404 matches
-
seuri sunt gliceride animale solide cu puncte de topire peste 350 C: grăsimi și unturi sunt gliceride animale solide sau semisolide cu puncte de topire peste 250 C; uleiuri sunt gliceride vegetale lichide cu puncte de topire sub 150C. În gliceridele solide și semisolide predomină acizii grași saturați, iar în uleiuri, acizii grași nesaturați. Cu cât gliceridele conțin o cantitate mai mare de acizi grași saturați, cu atât punctele de topire sunt mai ridicate, spre deosebire de cele în care predomină acizii grași
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
gliceride animale solide sau semisolide cu puncte de topire peste 250 C; uleiuri sunt gliceride vegetale lichide cu puncte de topire sub 150C. În gliceridele solide și semisolide predomină acizii grași saturați, iar în uleiuri, acizii grași nesaturați. Cu cât gliceridele conțin o cantitate mai mare de acizi grași saturați, cu atât punctele de topire sunt mai ridicate, spre deosebire de cele în care predomină acizii grași nesaturați și care au punctele de topire mai coborâte. Gliceridele sunt substanțe insolubile în apă și
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
uleiuri, acizii grași nesaturați. Cu cât gliceridele conțin o cantitate mai mare de acizi grași saturați, cu atât punctele de topire sunt mai ridicate, spre deosebire de cele în care predomină acizii grași nesaturați și care au punctele de topire mai coborâte. Gliceridele sunt substanțe insolubile în apă și solubile în solvenți organici. 3.3.1.3. Proprietăți chimice Fiind esteri ai diferiților acizi grași cu glicerolul, gliceridele vor da reacții chimice caracteristice acestora, dar și reacții caracteristice resturilor de acizi grași și
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
cele în care predomină acizii grași nesaturați și care au punctele de topire mai coborâte. Gliceridele sunt substanțe insolubile în apă și solubile în solvenți organici. 3.3.1.3. Proprietăți chimice Fiind esteri ai diferiților acizi grași cu glicerolul, gliceridele vor da reacții chimice caracteristice acestora, dar și reacții caracteristice resturilor de acizi grași și glicerol, componente. a) Hidroliza gliceridelor are loc cu apa în prezența catalizatorilor chimici (acizi, baze) sau a enzimelor numite lipaze, din clasa hidrolazelor. Reacția are
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
apă și solubile în solvenți organici. 3.3.1.3. Proprietăți chimice Fiind esteri ai diferiților acizi grași cu glicerolul, gliceridele vor da reacții chimice caracteristice acestora, dar și reacții caracteristice resturilor de acizi grași și glicerol, componente. a) Hidroliza gliceridelor are loc cu apa în prezența catalizatorilor chimici (acizi, baze) sau a enzimelor numite lipaze, din clasa hidrolazelor. Reacția are loc la nivelul legăturilor esterice, care astfel se scindează cu eliberare de glicerol și acizi grași. Hidroliza se produce în
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
obținerii glicerolului, iar acizii grași puși în libertate reprezintă o mărime caracteristică, numită indice de aciditate (Ia). Indicele de aciditate (Ia) este dat de numărul de miligrame de hidroxid de potasiu necesari pentru neutralizarea acidității libere dintr-un gram de gliceridă. Indicile de aciditate este în strânsă legătură cu gradul de prospețime al unei grăsimi. Hidroliza enzimatică a gliceridelor este procesul biochimic de bază care are loc în timpul digestiei acestora, datorită căruia lipidele devin asimilabile. b) Saponificarea gliceridelor se realizează sub
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
de aciditate (Ia) este dat de numărul de miligrame de hidroxid de potasiu necesari pentru neutralizarea acidității libere dintr-un gram de gliceridă. Indicile de aciditate este în strânsă legătură cu gradul de prospețime al unei grăsimi. Hidroliza enzimatică a gliceridelor este procesul biochimic de bază care are loc în timpul digestiei acestora, datorită căruia lipidele devin asimilabile. b) Saponificarea gliceridelor se realizează sub acțiunea bazelor tari (NaOH, KOH) și la cald, cu formarea de glicerol și săruri ale acizilor grași numite
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
un gram de gliceridă. Indicile de aciditate este în strânsă legătură cu gradul de prospețime al unei grăsimi. Hidroliza enzimatică a gliceridelor este procesul biochimic de bază care are loc în timpul digestiei acestora, datorită căruia lipidele devin asimilabile. b) Saponificarea gliceridelor se realizează sub acțiunea bazelor tari (NaOH, KOH) și la cald, cu formarea de glicerol și săruri ale acizilor grași numite săpunuri. Reacția are loc astfel: 147 Cantitatea de hidroxid alcalin necesară saponificării variază după compoziția chimică a trigliceridei și
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
săruri ale acizilor grași numite săpunuri. Reacția are loc astfel: 147 Cantitatea de hidroxid alcalin necesară saponificării variază după compoziția chimică a trigliceridei și este mai mică atunci când acizii grași componenți au masa moleculară mare; deci oferă indicații asupra structurii gliceridei și a naturii acizilor grași care o compun. Mărimea care caracterizează gliceridele din acest punct de vedere se numește indice de saponificare (Is) și reprezintă cantitatea în miligrame de hidroxid de potasiu necesară pentru a saponifica 1 g de gliceride
