1,314 matches
-
brazilor cărunți Depus pe fruntea milenară Și azi vorbește despre mulți, Care-au slujit această țară! Ș-acum își amintesc destui, Prin datul Domnului rămași, Cum în tranșee n-aveau cui Să-și plângă dorul de urmași. Dorința pentru pacea gliei Și pentru tihna-n cuibul lor, Pentru sădirea bucuriei, Le-a fost marcaj învingător! Am datoria de-a cinsti, Prin versul meu de închinare, Pe cei ce veșnic vor clădi Istoria nemuritoare! Referință Bibliografică: Argintul brazilor cărunți! / Virginia Vini Popescu
ARGINTUL BRAZILOR CĂRUNȚI! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383778_a_385107]
-
vechi-i coase rătăcind prin suflet ca un cântec lin umbrele tăcerii șterg priviri duioase adâncind natura într-un somn divin. Cerul strânge-n bucium doina-n fir de ie odihnind suflarea îngerilor mii epoleții toamnei țes pe cruci de glie cântecul acesta, mir de păpădii! Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: CÂNTEC DE TOAMNĂ / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2087, Anul VI, 17 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Doina Bezea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
CÂNTEC DE TOAMNĂ de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380094_a_381423]
-
încotro / înspre cine / înspre ce...” („Insolență”). Dar poetul nu se socotește un dezrădăcinat, fiindcă, susține el, rădăcinile i-ai rămas aici, în solul natal, doar trunchiul i s-a strămutat pe alte meleaguri, însă, refuzând să-și tragă seva din glie străină, trebuie să revină mereu la matcă pentru revigorare și pentru a-și rosti, numai aici, rugăciunile deprinse în lumea familiară a datinilor strămoșești: „mai greu e de înțeles / ce pleacă odată cu tine / dacă pleacă / iar odată plecat / porți pe
VIUL ŞI APROAPELE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380062_a_381391]
-
Acasa > Poezie > Credinta > "STRĂINII"...DIN STRĂINI! Autor: Constantin Ursu Publicat în: Ediția nr. 2034 din 26 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Străinii" ...., din străini! Ne poartă Domnul,pașii,către casă, După un an,sau poate chiar mai mulți, E glia strămoșească,care nu ne lasă, Să o uităm,chiar de ne-ntoarcem an de an ,tot mai cărunți! De multe ori,casa copilăriei,este tristă, Și pe la colțuri,doar păianjenii întind eternul fir, Dar din păcate,cei ce ne-au
STRĂINII ...DIN STRĂINI! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380135_a_381464]
-
de tei viața parfum luminii dând cățuia firii îngeri - din ram în ram - vădescu-și fața și înfloresc în raze trandafirii din toată inima se zbate suferința dând mărturie că pământu-nvie privighetorile - în nopți - își dau silința ridicând vălul scrisului de glie am descifrat durere cu durere și-am înțeles chemarea-adânc vibrândă: birău și mist - strâng Cristului avere din tot ce-a sângerat petala blândă ...învățul florilor se stinge-n noapte: din taina lor ard - ici și colo - șoapte... SOBRIETATE DIVINĂ turnai
POEME DE TAINĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380176_a_381505]
-
intrau la noi în țară dacă nu era trădarea. Trebuie să cunoaște-ți, în toate împrejurările, cuceririle mari n-au stat în forță armelor, ci în forță trădărilor, a vânzărilor. Când ne vom mântuii, Trădarea nu va mai străpunge nici "glia" nici "neamul" Eu am crezut și cred dintotdeauna: în apărarea noastră sunt: lumină și credința, mărturisirea adevărului prin "GRÂI", toate prin mântuire! Referință Bibliografica: Vrem a ne mântui! / Gheorghe Șerbănescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2201, Anul VII, 09
VREM A NE MÂNTUI! de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380247_a_381576]
-
