1,318 matches
-
plină de amar. Tot ce ai împarți cu alții, Ție nu îți lași nimic, Ești o mână de femeie, Ce-ntr-o palmă o ridic. Gata-i timpul, știu prea bine, Ca și mâine vei pleca, Vei dormi, tăcut, sub glie, Dragă bunicuța mea! (din volumul "Lacrimi de suflet", Editura Emma, Orăștie, 2014) Referință Bibliografică: BUNICA / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1401, Anul IV, 01 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
BUNICA de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1414876158.html [Corola-blog/BlogPost/341097_a_342426]
-
pentru buni și răi, credincioși și atei. Pentru bobul sfânt, veșnic legământ, crescut în pământ. Te-or culege mâine, tu miros de pâine, vatra luminând, chipul mamei blând, șoptind un descânt, din ochi lăcrimând. Veșnicia verii Vară cu miros de glie, răspândită-n veșnicie, cu alaiul tău de flori și cu mii de cântători. Cu suflarea ta fierbinte, cu izvoare și cuvinte, pentru aducerile aminte. De toamnă S-a ivit în zori o fată, naltă cu privirea blânda, vocea-i șoapta
PRINTRE ANOTIMPURI de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Printre_anotimpuri.html [Corola-blog/BlogPost/348277_a_349606]
-
M A I E-n Mai - primăvara-i acasă, gătită cu flori parfumate, Dar nu e la fel de frumoasă ca-n Țara, unde altfel sunt toate!. Acolo-i mai verde câmpia, suavă-i mireasma de tei Și cântă duios ciocârlia, pe glia străbunilor mei!. E dulce puțin și amarul, iar ,,jugu”-l suporți mai ușor, Închide durerii hotarul, o Doină și-un Cântec de dor!. . . E-n Mai și în trup îmi pătrunde al vieții năvalnic șuvoi, Se tulbură-a inimii unde
N MAI de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/E_n_mai_ionel_davidiuc_1342980923.html [Corola-blog/BlogPost/340456_a_341785]
-
uita poporul meu Înjugat la chin mereu. Iartă-l, Doamne, de-a greșit, Căci de lifte-i copleșit, Nu lăsa frate pe frate Să se lupte- Fă dreptate! Doamne, binecuvântează Buruiana-ndepărtează. Te rugăm, Maică Marie Strânge-n brațe astă glie, Ne alină, Maică Sfântă, Căci avem aripa frântă De cei care rău cuvântă, Cheamă oastea îngerească Dezbinarea să oprească Și-a Ta rugă ne-ncetată Fie calea adevărată, Ține sub acoperământ Pe-ai mei frați și-acest pământ. Amin. Citește mai
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
bun și năzuința,Nu uita poporul meuînjugat la chin mereu.Iartă-l, Doamne, de-a greșit,Căci de lifte-i copleșit,Nu lăsa frate pe frateSă se lupte- Fă dreptate!Doamne, binecuvânteazăBuruiana-ndepărtează.Te rugăm, Maică MarieStrânge-n brațe astă glie,Ne alină, Maică Sfântă,Căci avem aripa frântăDe cei care rău cuvântă,Cheamă oastea îngereascăDezbinarea să opreascăși-a Ta rugă ne-ncetatăFie calea adevărată,Ține sub acoperământPe-ai mei frați și-acest pământ.Amin.... XIII. CUVÂNT CU ARIPI ALBE, de Rodica
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
Muncind ca sclav ce poartă un jug al umilinței. Și lupt cu clipa neagră, cu trecerea-i bastardă Spunând o rugă mută ce o ridic spre zare, Iar sufletul începe pe rug de-alean să ardă Visând printre suspine la glia lui să zboare. Te rog pe Tine, Doamne, ridică a mea povară Să pot lupta cu haite ce-atacă mișelește, Dă-mi fulgere o mie să-mi apăr sfânta țară, Căci se aude-n ceruri cum țarina jelește. Iar pruncii
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
-mi răzbun,Muncind ca sclav ce poartă un jug al umilinței.Și lupt cu clipa neagră, cu trecerea-i bastardăSpunând o rugă mută ce o ridic spre zare, Iar sufletul începe pe rug de-alean să ardăVisând printre suspine la glia lui să zboare.Te rog pe Tine, Doamne, ridică a mea povarăSă pot lupta cu haite ce-atacă mișelește,Dă-mi fulgere o mie să-mi apăr sfânta țară,Căci se aude-n ceruri cum țarina jelește.Iar pruncii noștri
