3,612 matches
-
Nicolae Tone domnița poesie face rondul de dimineață ea a venit plutind pe saboți de sticlă albastră strălucind ca o bijuterie de mare finețe gleznele ei luminau ca stelele la douăzeci de centimetri deasupra pămîntului rotulele nu mai povestesc chiar ne orbeau ochii nu-i avea cu ea și nici sînii și fără ochi și fără sîni era perfecțiunea întruchipată domnița poesie nu scotea nici un
Poezii by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14694_a_16019]
-
smoală. Unii l-au făcut porc, l-au violat din toate pozițiile și i-au vărsat în cap toate zoaiele posibile, alții au scos harfele și ne-au cântat despre adierea de geniu care a atins, în ziua nașterii lui, glezna unui bebeluș ce avea să devină geniu absolut. Unii i-au vărsat vidanje pe mormânt, alții l-au numit, umflați de plâns, “POETUL”, cu majuscule, și s-au arătat deciși să se arunce în groapă după el. Și tot așa
Păunescu, acest diavol, acest înger, acest porc şi acest geniu by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21296_a_22621]
-
o palmă se va agață mai întâi de câteva degete, apoi va încercui cu totul încheietura celeilalte, sau degetele ambelor mâini se vor înlănțui, formând un gard de protecție, picioarele vor împinge tot mai tare unul în celălalt, până când o gleznă o va supune discret pe cealaltă, tensiunea va urca apoi spre genunchi, pentru ca, în cele din urmă, cele două picioare să formeze la rândul lor o structură de apărare, celebra „picior peste picior”. Din când în când ai să-ți
A fi vulnerabil by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82347_a_83672]
-
am vorbit cu el, a trebuit să închid repede pentru că își luase deja pastilele și îl auzeam cum cască, la ei este o oră mai puțin decât aici, dar de fapt, cât? M-am ridicat într-un cot, ceafa dureroasă, gleznele greoaie "afară probabil plouă, și ceasul,unde poate fi? Eram trează atunci când a sunat, dar acum nu-l zăresc nicăieri și nici nu-i aud ticăitul. Nu aveam nici un reper ca să-mi dau seama,lumina încerca demult să se strecoare
FONTANA DI TREVI by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/10180_a_11505]
-
țeasta de plumb. Mi-am amintit, brusc coridoarele fără sfârșit ale Clădirii prin care bâjbâiiam, în somn, eu, cea de altădată,cu ochii intens albaștri sub sprâncenele dese și moi, și pământul umed în care mi se afunda piciorul până la glezna subțire, visul vechi! iarăși visul vechi, care anunță migrena... Ceva a mișcat în penumbra prăfuită a camerei,într-un fund afumat de oglindă. Poate eu,cea din visul-coșmar de azi-noapte. Sau poate cea pe care nu o recunosc când dau
FONTANA DI TREVI by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/10180_a_11505]
-
în care trăia îi pusese condiția nemiloasă și aspră de a se deplasa printre oameni în modul chinuitor al posturii bipede. Tălpile și le repezea înainte cu același gest zvîcnit și silnic, iscat parcă dintr-o laxitate inexplicabilă a unor glezne prea astenice ca să poată înfrînge presiunea aerului. Și mergînd așa alături de mine, preocupată ca nu cumva fetița să-i scape din priviri, regăseam cîmpul de forță și farmec ce emana dinspre ea, un cîmp ce împrumuta oricărui bărbat ajuns în fața
Iubita mea, iubita mea by Sorin Lavric () [Corola-journal/Imaginative/11328_a_12653]
-