Semeni mei, noi toți suntem România, cum suntem noi așa ne este Neamul, Glia și Glasul! Mi-am propus încă din primăvara anului 2014 pe când eram în USA, să nu mai public nimic despre politic, despre spațiu românesc! Nu am fost membru vreunui partid politic (insistențe au fost, mai cu seamă după revenirea mea
SEMENI MEI, NOI TOȚI SUNTEM ROMÂNIA, CUM SUNTEM NOI AȘA NE ESTE NEAMUL, GLIA ȘI GLASUL! de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380289_a_381618]
-
azi limba română/ Cu dragoste și credință.// Și...la țărmul Mării Noastre/La RIO...printr-o Rodica/Jupiterul cald vibrează/ Când din versuri se recită.// Și prin proză-i simți trăirea/ Cele mai frumoase scrieri/ Despre mamă, despre țară,/Despre glie,România.// Azi, prin suflete pictate/ De iubirea vetrei noastre/Sărutăm limba română/ La Marea Neagră-albastră.// Sărutăm și al ei nume/ Care veșnic ne adună/Limba neamului meu dacic,/Limba noastră cea română.// Sărutând marea și limba/Limba noastră cea română
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII [Corola-blog/BlogPost/94214_a_95506]
-
iernii efemere,Durerea grea m-a redus iarăși la tăcere.... XXXI. HAIKU, de Maria Cristina Pârvu, publicat în Ediția nr. 1891 din 05 martie 2016. Haiku Penița ruptă căzută-n iarbă verde - scrisul întrerupt Norii atârnă - crizantema se-nclină spre glia rece Ghiocel pătat - brumă dimineții reci ștergând albul lui Spre inserare - câinii lătra la stele în parcul umed Leagănul cel vechi- foșnet de frunze căzând pe lemnul rece Brumă zorilor - pleoapele îmi atinge vremelnic răsfăț Glie uscată - tulpina străvezie soare
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
crizantema se-nclină spre glia rece Ghiocel pătat - brumă dimineții reci ștergând albul lui Spre inserare - câinii lătra la stele în parcul umed Leagănul cel vechi- foșnet de frunze căzând pe lemnul rece Brumă zorilor - pleoapele îmi atinge vremelnic răsfăț Glie uscată - tulpina străvezie soare rătăcit Susurul mării - luciul lunii în ape august efemer. Citește mai mult HaikuPenița ruptăcăzută-n iarbă verde -scrisul întreruptNorii atârnă -crizantema se-nclinăspre glia receGhiocel pătat -brumă dimineții reciștergând albul luiSpre inserare -câinii lătra la steleîn parcul umedLeagănul
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
foșnet de frunze căzând pe lemnul rece Brumă zorilor - pleoapele îmi atinge vremelnic răsfăț Glie uscată - tulpina străvezie soare rătăcit Susurul mării - luciul lunii în ape august efemer. Citește mai mult HaikuPenița ruptăcăzută-n iarbă verde -scrisul întreruptNorii atârnă -crizantema se-nclinăspre glia receGhiocel pătat -brumă dimineții reciștergând albul luiSpre inserare -câinii lătra la steleîn parcul umedLeagănul cel vechi-foșnet de frunze căzândpe lemnul receBruma zorilor -pleoapele îmi atingevremelnic răsfățGlie uscată -tulpina străveziesoare rătăcitSusurul mării -luciul lunii în apeaugust efemer.... XXXII. OARE CÂND?, de
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
și religioase într-un mod autentic, tradițional, aș putea spune. El crede cu tărie în melodia versului, în iubire, viață, naștere, mântuire. Vorbește despre ceea ce simte, descrie realist viața într-o cronologie a sufletului său, iubirea de neam și de glie răzbate și emoționează cititorul. Iubirea copilului pentru vatra strămoșească a satului așezat cuminte, liniștit, undeva în Ardeal, pe malul Mureșului cu unde blânde, inspirând poeții, pictorii, dar și pe creatorii populari; așa s-au născut multe doine, din preaplinul unor
DAN IOAN GROZA, UN PELERIN PE “DRUMUL PAŞILOR NEOPRIŢI” de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378158_a_379487]
-