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
de hidroxid alcalin necesară saponificării variază după compoziția chimică a trigliceridei și este mai mică atunci când acizii grași componenți au masa moleculară mare; deci oferă indicații asupra structurii gliceridei și a naturii acizilor grași care o compun. Mărimea care caracterizează gliceridele din acest punct de vedere se numește indice de saponificare (Is) și reprezintă cantitatea în miligrame de hidroxid de potasiu necesară pentru a saponifica 1 g de gliceride. Din exemplele date în tab.6 se observă că indicele de saponificare
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
gliceridei și a naturii acizilor grași care o compun. Mărimea care caracterizează gliceridele din acest punct de vedere se numește indice de saponificare (Is) și reprezintă cantitatea în miligrame de hidroxid de potasiu necesară pentru a saponifica 1 g de gliceride. Din exemplele date în tab.6 se observă că indicele de saponificare descrește cu cât cresc masele moleculare ale acizilor grași componenți. Reacții specifice date de gliceridele nesaturate Prezența acizilor grași nesaturați conferă gliceridelor unele proprietăți chimice specifice, cum ar
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
în miligrame de hidroxid de potasiu necesară pentru a saponifica 1 g de gliceride. Din exemplele date în tab.6 se observă că indicele de saponificare descrește cu cât cresc masele moleculare ale acizilor grași componenți. Reacții specifice date de gliceridele nesaturate Prezența acizilor grași nesaturați conferă gliceridelor unele proprietăți chimice specifice, cum ar fi reacțiile de adiție (hidrogenare sau halogenare) și de oxidare (râncezirea). c) Hidrogenarea gliceridelor are loc la nivelul dublelor legături cu transformarea acestora în gliceridele saturate corespunzătoare
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
pentru a saponifica 1 g de gliceride. Din exemplele date în tab.6 se observă că indicele de saponificare descrește cu cât cresc masele moleculare ale acizilor grași componenți. Reacții specifice date de gliceridele nesaturate Prezența acizilor grași nesaturați conferă gliceridelor unele proprietăți chimice specifice, cum ar fi reacțiile de adiție (hidrogenare sau halogenare) și de oxidare (râncezirea). c) Hidrogenarea gliceridelor are loc la nivelul dublelor legături cu transformarea acestora în gliceridele saturate corespunzătoare. Astfel trioleina lichidă (ulei) este saturată prin
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
cu cât cresc masele moleculare ale acizilor grași componenți. Reacții specifice date de gliceridele nesaturate Prezența acizilor grași nesaturați conferă gliceridelor unele proprietăți chimice specifice, cum ar fi reacțiile de adiție (hidrogenare sau halogenare) și de oxidare (râncezirea). c) Hidrogenarea gliceridelor are loc la nivelul dublelor legături cu transformarea acestora în gliceridele saturate corespunzătoare. Astfel trioleina lichidă (ulei) este saturată prin hidrogenare la tristearină solidă: Reacția stă la baza fabricării margarinei din uleiurile vegetale, care apoi este vitaminizată și colorată cu
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
date de gliceridele nesaturate Prezența acizilor grași nesaturați conferă gliceridelor unele proprietăți chimice specifice, cum ar fi reacțiile de adiție (hidrogenare sau halogenare) și de oxidare (râncezirea). c) Hidrogenarea gliceridelor are loc la nivelul dublelor legături cu transformarea acestora în gliceridele saturate corespunzătoare. Astfel trioleina lichidă (ulei) este saturată prin hidrogenare la tristearină solidă: Reacția stă la baza fabricării margarinei din uleiurile vegetale, care apoi este vitaminizată și colorată cu pigmenți naturali sau sintetici. d) Halogenarea gliceridelor nesaturate conduce la formarea
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
cu transformarea acestora în gliceridele saturate corespunzătoare. Astfel trioleina lichidă (ulei) este saturată prin hidrogenare la tristearină solidă: Reacția stă la baza fabricării margarinei din uleiurile vegetale, care apoi este vitaminizată și colorată cu pigmenți naturali sau sintetici. d) Halogenarea gliceridelor nesaturate conduce la formarea de produși saturați halogenați. Astfel prin adiția iodului la trioleină se obține hexaiodtristearina: Cantitatea de iod adiționată este în funcție de numărul legăturilor duble și oferă indicații asupra structurii și gradului de nesaturare al gliceridei. Din acest punct
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