Pământ la Cer, Să împlinești Lucrarea începută-n rai Cu bucuria unui suflet viu întors înăuntru ca un ochi Strălucitor în afară. Perseu împăratul pășește Pe Calea Laptelui în lumina ei Capul său e împodobit cu coif Aripi are la glezne. Ca Mielul ce-i vrednic să rupă Cele șapte sigilii Ca cel ce vine asupra Popoarelor ce s-au lepădat de credință. în mâna împăratului este Capul retezat al gorgonei Meduza Ce poartă în frunte steaua cu nume urât "Al
Poezie by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/11670_a_12995]
-
în care iarba necosită se ridica în august până la genunchi. Revăd acolo corpul Irinei, prăbușit printre scaieți, gângănii, tufe de cimișir - și lumea încetinind lent, în ritm cu freamătul pieptului ei, până la o părăsire totală. Surâzând extatic. Am în minte glezna aceea subțire (doar puțin înroșită de bareta sandalei) și pulpa albă, aproape cântând, înfiorată de vântul stârnit din senin. Au trecut aproape doi ani. Este vară din nou, un anotimp copleșitor ce îmi dictează și cea mai simplă mișcare. Trupul
Circul domestic by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/11341_a_12666]
-
Sunt un om politicos și singur imaginându-și tot mai des o casă de cărămidă și o alee lungă, coborând către un loc întunecos și rece, fără întoarcere. ploaie, vorbe neînsuflețite... lui m. ivănescu vârsta la care vântul îți flutură gleznele fără teroarea că, mai târziu, te vor despărți ani-lumină de singurătatea prusacă a buzelor ei, prețios numite de alții focuri de tabără - vârstă ingrată, s-ar spune în cartea nedeschisă de ani dintr-o bibliotecă îngustă, prin care alunecă lenevoase
Circul domestic by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/11341_a_12666]
-
Emil Brumaru Nu isc pricini să-ți tulbur cu miresme Trupul prelins din creștet pîn' la glezne, Ci-ți dau o inimă pe ea c-o gheară. I-atît de simplu, oh! i-atît de lesne Brusc să se strîngă. Ticăie o moară Ca un ceasornic, undeva, dumnezeiește: Se macină cărări, făpturi, ferestre. Și nimănui de căni frică nu
Nu isc pricini... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11672_a_12997]
-
hârtie. Vocea ta nesigură să tun și să fulger să fac spume la gură să sparg timpane să dărâm pereți (cum aș putea să te apăr de mânia cuvintelor) să port dimineața rochie de seară să-mi leg clopoței la glezne să fug din oraș cu părul vâlvoi să trântesc o ușă să trântesc o mie de uși să învăț înjurături în toate limbile să-mi repar pantofii la cizmar să te aștept și mâine sub felinar poate vii să mă
Poezie by Irina Nechit () [Corola-journal/Imaginative/11835_a_13160]
-
părea întocmită după planuri neomenești, așa cum îi cucerea cu ochii ei de culoarea curmalei coapte, așa cum îi cucerea cu fundul ei monumental, ca o colină răsărită neașteptat în mijlocul unei câmpii verticale, așa cum îi cucerea cu picioarele sale lungi și cu gleznele sale subțiri - părea o căprioară rătăcită în lumea dâmbovițeană imundă. Așadar, Ana-Cristina a râs și apoi a ironizat cu farmec lipsa de imaginație a lui Cornel: Cornel, dragul meu, dar există trenuri care ne duc chiar acolo, la mare și
Relatare despre moartea mea by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/10968_a_12293]
-
de culoare, par umbre lungi de cerșetoare. În toamna frunzelor fecioare, vântul țâfnos nu se dă-n lături să se dezlănțuie...și-alături de fantomatice fanfare cântă-n funebră cadențare romanța vieții trecătoare. În toamna frunzelor fecioare, cu ruginiul prins pe glezne, trufas, timpul ne ia în plezne și ne predă la fiecare exemplul frunzei care moare într-o deplină resemnare. Referință Bibliografică: În toamna frunzelor fecioare / Elena Glodean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1408, Anul IV, 08 noiembrie 2014. Drepturi
