi de către conducerile sovietice anterioare. A permis, cu alte cuvinte, moralității de tip "mic-burghez" să invadeze și să erodeze din interior PCUS. Asta deoarece, Gorbaciov însuși a recunoscut-o, "noua gândire", glasnost-ul și perestroika, toate au fost influențate constitutiv de către doctrina social-democrată germană (Brown: 1997, 115-117; vezi și Grachev: 2008, 75). De altfel, printre mentorii intelectuali ai lui Gorbaciov se numărau intelectuali și oameni de știință "contrarevoluționari" în accepțiunea liderilor sovietici
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
nici nu și-a pus problema până când a fost pus în fața faptului împlinit să renunțe la federația sovietică și la statutul său de actor central în plan internațional. Tragedia omului politic Gorbaciov a fost aceea că, prin intermediul perestroikăi și a glasnostului, eliberase unele forțe socio-ideologico-politice extrem de complexe și de puternice pentru care a ajuns, la un moment dat, un impediment (vezi Brown: 1997). Pentru a ne convinge că după 1989, leninismul era deja de domeniul trecutului în Uniunea Sovietică, să-i
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
p. 267. 847 Allemagne. Faits et réalité, p. 127. 848 von Krockow, op. cit., pp. 298-299. 849 Allemagne. Faits et réalité, p. 130. 850 Alegerea lui Mihail Gorbaciov ca secretar general al PCUS în 1985 a deschis calea reformelor (Perestroika și Glasnost). H. Schulze, op. cit., p. 221. Despre aplicarea, decepțiile și realizările Perestroikăi: P. Milza, S. Berstein, Istoria secolului XX, III, pp. 159-163. H. Kissinger, op. cit., pp. 685-686. Joseph S. Nye. Jr., op. cit., pp. 123-124. 851 Allemagne. Faits et réalité, p. 131
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Nemira, București, 2000. 43 "Lupta", nr. 133, 7 noiembrie 1989, p. 5. 44 În august 1988, în timpul unei vizite în URSS ca invitat al Uniunii Scriitorilor, Dinescu a dat un interviu la radio Moscova în care își exprima sprijinul pentru glasnost și perestroika. Dennis Deletant, "Crimes against the spirit", în Index of Censorship, 9/1989, p. 25. 45 ACNSAS, Fond Documentar, dosar nr. 118, vol. 2, ff. 377-393. 46 Dennis Deletant, Crimes against..., p. 26. 47 Romanian Situation Report, 29 March
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
artiști, Eva și Franco Mattes, implicați în folosirea unor tactici de comunicare nonconvenționale, după cum susțin ei înșiși, pentru a obține vizibilitate maximă cu efort minim. Unul dintre cele mai cunoscute proiecte ale lor, desfășurat în mai multe faze, este proiectul "Glasnost". În prima sa parte, intitulată Life Sharing (2000-2003), 0100101110101101.ORG realizează un autoportret digital, în timp real, prin oferirea accesului liber și nelimitat al oricărui vizitator la datele personale ale computerului artiștilor (texte, imagini, software și mail-uri). Uzând de conceptul
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
ori asupra gestionării memoriei (prin utilizarea arhivelor de imagini) ori asupra ideilor și proiectelor (prin accesarea diferitelor tipuri de fișiere). Împărtășirea vieții intelectuale s-ar desfășura, astfel, după modelul similitudinilor creierului cu computerul. Cea de-a doua parte a proiectului "Glasnost", intitulată VOPOS, implică trasarea imaginii unei hărți geografice digitale pe baza identificării poziției exacte a celor doi artiști în mediul urban, prin intermediul unui transmițător GPS (Global Positioning System) conectat la un website. În cadrul aceluiași proiect, 0100101110101101.ORG a încercat să
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
o evoluție similară modelului democrației de tip liberal din Vest. Cu toate că ei erau conștienți de contradicțiile dintre reformele economice și fundamentele ideologice ale marxismului comunist, analizele erau axate mai mult pe problematica reformelor inițiate de guvernele comuniste, inclusiv perestroika și glasnostul introduse de Gorbaciov în Uniunea Sovietică. În opinia mea, Ivan Szeleny a fost cel care a evaluat în modul cel mai realist căderea regimurilor comuniste. El a argumentat că acest colaps, fără a fi inevitabil, a fost rezultatul prezenței simultane