Dan Ioan Groza Publicat în: Ediția nr. 2034 din 26 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Se întâlnesc doi prieteni la mijloc de drum, La crijmă în Vurpăr, unde ofurile își spun. Unui din Mereteu, de-a lui Mitea copil de glie, Altu-i din Pârâul lui Mihai, a lu’ potcovarul Ilie. Ai auzit bă Ioane că se mută târgu-n Vinț? Și aici la noi în Vurpăr, ne împarte loc de case, Dar problema este alta, că noi știm că din părinți, Cu
LA BOGĂŢANU LA CRIJMĂ ÎN VURPĂR de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378285_a_379614]
-
va lua zborul Și veți rămâne singuri cuc și îi veți duce dorul, Dați sărutări celui iubit, când luna se deșteaptă, Căci despărțirea va fi grea și timpul nu așteaptă. Vă bucurați de ce tot ce-aveți, de oameni și de glie, Gândiți-vă că ce-i pierdut, "napoi n-o să mai vie!... 01/10/14, Barcelona - Lucica Boltasu Referință Bibliografică: Vrei să vorbim? Lucica Boltasu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1518, Anul V, 26 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
VREI SĂ VORBIM? de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377240_a_378569]
-
dintre vechi și nou, Răsare-o Stea în noapte, efemerul, Îngenunchiat, reflectă tot misterul: "De tine s-andurat azi Dumnezeu!" De nu ar exista speranța vie Și-un Betleem și-apoi o Golgota, Aș fi încă o brazdă-n plus, pe glie Și într-o ramă, o fotografie, Ce-ar aminti că am trăit cândva. Oare mai am încă o zi și mâine? Azi dacă alergarea-mi s-ar sfârși, Nu mai mi-e teamă, știu că ești cu mine Și la
O NOUĂ ZI de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377287_a_378616]
-
preocupată să vadă curentele cele mai reprezentative din țară. Cu poezie religioasă a luat premiu la revista “Vatra Veche” din Târgu Mureș, iar cu versuri socio-patriotice va fi prezentă la viitorul festival de la Mânăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta. În volumul recent „Glia de aur”, apărut la Editura “ Singur” în 2015, figurează și o addendă dedicată amintirii scriitorului Corneliu Leu. Asociația are membri în toată Canada, dacă menționăm pe Corneliu Florea din Winnipeg, Dumitru Ichim, Kitchner/ Ontario, Veronica Lerner, Elena Buică și Eliza
O ANIVERSARE LITERARĂ ROMÂNEASCĂ, ÎN PARALEL CU VIZITA PREŞEDINTELUI OBAMA, ÎN CAPITALA CANADIANĂ OTTAWA [Corola-blog/BlogPost/93164_a_94456]
-
înger ce se-nchină/ ca-n ramuri verdele-cuminecare./ Arome și miresme/ din mugurii grăbiți/ împodobesc cohortele de Sfinți/ din sufletele dalbe:/ Floare lângă Floare.// Literele sfinte/ țes slova divină/ ca-n Psaltiră,/ ruga, cerul necuprins./ Sfintele oseminte/ odrăslite-n tină,/ Glia strămoșească/ pururi au aprins:/ Candelele Cerului-Grădină.// Gătite-n surâs/ și-n straiul frumos/ literele grăiesc divinul:/ Maria! N-au stat niciodată/ atât de duios/ decât în rostirea/ Domnului Hristos/ ce-a brodat cu ele/ Veșnicia.// Cu ele încep să rostesc
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
-s,/ nu-s pe cer constelate imperii, poate acum,/ odată ce m-au răpus/ Apune-Soare/ cu sulițe de foc, / poate acum/ cuvine-se, în starea de umbră/ nevăzută de ochi omenești,/ cuvine-se acum,/ umbra de mândru bărbat/ să îngenuncheze/ la glie, la humă/ Cuvine-se a murmura,/ a mărturisi: Patrie, mumă.” La fel ca și în alte lucrări (Opera de cameră omonimă sau Monodrama Salbe pentru soprană și orchestră de cameră), libretul este realizat nu numai pentru mesajul versurilor, dar și
Medit?nd la Curtea Principelui... by Lumini?a CIOBANU () [Corola-journal/Journalistic/83239_a_84564]
-
dedicată lui Ceaușescu, izvorât sacramental și izbăvitor din istoria națională: "E viața lui o flamură ce-și trage/ flacăra sacră din adânci istorii./ Prin fapte de erou ales cârmaci e/ ce-a dus către victorii muncitorii...// Fiu curajos al strămoșeștei glii/ în care două clase și-au dat mâna/ - cum se-mpreună apa cu țărâna -/ spre-a crește rodul noii Românii.// Conduce demn poporul și viteaz!/ El vrea ce vrea poporul, și ce speră!/ E soarele stăpân în țară azi/ și
