315 matches
-
și de ohaba, sătul Bela și Preslop. Au dat domniei mele un cal și o cupă. De aceea să le fie de ocina și de ohaba începând de la vamă oilor, de la vamă porcilor, de albinărit, de găletărit, de vinărici, de gloabe, de cărături, de podvoade, adică de la slujbele mici până la cele mari, de acestea toate să le fie de ohaba lor și copiilor lor, nepoților și strănepoților cât va trăi domnia mea și cât va trăi fiul domniei mele, Mihail voievod
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
Nicoară și Sfântul Neculai Domnesc fuseseră deja ridicate, cel puțin în ceea ce privește zidăria. Istoricul Nicolae Iorga socotește că, similar voievozilor următori, lui Basarab i se cuveneau toate dijmele produselor locale și vămile din oi, albine și porci. La acestea se adăugau gloabele (amenzile), darea calului și muncile prestate în folosul domniei. Monezile, nu prea multe, proveneau în special din comerțul cu străinii, căci local tranzacțiile - chiar și cele de anvergură - se făceau prin troc (schimb în natură).. Aceste monezi (florini, dinari, perperi
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
mântuit din capul locului prin pedepsirea aspră a acelei trădări, nu prin intrarea în apele ei. S-a vorbit atâta în contra pedepsei cu moartea. După vechiul obicei al pământului pedeapsa cu moarte meritată pentru crime comune se putea răscumpăra cu gloabe, numai pentru crima de înaltă trădare nu. Dacă acei mizerabili agenți ai Alianței izraelite cari sânt în țară ar fi știut că pentru criminalele lor uneltiri cu Alianța, că pentru punerea în îndoială a existenței țării în care trăiesc, îi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
basme, și traduceri. Masca Morții Roșii, a lui Poe, este tradusă de Caragiale cu titlul Masca, păstrîndu-i, altoit pe fiorii propriilor nuvele, minimalismul frisonant. Schimbare totală de stil, în Broasca minunată, după Twain. Smiley e, cu toate acareturile lui, o gloabă de iapă și-o lepădătură de cîine, omul prinsorilor. Pariul face din el minuni. Și din cel care povestește, și că-ruia amicul prins de-un nasture (postură tipică în lumea lui Caragiale) i-o taie cam din scurt. Păcat, chiar
Atelier by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8666_a_9991]
-
nu se amestece și să nu plătească dare, nici posadă, nici iliș, nici podovadă, nici la jold să nu plătească dare, nici la mori, nici la cetate să nu muncească; nici globnicii nici pripășarii să nu ia din aceste sate gloabă, nici tretină, chiar dacă între acești oameni va fi tâlhărie, fie orice fel de faptă, sau mare sau mică, dregătorii domnești nu aveau voie să judece pe oamenii din satele mânăstirii, ci numai egumenul și oamenii săi. Oamenii din satele mânăstirii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Dărmănești, Opreișeni, Rădăicești, Tortorești, Căucelești, Mândrești și Fauri toate din județul Neamț să fie slobozi, să nu care podvoade. Pârcălabii de la Neamț și nici judecătorii din ținutul Neamț “să nu îndrăznească să îi judece pe acești oameni ai mânăstirii, nici gloabă să nu ia de la ei, nici pentru omor, nici pentru urma răufăcătorilor, nici pentru tâlhărie, nici pentru furt, nici pentru răpire de fată, nici pentru rană sângeroasă și nici pentru tortură cu vânătăi, și nici pentru altceva, nici pentru faptă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și nici pentru tortură cu vânătăi, și nici pentru altceva, nici pentru faptă mare, și nici pentru faptă mică, să nu îndrăznească să îi judece pe acești oameni ai mânăstirii, și nici să nu îi tulbure, nici să nu ia gloabă de la ei, nici preț de un groș”, numai egumenul și oamenii săi având dreptul de judecată. Pripasul care cădea în satele lor să fie al mânăstirii. Documentul este considerat ca fiind dovada existenței imunității în Țările Române, în studiile care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mânăstirii la Chilia, cu grâu, cu miere sau după pește, erau scutiți de vama de la Țuțora. La 19 august 1472, satele Bodești, Tătari și Iurcani, pe Pobrata, în ținutul Sucevii, erau scutite de dări, globnicii domnului păstrând dreptul să ia gloaba pentru omor și pentru răpire de fată. Egumenului îi revenea dreptul de a-i judeca pe oamenii din cele trei sate. Încă o dovadă că scutirile, chiar și atunci când sunt cât mai largi, cât mai multe, ele nu erau echivalente
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