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
construcție, ce mai, nimic nu e prea mult pentru un astfel de ideal. Ideea cu departamentul cimitirelor ar trebui să dea de gândit și administrației de stat. Și acolo s-ar putea înființa un astfel de minister. Gânduți-vă că sub glie sunt zeci și zeci de milioane de cetățeni. Toți se odihnesc acolo sau dorm. Și asta de zeci și sute de ani! Citiți pe cruci și veți vedea doar: „Aici odihnește ... .” sau „Aici își doarme somnul ... Nu vezi nicăieri scris
MINISTERUL CIMITIRELOR (2) de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_ministe_alexandru_stanciulescu_barda_1354925261.html [Corola-blog/BlogPost/351674_a_353003]
-
tată, și vino de muncește locul, că atât m-am boierit, de-am rămas cu fundul gol!” Alte asemenea mesaje mobilizatoare ar putea fi transmise și, cu siguranță, i-ar convinge pe cei plecați să se întoarcă. Majoritatea celor de sub glie au muncit din greu în viață. Au învățat carte, au învățat meserii de toate felurile, s-au chinuit din greu, uneori luându-și pâinea de la gură, ca să construiască ceva, să facă ceva pentru copii, pentru nepoței. N-ar trebui să
MINISTERUL CIMITIRELOR (2) de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_ministe_alexandru_stanciulescu_barda_1354925261.html [Corola-blog/BlogPost/351674_a_353003]
-
noapte An 41, atunci istoria se dăltuia cu șoapte, Iar mai tarziu , pește Ungaria Apare-un mare rege ce a schimbat istoria. E Mateiaș fiul lui Iancu Același ce întemnițează pe Vlad Dracul, Și iar trec anii peste a noastră glie Se naște prin unire-o Românie. Pornesc din Romă pentru a socoti istoria Că fiica unui timp, marcând și gloria, Căci, data devine numele său un tip Făcând o legatură-n arhetip. Urmează în aceiași dată Povestea unei nații astăzi stearpa
24 IANUARIE ÎN ISTORIE de PETRU JIPA în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/24_ianuarie_in_istorie_petru_jipa_1359015246.html [Corola-blog/BlogPost/345220_a_346549]
-
fost totdeauna inspirat - ca poet, ca publicist și eseist, ca făurar de reviste și edituri, ca fervent om de cultură și animator cultural în sensul major al expresiei, ca om și cetățean pentru care spiritul civic, iubirea de istorie și glie străbună, devoțiunea față de Limba Română (patria dintâi a oricărui scriitor, a oricărui român adevărat) au constituit nu doar idealuri supreme, dar și misiuni, ținte cărora li s-a dedicat cu har și cu toată energia sa, debordantă, cuceritoare și contagioasă
ILARIE HINOVEANU Ultimul Pandur al Românismului by http://uzp.org.ro/ilarie-hinoveanu-ultimul-pandur-al-romanismului/ [Corola-blog/BlogPost/92469_a_93761]
-
vin, Cătând în clipe veșnicia. La noi e pace și-i senin, Se-ntunecă-n reflexe vii, Când rândunelele ne vin La cuiburi seara la chindii. La noi se-aude ciocârlia, Atât în cer, cât pe pământ, Mustește-a primăvară glia, Plină de farmec și descânt. Aici e aripa de vis Pe care o cânt, pe care-o caut, Când dimineața și-a deschis Petala-n cântecul de flaut. Frunzelor înmărmurind Nu li se mai leagă jocul Când peste bolțile de-
LA NOI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1490255640.html [Corola-blog/BlogPost/379083_a_380412]
-
ofranda. Pământul înroșit cu vieți nevinovate de miri, devine potir de cuminecare a cerului. Creanga de aur a inimii căntă imnul celor ce s-au dus. Morminte dragi, lumină vie,/ sporite-ntruna an de an,/ noi v-auzim curgând sub glie/ ca un șuvoi subpământean./ Ați luminat cu jertfe sfinte pământul până-n temelii,/ că țara arde de morminte/ cum arde cerul de făclii./ Ascunse-n lut ca o comoară,/ morminte vechi, morminte noi,/ de vi se pierde urma-n țară,/ v-
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