ÎN TOAMNA FRUNZELOR FECIOARE de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380652_a_381981]
-
lumină trunchiul acela tăiat pe care tu, într-o zi, m-ai sărutat. Ploaia De fiecare dată se întâmpla să plouă când mă priveai în felul acela și fulgerul mă făcea să tremur, pentru că de fiecare dată mă străbătea până la glezne de adânc. Mă țineai în brațe foarte puțin, dar după aceea trupul meu tot era tatuat cu fluturi care își luau zborul, pe rând, la începutul fiecărei secunde. Degeaba încercam să-i opresc, uneori chiar le rupeam câte o aripă
POEME DE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380668_a_381997]
-
culoare, par umbre lungi de cerșetoare. În toamna frunzelor fecioare, vântul țâfnos nu se dă-n lături să se dezlănțuie...și-alături de fantomatice fanfare cântă-n funebră cadențare romanța vieții trecătoare. În toamna frunzelor fecioare, cu ruginiul prins pe glezne, trufas, timpul ne ia în plezne și ne predă la fiecare exemplul frunzei care moare ... Citește mai mult În toamna frunzelor fecioare,prin parcuri umblă tei desculți;dacă-i privești atent și-asculți,i-auzi, în foșnet de frunzare,târându
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
franjuri de blazare,strivind cohorta de culoare,par umbre lungi de cerșetoare. În toamna frunzelor fecioare,vântul țâfnos nu se dă-n lăturisă se dezlănțuie...și-alăturide fantomatice fanfarecântă-n funebră cadențareromanța vieții trecătoare. În toamna frunzelor fecioare,cu ruginiul prins pe glezne,trufas, timpul ne ia în plezneși ne predă la fiecareexemplul frunzei care moare... XXXI. ELEGIE DE TOAMNĂ, de Elena Glodean , publicat în Ediția nr. 1371 din 02 octombrie 2014. Sub semnul gândului ce-a-ncărunțit e valea dintre noi tot
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
sirene și dezmăț de îmbrățișări. De din tine mi s-au clădit zilele, ca o clipă ce n-are chip, peste care Dumnezeu și-a așezat oasele, nemurind-o. IARNĂ Albise carnea copacilor. Prin însingurarea mea trece iarnă, plimbându-și gleznele, scârțâind a îngheț. Din volumul de versuri „ÎN VESTIARUL INIMII” (Editură Tiparg, 2011) Stelele, crăpate pe buzele cerului înzăpezit de dimineți neîncepute, îmi aruncă-n vertebre guturaiuri, de parcă zilele mele s-ar soarbe în însetarea pământului, ca într-un cimitir
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
pe lume Stări mai importante decât iubirea, dar tălpile n-au mai luat nici o formă, nici o culoare, pământul nu le-a mai descântat. Aș fi vrut să-ți spun că sunt pe lume Dureri mult mai clintite decât iubirea, dar gleznele mele, în larma bătăliei, au bănuit tăișul spadei de argint. Aș fi vrut să-ți spun că sunt pe lume neliniști mai pustiite decât visul, dar coapsele cerului- dinaștii înserate, mocneau deșarte rătăciri în luna plină. Aș fi vrut să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
poarta mirării... Cine-mi aude Tăcerea albastră... Lentoare Nu știu Dacă am murit de tot, Dar sigur știu Că mor în fiecare noapte Strivita De sângele zorilor... Dimineață Conduc cortegiul la gară... Și nu observ că Stradă și-a fisurat Gleznă dreapta strigând: Ava, Unde e sufletul nopții... Adevărat este ca ,,aflăm despre cineva ceva pentru prima dată și atât. De cunoscut, însă, avem prilejul să-l cunoaștem dacă o situatie identică se repetă a doua oară, a treia oară, cănd
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