30 de sate, o bucată de pământ din hotarul Boiștei, iezerul Roșu (Cerlenul), seliștea lui Manea, prisaca Comarna, viile din dealul Hârlăului, popii din satele mânăstirii, pietrele de ceară din Târgul Siretului, vama cea mică de pe Suceava, la Jivcov (Vicov), gloabele din satele mânăstirii, măjile de pește, fără să plătească vamă. Din cele 30 de sate, trei, Camenca, Tomești și Cupca fuseseră dăruite de Iurie Cupcici. Este vorba de satele care au format temeiul marelui domeniu al boierului Oană Cupcici, la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
închina Putnei, cu cele două sate ale ei. O jumătate din satul Maneuți reprezenta tot dania unui boier. Domnul a cumpărat, deci nu este vorba de o răscumpărare, 19 sate, pe care le-a dăruit mânăstirii, scutite de dări și gloabe, dar nu și de obligația locuitorilor acelor sate, cu excepția celui dăruit de mânăstirea Horodnic. Din domeniul domnesc, Ștefan cel Mare i-a dăruit Putnei Jivcovul de Sus, pentru care a dat, în schimb, două sate “din satele noastre proprii”, satul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din Suceava, și nici cei din Târgul Siret, nici vornicii din cele două târguri și nici globnicii din ținutul Sucevii să nu aibă treabă cu oamenii “din satul mitropoliei noastre, nici să nu îi judece și nici să nu ia gloabă de la ei, nici pentru faptă mare și nici pentru faptă mică și nici pentru omor și nici pentru răpire de fată”. Aceleași scutiri se acordau și satului Coțmani cu cătunele sale. “Numai pentru sfada în târg și pentru furtul care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
muncile datorate domniei. Egumenul mânăstirii primea dreptul de judecată asupra locuitorilor din cele zece sate. La 19 august 1472, Ștefan scutea trei sate ale Pobratei de toate dările, călugării aveau drept de judecată, dar globnicii domniei aveau voie să ia gloaba “noastră pentru omor și pentru răpire de fată”. Așadar, pentru trei sate, mânăstirea nu avea imunitate deplină. Unul dintre cele mai importante privilegii, date în secolul al XV-lea, îl reprezintă documentul din 8 iulie 1453. De data aceasta, domnul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
poteci, la vii, la talpe și la poduri (pază și îngrijirea acestora). Pentru supravegherea acestor munci și pentru perceperea dărilor erau mici dregători care răspundeau de ele: posadari, ilișari, pererubți, pripășari, joldunari, osluhari. Pentru diferite infracțiuni, se percepea o amendă (gloabă): pentru omor, pentru urmărire, pentru război, pentru furt, pentru răpire de fată, pentru lovitură cu vânătăi, pentru lovitură sângeroasă, pentru osluh (nesupunere). Vornicii de târguri vegheau la ordinea și respectarea legilor (obiceiurilor). Pentru răpirea de fată erau prevăzute pedepse foarte
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
apucat să se Îndepărteze de locul acela tăcut, că intrarea În grotă s-a prăbușit și a Închis În măruntaiele negre ale dealului cele două trupuri și povestea lor. După legile de atunci, Păgubitul trebuia să ceară de la Urmaș oarece gloabă. În caz de refuz, se lăsa cu intervenție armată. Dar Păgubitul, mișcat, nu a cerut nimic. Totuși, pentru că fapta de furt se cerea pedepsită cumva, au luat hotărârea ca, În fiecare toamnă, În ziua În care Întunericul și lumina sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
strict literare (fragmente romanești, schițe, nuvele) ori acoperind o publicistică vioaie, de atitudine, întinsă de la reportaj, impresii de călătorie, articol politic, chiar cronici literare până la virulenta cronică sportivă. În 1955, „Viața românească” îi publică nuvela Munca de jos, inclusă în Gloaba (1955), volum marcând debutul său editorial. Urmează un triptic „sportiv”, la cota divertismentului: Tripleta de aur, Balonul e rotund și Unsprezece (toate în 1956), prefațând apariția unei capodopere a literaturii române, romanul Groapa, publicat în 1957. Primele rânduri ale cărții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
doar câteva clipe. Scriitorul are o excepțională memorie a lucrurilor și faptelor văzute sau auzite, observatorul știe să aleagă detaliul caracteristic, iar naratorul momentul semnificativ, în stare să creeze o atmosferă sau să dea viață unui tip. AL. PIRU SCRIERI: Gloaba, București, 1955; Tripleta de aur, București, 1956; Balonul e rotund, București, 1956; Unsprezece, București, 1956; Pe-un picior de plai, București, 1957; Groapa, București, 1957; ed. București, 1982; Oaie și ai săi, București, 1958; Patru condamnați la moarte, București, 1959
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
constituie alte surse devenituri, de aici acuzațiile de corupție și abuzuri în executarea acestor sarcini. Astfel, vodă Ipsilanti constată că pentru împăcări nu ridică taxa de doi taleri și jumătate așa cum se prevede, ci mai mult; unii cer și plata gloabei, fără să aibă un motiv real, alții sunt și mai îndrăzneți și fac „prepuneri și năpăști ca să globească fără dă nu a fi vină dovedită“. Iată și un caz concret petrecut în aprilie 1790. Protopopul Ștefan al județului Teleorman îi