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
organizat și o serie de simpozioane despre istoria României și a Europei de Est. 2. Ce făceați în 1989? Ați fost martorul căderii regimului comunist pe cand vă aflați în Europa de Est? Cum ați perceput acele evenimente? Am urmărit din SUA era glasnost a lui Gorbaciov, căderea comunismului prin revoluția de catifea din toate țările Est Europene, precum și căderea Zidului Berlinului. Când au început revoltele de la Timișoara, am urmărit evenimentele legate de Pastorul Tokes și refuzul lui de a părăsi orașul prin intermediul BBC
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
1989 au fost descrise de presa din lumea întreagă. Am urmărit protestele din China din Piața Tienanmen din aprilie și până în iunie, atunci când au culminat cu reacția militară care a distrus mii de vieți. Am urmărit consecințele schimbărilor provocate de glasnost și perestroika în Uniunea Sovietică și separarea istorică a instituției Președinției de Partidul Comunist al Uniunii Sovietice inițiată de Gorbaciov. Am urmărit legalizarea Solidarității ca partid politic în Polonia și spectaculoasa sa victorie electorală, care a dus la crearea unui
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
Cum ați perceput acele evenimente? Pe atunci eram cercetător asociat la Foreign Policy Research Institute și predam la University of Pennsylvania din Philadelphia (Departamentul de Științe Politice). Am scris numeroase articole pentru ziarul Philadelphia Inquirer în care analizam, printre altele, glasnost-ul și perestroika și schimbările dramatice prin care trecea Polonia. În 1989, am predat un curs despre sistemele politice comuniste și politica sovietică. Ar trebui să menționez și că în luna decembrie 1987 am publicat un editorial în The New York Times despre
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
cunoscutul psihosociolog româno-francez, spunea: „Poate că vi se va părea amuzant, dar personal consider că acea autonomie a simțului comun, În calitate de al treilea tip de cunoaștere, altfel spus nevoia de simț comun a fost demonstrată de lupta disidenților sovietici pentru glasnost, pentru dreptul de liberă exprimare a ceea ce fiecare observă și știe, pentru limbajul cotidian, pe scurt, pentru simțul comun Într-o societate care se autoproclamă științifică și ideologică. Într-adevăr, glasnost a constituit una dintre reformele care au contribuit la
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
comun a fost demonstrată de lupta disidenților sovietici pentru glasnost, pentru dreptul de liberă exprimare a ceea ce fiecare observă și știe, pentru limbajul cotidian, pe scurt, pentru simțul comun Într-o societate care se autoproclamă științifică și ideologică. Într-adevăr, glasnost a constituit una dintre reformele care au contribuit la apariția societății civile, cu diversitatea sa de grupuri și de mișcări”. Prin Simț Comun, dicționarele descriu maniera de a judeca și acționa bine, În acord cu cei ce cunosc măsura. termenul
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
condi?iile punerii �n act a politicilor sociale ale Welfare State-ului. �n lumea non-european? sociologia a cunoscut o dezvoltare �n Australia, Japonia, Canada, America Latin? sau India. �n ??rile comuniste sociologia a r?mas �n hibernare p�n? la glasnost ?i perestroika. Sociologia american? a oferit, prin organizarea să, prin profesionalizarea ?i recunoa?terea să social? modelul de referin?? posibil pentru o disciplin? �n plin? construc?ie sau reconstruc?ie. �ntre 1968-1990 sociologia cunoa?te o explozie a paradigmelor. 1968
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
