218 matches
-
demne de toată atenția, în subiecte de interes comun și de mare actualitate. După 1989, această deschidere s-a amplificat, cum era și de așteptat, considerabil, în același spirit al sincronismului cu noile tendințe ale istoriei post-comuniste. Volumul colectiv intitulat Globalism și dileme identitare. Perspective românești (2002) sau cel anterior, dedicat conduitelor temporale în spațiul românesc, Temps et changement dans l’espace roumain; fragments d’une histoire des conduites temporelles (1991), sunt elocvente pentru continuitatea care definește toate proiectele lui Alexandru
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Psihologia și psihanaliza nu au absolut nici o relevanță În acest subiect, fiindcă sunt metodologii reductive. În momentul În care trecem de punctul În care Începe proteismul, ajungem la o etapă nonpsihologică. Ceea ce trăim, dinamica muncii planetare, dinamica identităților transnaționale, dinamica globalismului, toate acestea sunt realități transpsihologice. E un alt tip de om aici, cu un alt tip de metodă. Clonarea este transpsihologică. În privința competitivității internaționale a textului, trebuie să fim foarte pragmatici, e nevoie de o strategie bine definită aici, după cum
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
țară și de peste hotare, coordonează „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie «A. D. Xenopol»” și „Xenopoliana” (editată începând din 1993) precum și numeroase volume tematice, printre care Cultură și societate (1991), Identitate/alteritate în spațiul cultural românesc (1996), Basarabia. Dilemele identității (2001), Globalism și dileme identitare. Perspective românești (2001), Franța, model cultural și politic (2003). A debutat în 1957 la „Viața studențească” cu eseul Ștefan cel Mare și posteritatea, iar editorial în 1971 cu biobibliografia Mihail Kogălniceanu. Colaborează la „Anuar de lingvistică și
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
specifică: de la ideile, formele, procesele și structurile tradiționale ale economiei, societății, culturii și politicii feudale la cele care vor consacra ulterior în forță societățile moderne prin industrialism economic, secularism cultural, raționalism cognitiv, birocratism organizatoric, individualism, valori materialiste, naționalism identitar sau globalism inter-național. Numai că modernitatea nu s-a oprit aici. Parcă pentru a nu-și trăda opțiunile inițiale, pe care până și originile lingvistice ale termenului modern le relevă (de la adverbul latin modo - „chiar acum”, „recent”), modernitatea s-a dovedit mereu
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
deciziile de sorginte globală sau regională. Mai departe, cetățenii se prind în comunități culturale, etnice, corporatiste, politice diverse, care dau glas identităților diferențial multiplicate ale lor, neomogen agregate și mereu reconstruite, îngreunând astfel funcția de intermediere a guvernului. Comunitarismul și globalismul se prind într-un schimb reciproc de influențe și cristalizări care circumscriu multe dintre mesajele noii societăți în dezvoltare. Tranziția spre această societate (și economie), pe care unii o consideră de tip „post” (postmaterialistă, postindustrială, postmodernă), pe când alții o definesc
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Borbély, Xenograme, 131-133; Poantă, Dicț. poeți, 122-125; Bucur, Poeți optzeciști, 123-126; Dimisianu, Lumea, 386-392; Grigurcu, Poezie, II, 112-116; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, II, 170-173; Pop, Viață, 261-265; Dicț. scriit. rom., III, 191-192; Popa, Ist. lit., II, 498; Gheorghe Grigurcu, Globalismul poetic, RL, 2003, 43; Dicț. analitic, IV, 644-645. C.H.
MIHAIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288131_a_289460]
-
geografiei simbolice, o spațializare orizontală a identității naționale. Pentru o aplicație a acestui model teoretic, vezi studiul meu „Romania and the Balkans. From Geocultural Bovarism to Ethnic Ontology”, Transit (versiunea online), februarie 2002, apărut în Alexandru Zub, Adrian Cioflâncă (coord.), Globalism și dileme identitare. Perspective românești, Editura Universității „Al.I. Cuza”, Iași, 2002, pp. 79-118. 9. Imitația și autenticitatea sunt teme centrale în culturile neoccidentale. Folosind paradigma Autohtoniști contra Occidentaliști, aș sugera că ambele tabere sfârșesc prin a imita ceva. Occidentaliștii
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
specializată la cea comună, extensiunea capitalurilor și a rețelelor economice, viteza de penetrare a modelelor culturale, schimburile de experiență și expertiză și dislocările forței de muncă conduc cu necesitate la omogenizarea existenței la scară planetară. Globalizarea nu se confundă cu globalismul. Dacă globalizarea constituie o mișcare de unificare pe linie politică, militară, tehnologică și economică, globalismul propune o filozofie de nediferențiere și ștergere a specificităților, de desființare o oricăror demarcații de ordin fizic sau cultural. Este o ipostază negativă de impunere
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
culturale, schimburile de experiență și expertiză și dislocările forței de muncă conduc cu necesitate la omogenizarea existenței la scară planetară. Globalizarea nu se confundă cu globalismul. Dacă globalizarea constituie o mișcare de unificare pe linie politică, militară, tehnologică și economică, globalismul propune o filozofie de nediferențiere și ștergere a specificităților, de desființare o oricăror demarcații de ordin fizic sau cultural. Este o ipostază negativă de impunere cu forța a globalizării, de impunere a strategiilor uniformizatoare și destructurante. Pe de altă parte
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Aproximación histórica a la noción de intervención humanitaria en el derecho internacional, Servicio de publicaciones de la Universidad de León, León. Falk, Richard (1999), „Regionalism and World Order after the Cold War”, În Björn Hettne, András Inotai și Osvaldo Sunkel (eds.), Globalism and the New Regionalism, Macmillan, Basingstoke, pp. 228-250. Fanon, Frantz (1963), The Wretchted of the Earth, Grove Press, New York. Farrell, Mary; Björn, Hettne; Luk, van Langenhove (ed.), Global Politics of Regionalism: Theory and Practice, Pluto Press, Ann Arbor-Londra. Farson, Stuart
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
The Journal of Politics, vol. LXII, nr. 4, pp. 1173-1188. Herman, Michael (1996), Intelligence Power in War and Peace, Cambridge University Press, Cambridge. Hettne, Björn (1999), „The New Regionalism: A Prologue”, În Björn Hettne și András Inotai, Osvaldo Sunkel (eds.), Globalism and the New Regionalism, Macmillan, Basingstoke, pp. xv-xxx. Hettne, Björn (2001), „Regionalism, Security and Development: A Comparative Perspective”, În Björn Hettne, András Inotai, Osvaldo Sunkel (eds.), Comparing Regionalisms: Implications for Global Development, Palgrave, Basingstoke, New York, pp. 1-53. Hettne, Björn; Fredrik
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
LXX, nr. 1, pp. 23-33. Kristol, Irving (1983), Reflections of a Neoconservative, Basic Books, New York. Kronenberger, Vincent; Jan, Wouters (eds.) (2004), The European Union and Conflict Prevention: Policy and Legal Apects, Cambridge University Press, Cambridge. Kupchan, Charles A. (1988), „American Globalism in the Middle East: The Roots of Regional Security Policy”, Political Science Quarterly, vol. CIII, nr. 4, pp. 585-611. Lantis, Jeffrey S. (2002), „Strategic Culture and National Security Policy”, International Studies Review, vol. IV, nr. 3, pp. 81-113. Layne, Christopher
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Dualismul motivațional în psihoistorie, eseul despre Identitatea europeană (și acela despre Holocaustul în interpretare psihoistorică, „Apostrof”, 2000) reprezintă principala orientare de viitor a eseistului. Complexitatea ideii de Mitteleuropa, reveriile, fantasmele și psihozele generate de unitatea în diversitate a Europei versus globalismul american, ecumenismul și new-age-ismul ș.a. compun o țesătură ideatică de cea mai acută actualitate. SCRIERI: Grădina magistrului Thomas, București, 1995; Xenograme, Oradea, 1997; Visul lupului de stepă, Cluj-Napoca, 1999; De la Herakles la Eulenspiegel. Eroicul în literatură, Cluj-Napoca, 2001; Experiența externă
BORBÉLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285815_a_287144]
-