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în falangă“, povestește preotul. Protopopul a pretins așadar de cinci ori mai mult decât i se cuvine, ba mai mult, a folosit bătaia și nu blândețea așa cum i-ar fi cerut poziția deținută. Tot protopopul are dreptul de a ridica gloaba (amenda) pe păcatul trupesc. Până la reforma lui Constantin Mavro cordat și la apariția ispravnicilor (1739), el are un concurent, în plan politic, în persoana vornicului care are printre competențele sale abaterile de la bunele moravuri și perceperea gloabei. După această dată
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de a ridica gloaba (amenda) pe păcatul trupesc. Până la reforma lui Constantin Mavro cordat și la apariția ispravnicilor (1739), el are un concurent, în plan politic, în persoana vornicului care are printre competențele sale abaterile de la bunele moravuri și perceperea gloabei. După această dată, chiar dacă ispravnicul numai primește astfel de atribuții, și le asumă abuziv tocmai datorită importantei surse devenit pe care o reprezenta amenda. Preoți și enoriași Protopopii sunt ajutați întotdeauna de preoții parohiali. De altfel, preotul este omul cheie
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
sau „zvonul acesta a ajuns și la urechile ispravnicilor de județ și pe dată l-au ridicat și l-au pus în fiare“. Totodată, de vierile sexuale sunt sancționate de cutumă. Vinovatul trebuie să plătească o taxă numită „dușegubină“ sau „gloaba pân tecelui“. Această dușegubină se percepe de la un bărbat vinovat de relații sexuale înainte de căsătorie, o femeie care naște un copil din flori, pentru orice relație sexuală ilegitimă. Taxa se ridică la 12 galbeni, dar slujbașii nu se mulțumesc numai
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ridică la 12 galbeni, dar slujbașii nu se mulțumesc numai cu atât și de aici o serie de abuzuri, fiind „ridicați uneori la gros“ chiar și oameni nevinovați, băgați în închisorile isprav nicilor sau ale protopopilor și siliți să plătească gloabă. Un asemenea caz are loc în aprilie 1793, când cei doi cuscri Barbu și Petre din satul Mircești, județul Ialomița, se plâng mitropolitului că protopopul plășii i-a globit pe amândoi, pe unul cu cinci taleri și jumătate, pe celălalt
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cu cinci taleri, sub pretextul că „feciorul... ar fi avut păcat cu fie-sa până a nu se cununa“. În plus, acesta le-a cerut alți șase taleri pentru a oficia cununia, în timp ce taxa se ridica la numai un taler. Gloaba este adânc înrădăcinată în mentalitatea colectivă, iar cel care a comis un păcat trupesc știe cătrebuie s-o dea și, oricât se va ascunde, nu va scăpa. De exemplu, Marin, prins că a păcătuit cu stăpâna sa, fuge de teama
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
păcat trupesc știe cătrebuie s-o dea și, oricât se va ascunde, nu va scăpa. De exemplu, Marin, prins că a păcătuit cu stăpâna sa, fuge de teama bătăilor aplicate de soțul acesteia, dar nu uită să lase banii de gloabă. Numărul celor judecați la Mitropolie este foarte mare, dar Biserica n-a folosit informația strânsă în condici pentru a elabora manuale confesionale sau manuale dedicate familiei, nici nu s-a implicat într-o mai bună pregătire a slujbașilor săi. Ea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
județe și la toți protopopii. Nu se bucură însă de prea mare succes și este reluată în anul următor de noul mitropolit Filaret, tot fără efect, și apoi în anii următori. Singurul lucru bun adus de acest pitac este desființarea gloabei. Mitropolitul o cere explicit, considerând, pe bună dreptate, că infanticidul nu reprezintă decât efectul acestei practici cutumiare. Codul de legi și limitele sale Procesele sunt judecate după Îndreptarea Legii. Trebuie men ționat că titlul ca atare nu apare niciodată în interiorul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
sfârșitul zilelor într-o mănăstire pentru a-și plânge păcatele. Apoi cei rămași pe pământ au misiunea de a oficia toate ritualurile specifice pentru a le salva sufletele. În același timp, măsurile luate sunt insuficiente și inconsecvente. Să luăm exemplul gloabei: ea este desființată de unii domni și reînființată de alții, deși toți sunt de acord că această amendă cutumiară provoacă numeroase abuzuri. Alexandru Ipsilanti o interzice prin actul din 6 iulie 1777, dar este reînființată de Nicolae Caragea la 22
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]