fondatoare ale activit??îi ?tiin?ifice ?i de propagand? a sociologilor�� (citat �n [58:139]). Aceast? sociologie sovietic? are numeroase produc?îi empirice (Ivanov ?i Osipov, �n [52]) din care unele s�nt de calitate. �n perioadă mai recent? a glasnost-ului ?i a perestroik?i ?i sub autoritatea liberal? a Ț. Zaslavskaia, sociologia cunoa?te o extensie a domeniilor (muncă, industria, modurile de via??, cultura) c?tre domenii p�n? nu de mult �sensibile� (structura ?i stratificarea social?, familia, tineretul
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
și sincer. Și în România era ascultat cu plăcere, mai ales pentru că, inevitabil, era comparat cu Ceaușescu, orator de mâna a doua, incult și bâlbâit. Gorbaciov a lansat doi termeni care au făcut o frumoasă carieră internațională: perestroika (reformă) și glasnost (transparență). Ei desemnau fenomene de neconceput, până atunci, în Uniunea Sovietică, și de aceea au uimit și încântat pe mulți, dar au stârnit și ura celor educați de decenii în spirit stalinist. Gorbaciov nu a dorit distrugerea sistemului în fruntea
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
economii paralizate de rigiditatea sistemului. Aceasta presupunea la început, nu lichidarea "socialismului real", ci pur și simplu comoditatea acestuia privind restabilirea unei legături între partide, stat și o liberalizare controlată. Acestea erau obiectivele inițiale ale restructurării (Perestroika) și ale transparenței Glasnost ("informarea societății pentru a o mobiliza"), fixate de succesorul lui Cernenko, cînd își dă seama de greutatea pe care o reprezenta pentru URSS cursa înarmărilor și responsabilitățile unei acțiuni dincolo de dimensiunile planetei dorită de Brejnev, dar pentru care a doua
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
devenirea cunoașterii, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1989; Chaterine Durandin, D. Tomescu, La Roumanie de Ceaușescu, Paris, Guy Epaud, 1988). 45 În 1985, cînd preia conducerea în URSS, Gorbaciov fixează acțiunii sale politice o dublă linie ce se definește prin "Glasnost" ("Transparență") și "Perestroika" ("Restructurare"). Cele două linii politice trasate de Gorbaciov vor fi începutul perioadei de destindere în URSS (vezi în acest sens: Ivan Ivanov, Perestrojka e mercato globale, Milano, 1989; Soviet Perestroika, 1985-1993: Russi's Road to Democracy / ed.
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
baltice și în Ucraina erau mișcările acelea pentru recuperarea limbii materne, când milioane de oameni ieșeau în stradă ; era peste tot, în vecinătatea noastră, o mare-mare deșteptare cetățenească... Iar noi ajunseserăm să ne uităm la televiziunea din Republica Moldova, unde era glasnost - eu locuind la Iași, orașul universitar Iași... Deci, în 1989, ieșenii se uitau la televiziunea de peste Prut. Era o schimbare pentru noi, o desprindere de viața de evaziune în studiu și lectură de până atunci. Eu încerca‑ sem să trăiesc
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
anul cinci la Medicină, aproape doctori, aveam pacienții mei, pușcăriașii (eram cazați în pușcăria din Nazarcea) și sol‑ dații desculți, care nu mai erau „băgați“ la ardei, că îi mâncau pe toți. Auzeam apoi de Gorbaciov, de peres‑ troika, de glasnost, de ceea ce se întâmpla în celelalte țări. Iar deși părea că la noi nu se întâmplă nimic, Iașul devenise destul de revoluționar. Mulți prieteni mai mari, de genul Liviu Antonesei, începuseră să semneze - era grupul acela al lui Dan Petrescu - scrisori
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
purtat cu minoritățile și povestea cu Iugoslavia au făcut ca în 1999 să se ia decizia ca România și Bulgaria să fie invitate. Și această decizie a fost al doilea lucru care a hotărât soarta tranziției noastre. Primul a fost glasnostul. În România noi ne-am eliberat de Ceaușescu pentru că Mihail Gorbaciov a luat decizia să dezghețe întreaga zonă ; altfel și azi i-am fi avut pe Ceaușești. Și tranziția noastră a început numai datorită acestui demers. V.A. : Acesta-i
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]