Poporul râde. Cel mai adesea este nepăsător și joacă după cum i se cântă din struna. Prezenta acolo a mai marilor Provinciei ar trebui să stârnească rumoare, dar de data asta, nu îi ia nimeni în seamă. Ritualul de fertilitate a gliei este în toi și, comunitatea aceea de agricultori la obârșie, îl perpetuează din generație în generație, ca pe un lucru ce trebuie făcut, fără să te întrebi, la ce-ți folosește. Ziua Nebunilor”. Un fapt care ține de miracol dar
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Taina_leoaica_flamanda_care_da_tarcoale_recenzie_la_romanul_melaniei_cuc_vara_leoaicei_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
vrednic nu-s, ci păcătos, transformă-mi lenea în virtute și patimă din gând glodos. Mă iartă și Tu, Maică Sfânta, vezi, rogu-Te nevoia mea, ajută-mă, în biruință să mă întorc, Măicuța mea. Mă iartă tu, țăran al gliei ce prin brazdisuri te-ai culcat, să fii coloana veșniciei credinței ce noi am uitat. Oh, lacrimă ce-mi arzi obrazul usucă-n veci păcatul meu, ajută-mă s-aplec geniunchiul către Iisus, Fratele meu. Tu, suflete ce simt că
LACRIMI CORUPTE (POEME) de EUGEN EMERIC CHVALA în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 by http://confluente.ro/eugen_emeric_chvala_1458430001.html [Corola-blog/BlogPost/368884_a_370213]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > DIN IUBIRE PENTRU GLIA STRĂBUNĂ Autor: Ana Cristina Popescu Publicat în: Ediția nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Zilele acestea am îndrumat elevii clasei a VII-a spre lectura și studiul unei specii literare facultative, oda, aplicând trăsăturile acesteia pe opera
DIN IUBIRE PENTRU GLIA STRĂBUNĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1454248925.html [Corola-blog/BlogPost/384071_a_385400]
-
pas spre Marea Unire din 1918. Când nepăsarea va fi scuturată de pe ochii fiecărui român vor răsări flori și pe stâncile sterpe, iar libertatea, fericirea, demnitatea națională vor lumina în ființa fiecărui vlăstar al țării. Referință Bibliografică: Din iubire pentru glia străbună / Ana Cristina Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1857, Anul VI, 31 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ana Cristina Popescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
DIN IUBIRE PENTRU GLIA STRĂBUNĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1454248925.html [Corola-blog/BlogPost/384071_a_385400]
-
care, parte într-o alianță militară fiind, dincolo de războiul hegemonic al celor care l-au provocat, se aflau într-un război al lor - pe care nu-l puteau duce singuri -, menit să salveze Basarabia și Bucovina de Nord, bucăți de glie smulse samavolnic din trupul vetrei strămoșești de hulpavii sovietici. Inițiatorul și coordonatorul cărții, același dr. V. Șoimaru, intuind că statul român va rămâne în stare de amnezie la ceasul comemorării, a semnalat dânsul ceea ce nu s-ar fi întâmplat dinspre
TROIŢA-MEMORIAL DE LA M-REA COMANA (SAU RĂSPUNSUL GENERALULUI RADU THEODORU LA STRIGĂTUL ÎN PUSTIU AL LUI VASILE ŞOIMARU) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1432644158.html [Corola-blog/BlogPost/344092_a_345421]
-
adânci săpate în piatră, De jertfa din ultima viață. Vagi siluete în grabă Pășesc apăsat prin ruine, Mă-ntreb cumva de-i vedenie, Când flacăra torțelor vine. În haite s-adună iar lupii Și Luna lumină de sus, Din liniștea gliei învie, Oștirea celor ce nu-s! Și-n urletul nopții tresare O ultimă sabie căzută, În țarina Daciei mumă, Ce plânge în tină tăcută. Așteaptă un braț s-o ridice Să scuture colbu’ ce-i pus, Pe lama ce strigă
UMBRELE DACILOR LIBERI de DANIEL DAC în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_dac_1476298984.html [Corola-blog/BlogPost/368721_a_370050]
-