Literatura oportunistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8332_a_9657]
-
și rolul nicidecum secundar al aplicației într-o poezie cum e cea dintre copertele Urcării muntelui, dacă nu aș fi vrut să evit o deprindere critică pe care o simt periculoasă. Aceea de a lega - emoțional - poezia Ilenei Mălăncioiu de glie. Se înțelege, glia biograficului. De a transforma întregul instrumentar într-un capriciu al unor zei destul de dificil de definit. Sau într-un eveniment individual ce merită - el singur - toată recunoștința cititorilor. Lucrurile nu stau deloc așa. Și nici n-ar
Urcarea în ring by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8488_a_9813]
-
secundar al aplicației într-o poezie cum e cea dintre copertele Urcării muntelui, dacă nu aș fi vrut să evit o deprindere critică pe care o simt periculoasă. Aceea de a lega - emoțional - poezia Ilenei Mălăncioiu de glie. Se înțelege, glia biograficului. De a transforma întregul instrumentar într-un capriciu al unor zei destul de dificil de definit. Sau într-un eveniment individual ce merită - el singur - toată recunoștința cititorilor. Lucrurile nu stau deloc așa. Și nici n-ar trebui să stea
Urcarea în ring by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8488_a_9813]
-
rândul său, cizmarul Gică Dei, ăl bătrân din familia ramificată sub ochii noștri, îi ține practic pe toți: mamă și soție, copii și nepoți. Romanul este în bună măsură static, fiindcă această lume proletară e legată și fixată de noua glie, a Statului. Casele vor fi demolate și înlocuite de blocuri, curțile vor dispărea, păsările, purceii, mieii vor lua conturul fluid al viselor de oameni cu foamea-n gât, pierzând tot mai mult timp la cozi tot mai dese. Imobilismul mediului
Flacăra Roșie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8533_a_9858]
-
continuă un amplu proces de creație, în care a debutat încă din anii studenției, cu remarcabile succese. Mărturie stau zeci și zeci de opusuri inspirate din temele majore ale vieții, din istoria țării și din lupta acestui popor pentru apărarea gliei și a ființei naționale, din dragoste pentru muncă, pace și frumos ale celor ce trăiesc pe aceste legendare meleaguri. Majoritatea lucrărilor scrise de Mircea Neagu au răsunat pe nenumărate scene ale instituțiilor de spectacole și concerte, în numeroase emisiuni de
Mircea Neagu ? 85 by Al. I. B?dulescu () [Corola-journal/Journalistic/84208_a_85533]
-
când, de fapt, nu aparținea defel literaturii (V2, 109). Alături de aceștia, au fost însă și reprezentanții acelui exil estetic din anii 70-80 (V2, 125), precum și autorii dornici mai ales de a "evada" din soarta de biet scriitor român legat de glie și de o limbă fără circulație (V2, 53). Printre ei, privilegiați au fost puținii artiști meniți aclimatizării reușite în altă țară, cei care au izbândit deplin în readaptarea pe alt meridian, fără a arunca nimic din sacul de daruri... de
Exilații despre exil by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/7764_a_9089]
-
Și punea pe masa minim dublu decât ridicăm eu de la toate casieriile. Începe să circule barfa-n trust că Voiculescu-i supărat pe mine. Și pe un alt coleg, la fel de negociator în paralel, care azi e dregător în Intact, apară glia și se jură că n-a încercat niciodată să plece. Nici măcar la Sebi un pic înaintea mea M-am speriat puțin spre deloc, desi binevoitorii îmi dăduseră și ziua în care urma să-mi iau viteza. Piața media era mare
Victor Ciutacu, întâlnire față-n față cu Dan Voiculescu by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/81393_a_82718]