baobab, bilă de fildeș, bluzițe, bocet, brișcă, brumă, brună, buze, burlane, calești, canapea, carne dulce, catifea, căpșună, ceai, cearșafuri, ceasornic, chelnerițe, ciorapi, coapse, crini, dantele, dimineți, Dimov, după-amieze, eleve, fecioare, fese, fetițe, fițe, fântâni, fleașcă, fleț, flori, fluturi, fraged, giuvaiere, glezne, iederă, ierburi, îngeri, jartiere, lacrimi, lapte, leuștean, Lou, mansarde, mărar, mătase, mâl, melci, miere, moale, motani, nimfe, nostalgie, orologii, pahare, parfumuri, păianjeni, pătrunjel, perne, pielea goală, ploaie, pofte, portocală, praf, rai, râme, rochii, rondel, rouă, sâni, sfârcuri, spume, subsuori, suflet
Îngerul jongler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10617_a_11942]
-
să-mi consum/ Ca dementul, pe-un furou,/ Pentru dalbul tău popou?// (...) Corabie cu piper,/ Prin ce vrajă, ce mister,/ Mi-a intrat în inimă/ Țâța ta cea minimă/ De-am rămas trăsnit și fix/ Ca Hristos pe crucifix/ Cu glezna și mâna-n cuie -/ Cuișoare de duduie?" (Bocet de adult); "Anțărț/ Mă iubeai din părți./ C-o privire ŕ la biche/ Mă făceai afiș./ Și puteai să-mi papi/ Sufletul definitiv/ C-o fiță din șlapi.// Mulțumesc tardiv!// Trupul tău
Îngerul jongler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10617_a_11942]
-
sirene și dezmăț de îmbrățișări. De din tine mi s-au clădit zilele, ca o clipă ce n-are chip, peste care Dumnezeu și-a așezat oasele, nemurind-o. IARNĂ Albise carnea copacilor. Prin însingurarea mea trece iarnă, plimbându-și gleznele, scârțâind a îngheț. Din volumul de versuri „ÎN VESTIARUL INIMII” (Editură Tiparg, 2011) Stelele, crăpate pe buzele cerului înzăpezit de dimineți neîncepute, îmi aruncă-n vertebre guturaiuri, de parcă zilele mele s-ar soarbe în însetarea pământului, ca într-un cimitir
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
pe lume Stări mai importante decât iubirea, dar tălpile n-au mai luat nici o formă, nici o culoare, pământul nu le-a mai descântat. Aș fi vrut să-ți spun că sunt pe lume Dureri mult mai clintite decât iubirea, dar gleznele mele, în larma bătăliei, au bănuit tăișul spadei de argint. Aș fi vrut să-ți spun că sunt pe lume neliniști mai pustiite decât visul, dar coapsele cerului- dinaștii înserate, mocneau deșarte rătăciri în luna plină. Aș fi vrut să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
poarta mirării... Cine-mi aude Tăcerea albastră... Lentoare Nu știu Dacă am murit de tot, Dar sigur știu Că mor în fiecare noapte Strivita De sângele zorilor... Dimineață Conduc cortegiul la gară... Și nu observ că Stradă și-a fisurat Gleznă dreapta strigând: Ava, Unde e sufletul nopții... Adevărat este ca ,,aflăm despre cineva ceva pentru prima dată și atât. De cunoscut, însă, avem prilejul să-l cunoaștem dacă o situatie identică se repetă a doua oară, a treia oară, cănd
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
bine, ne-am putea întreba, fiecare dintre cei care am avut pagini, capitole sau cărți întregi căzute la controlul ideologic, adică marea majoritate a scriitorilor români de dinainte de 1989, de ce unora li se permitea și altora nu? Ce jocuri de glezne, ce pacte invizibile, ce aranjamente, ce târguri, ce servicii se prestau pentru a reuși să oblige cenzura să le dea bunul de tipar? Doar insistența sau răbdarea nu erau suficiente - o pot dovedi cu sute de exemple de autori ce-
Laurii ofiliți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10007_a_11332]