în acest an artiști de valoare din Țară Bucovinei, din Maramureș și din Viena. În deschidera festivalului, într-o frumoasă poeniță din Böhmischer Prater, unde un public numeros era prezent, pentru a-și umple sufletul cu un strop de de glie strămoșeasca, cei ce au făcut posibilă această manifestare, Dna. Hermine Moistpointer - primarul sectorului 10 al Vienei, Dna Silvia Davidoiu - Ambasadoarea României la Viena, Ioan Godja, președintele asociației ... Citește mai mult O splendida poartă din lemn sculptata măiestru „Poartă Maramureșană” amintește
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/viorel_baetu/canal [Corola-blog/BlogPost/379955_a_381284]
-
în acest an artiști de valoare din Țară Bucovinei, din Maramureș și din Viena. În deschidera festivalului, într-o frumoasă poeniță din Böhmischer Prater, unde un public numeros era prezent, pentru a-și umple sufletul cu un strop de de glie strămoșeasca, cei ce au făcut posibilă această manifestare, Dna. Hermine Moistpointer - primarul sectorului 10 al Vienei, Dna Silvia Davidoiu - Ambasadoarea României la Viena, Ioan Godja, președintele asociației ... X. INTERVIU CU DR. ING. GHEORGHE CIUHANDU PRIMARUL TIMIȘOAREI - UN GOSPODAR CU MINTE
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/viorel_baetu/canal [Corola-blog/BlogPost/379955_a_381284]
-
și-alinare Iar casa mea e însăși poezia, Pe prispa ei veghează veșnicia În doine și lumini strălucitoare. Mă cheamă cu ardoare datoria Când strâng la piept buchetele din soare, Doar versuri cântă fără încetare Sfințind în doruri lacrime și glia. Există, oare, floare mai frumoasă Ori cer curat atât de cristalin Cum este poezia luminoasă Care aduce mărilor senin? Nicicând nu intră noaptea-n a mea casă Căci lampa mea e versul din suspin. Citește mai mult Cuvântul mi-a
ALEXANDRA MIHALACHE by http://confluente.ro/articole/alexandra_mihalache/canal [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
mi-a fost leagăn și-alinareIar casa mea e însăși poezia,Pe prispa ei veghează veșniciaîn doine și lumini strălucitoare.Mă cheamă cu ardoare datoriaCând strâng la piept buchetele din soare,Doar versuri cântă fără încetareSfințind în doruri lacrime și glia.Există, oare, floare mai frumoasăOri cer curat atât de cristalinCum este poezia luminoasăCare aduce mărilor senin?Nicicând nu intră noaptea-n a mea casăCăci lampa mea e versul din suspin.... XXIX. CONSTANȚA ABĂLAȘEI-DONOSĂ SI CULOAREA CUVÂNTULUI ÎNVEȘNICIT, de Alexandra Mihalache
ALEXANDRA MIHALACHE by http://confluente.ro/articole/alexandra_mihalache/canal [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
în stejăristul datinilor și obiceiurilor în care a odrăslit ghinda regală a Vlăstarelor dace. Bradul acela permanent verde, în care își are culcuș Colindul Nașterii, ce-și reazimă fruntea de veșnicie, aruncându-și privirile hăt, departe în zenitul istoriei, îmbrățișind Glia cu brațele sale vânjoase și cucernice. Maria Tănase, spune prietenul și impresarul ei de o viață Gaby Michailescu, este o Leliță semeață cu garoafe albe în deschizătura sânilor. Legănându-și umerii ca la râu, cântă cu ochii închiși, smulgând fiecărei
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
pământului proaspăt întors abureau, duh sfânt al bunilor străbunilor noștri, în margine de oraș, sub turlele Văcăreștilor... De pe-atunci, de-abușilea, iubită de gâze și flori, Maria urca în lumină ca un miracol, supusă chemării cerurilor înalte, ascultând poveștile adâncului gliei strămoșești. Între pământ și cer, mai târziu, va doini tulburător, făcând risipă de sânge cu fiecare cântec, arzând făclie la ambele capete pentru neamul care a dat-o și ea i s-a dat! Aleanul muzicii s-a tupilat în
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]