sintetici. d) Halogenarea gliceridelor nesaturate conduce la formarea de produși saturați halogenați. Astfel prin adiția iodului la trioleină se obține hexaiodtristearina: Cantitatea de iod adiționată este în funcție de numărul legăturilor duble și oferă indicații asupra structurii și gradului de nesaturare al gliceridei. Din acest punct de vedere în laborator se folosește o mărime numită indice de iod (Ii) ce se exprimă prin gramele de iod adiționate la 100 g gliceride. d) Râncezirea gliceridelor În prezența oxigenului din aer, a vaporilor de apa
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
legăturilor duble și oferă indicații asupra structurii și gradului de nesaturare al gliceridei. Din acest punct de vedere în laborator se folosește o mărime numită indice de iod (Ii) ce se exprimă prin gramele de iod adiționate la 100 g gliceride. d) Râncezirea gliceridelor În prezența oxigenului din aer, a vaporilor de apa si a căldurii sau in prezența unor microorganisme, gliceridele sunt supuse unor transformări chimice cu formarea unor produși de degradare cu miros și gust neplăcut, proces cunoscut sub
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
oferă indicații asupra structurii și gradului de nesaturare al gliceridei. Din acest punct de vedere în laborator se folosește o mărime numită indice de iod (Ii) ce se exprimă prin gramele de iod adiționate la 100 g gliceride. d) Râncezirea gliceridelor În prezența oxigenului din aer, a vaporilor de apa si a căldurii sau in prezența unor microorganisme, gliceridele sunt supuse unor transformări chimice cu formarea unor produși de degradare cu miros și gust neplăcut, proces cunoscut sub numele de râncezire
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
folosește o mărime numită indice de iod (Ii) ce se exprimă prin gramele de iod adiționate la 100 g gliceride. d) Râncezirea gliceridelor În prezența oxigenului din aer, a vaporilor de apa si a căldurii sau in prezența unor microorganisme, gliceridele sunt supuse unor transformări chimice cu formarea unor produși de degradare cu miros și gust neplăcut, proces cunoscut sub numele de râncezire. Din punct de vedere chimic râncezirea constă în reacții de hidroliză și oxidare. Râncezirea este cu atât mai
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
transformări chimice cu formarea unor produși de degradare cu miros și gust neplăcut, proces cunoscut sub numele de râncezire. Din punct de vedere chimic râncezirea constă în reacții de hidroliză și oxidare. Râncezirea este cu atât mai accelerată cu cât gliceridele posedă un conținut mai ridicat de acizi grași nesaturați. a)Râncezirea hidrolitică începe în prezența vaporilor de apă sau a lipazelor din microorganisme și consta în prima etapă într-un proces de hidroliză a trigliceridelor cu formarea acizilor grași constituienți
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
R (CH2)n CHO + 1/2 O2 R (CH2)n COOH Aldehida Acid carboxilic Procesul de râncezire poate fi întrerupt sau prevenit prin adăugarea unor cantități mici de substanțe antioxidante. 151 c)Reacții datorate prezenței glicerolului Glicerolul rezultat prin hidroliza gliceridelor, la cald și în prezența unui deshidratant, se transformă în aldehidă acrilică (acroleina): În organismul animal, glicerolul se oxidează cu formarea celor două trioze aldehida glicerică și dihidroxiacetona 3.3.1.4. Răspândire și caracterizare În organismul animal gliceridele libere
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
hidroliza gliceridelor, la cald și în prezența unui deshidratant, se transformă în aldehidă acrilică (acroleina): În organismul animal, glicerolul se oxidează cu formarea celor două trioze aldehida glicerică și dihidroxiacetona 3.3.1.4. Răspândire și caracterizare În organismul animal gliceridele libere formează lipidele de rezervă, care se acumulează în țesutul adipos și sunt folosite apoi în funcție de nevoile acestuia. În mică măsură gliceridele participă și la formarea lipidelor de constituție din citoplasma celulară, de obicei asociate cu alte particule. În trigliceridele
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
formarea celor două trioze aldehida glicerică și dihidroxiacetona 3.3.1.4. Răspândire și caracterizare În organismul animal gliceridele libere formează lipidele de rezervă, care se acumulează în țesutul adipos și sunt folosite apoi în funcție de nevoile acestuia. În mică măsură gliceridele participă și la formarea lipidelor de constituție din citoplasma celulară, de obicei asociate cu alte particule. În trigliceridele vegetale predomină acidul oleic, iar în cele animale acizii palmitic și stearic. Proporția acidului palmitic este de 15-20 % din totalul acizilor grași
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
obicei asociate cu alte particule. În trigliceridele vegetale predomină acidul oleic, iar în cele animale acizii palmitic și stearic. Proporția acidului palmitic este de 15-20 % din totalul acizilor grași, iar acidul stearic de 25% , ultimul găsindu -se mai ales în gliceridele de rezervă ale unor animale: seul de bou și oaie. Foarte ră spândiți sunt și acizii oleic prezent în majoritatea trigliceridelor și palmitoleic. Raportul între acizii grași saturați și nesaturați este diferit în funcție de originea grăsimii: astfel în unt raportul este
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]