Patrick Thornberry, Maria Amor Martin Estebanez, Minority Rights in Europe, A review of the work and standards of the Council of Europe, 2003, pp.91-92. 4 Pentru o prezentare detaliată a acestei problematici, I. Diaconu, Minoritățile în mileniul al III-lea-între globalism și spirit național, 1999, pp.216-220. 5 P.Thornberry, M.A.M.Estebanes, art.cit.,p.98. 6 Ibidem,p.99. 7 Pentru o prezentare completă, Ion Diaconu, Minoritățile în mileniul al treilea între globalism și spirit național, 1999, pp.121-155
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Diaconu, Minoritățile în mileniul al III-lea-între globalism și spirit național, 1999, pp.216-220. 5 P.Thornberry, M.A.M.Estebanes, art.cit.,p.98. 6 Ibidem,p.99. 7 Pentru o prezentare completă, Ion Diaconu, Minoritățile în mileniul al treilea între globalism și spirit național, 1999, pp.121-155. 2 Explanatory, Report, Doc. CM(94) 161,p.14. 9 Text prezentat în Ion Diaconu, op. cit., pp. 83-84. 10 Explanatory, Report, doc. cit., p.22. 11 Documentul List of declarations made with respect to
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
stabilit în urma unei experiențe îndelungate de activitate de relații internaționale. În acest sens, există mai multe școli, doctrine și curente de analiză și de studiere a politicii internaționale, cele mai importante fiind următoarele: realismul (tradițional, neorealist sau structural, existențial), liberalismul, globalismul, federalismul (clasic și cooperativ), funcționalismul (tradițional și neofuncționalismul sau funcționalismul structural) etc. Rolul epistemologiei constructiviste în definirea problemelor de securitate și de apărare comună sporește dacă se face apel la știința politică și diferențele dintre politică și politic. "De pildă
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
Why the poor don’t soak the rich”, Daedalus. Journal of the Academy of Arts & Sciences, Winter, pp. 118-128. Singer, Peter, 1975: Animal Liberation, Random House, New York. Squires, Judith, 1999: Gender in Political Theory, Polity Press, Oxford. Steger, Manfred, 2002: Globalism: The New Market Ideology, Rowman & Littlefield Publishers, New York. Stetson McBride, Dorothy, Mazur Amy (eds.), 1995: Comparative State Feminism, SAGE Publications, London. Stratilescu, Eleonora, 2002: Temeiul mișcării feministe și scopurile pe care le urmărește, Editura Minerva, 1919, în Mihăilescu, Ștefania, Din
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
blănd și încrezătorul într-o perspectivă cu lumini necompromise, a devenit o interfață la un nonsens. Împreună suntem cu toții terminațiile risipirii, comunicarea se suspendă, mesajul didactic, cu toată dăruirea vocațională, intră în spam. Limba folosită e o atrocitate, reflexul unui globalism uniformizant, al unui individualism depersonalizant. Important este acum individul, exponent al speciei și fatalitate statistică!, nu persoana și rostul acesteia definite social și aspirațional. Identitatea nu mai este produsul propriilor căutări, ci rezultanta unor nevoi cultivate mercantil și subliminal. Urmăm
Profesorul, interfaţă la un nonsens – apologii, frustrări şi nostalgii subiective. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Daniel Murăriţa () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2312]
-
relația pe care o avem cu noi înșine" (pp. 282-283). Iar relația cu noi înșine ține foarte mult de eleganța, frumusețea, ospitalitatea și acceptarea mediului relațional în care ne-am născut și în care trăim. În pofida aparențelor și a ideologiei globalismului, a "progresului prin tehnologizare" (excesiv-agresivă), "găsirea unui partener într-o societate avansată din punct de vedere tehnologic este mai anevoioasă decât cea dintr-un sat primitiv, unde cel puțin oamenii se cunosc între ei, iar partenerul de viață era ales
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
relationship we have with ourselves" (pp. 282-283). And the relationship with ourselves depends very much on elegance, beauty, hospitality and acceptance of the relational environment where we were born and in which we live. Despite the appearances and ideology of globalism, of the "progress through tech" (overly-aggressive), "finding a partner in a technologically advanced society is more difficult than in that of a primitive village where at least people know each other and spouse was chosen from the relatively few people
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
în planul expresiei, aforisticul. Mă gândesc aici și la o sensibilitate specială pe care artistul o probează în fața viitorului, detectabilă în orice mișcare de avangardă, la avangarda rusă de pildă, la un Tatlin, Gabo, Pevsner sau Malevici; 3. în sfârșit, globalismul, aplecarea către ansambluri, raporturi, așezări laolaltă. Propensiunea către monumental, către "privitul în mare", către viziunea generoasă. Dincolo de aceste trei caracteristici, gândirea artistică pune în mod unic problema raportării la materie. Artiștii îmi apar a fi cei mai competenți gânditori ai
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
opresc mai întîi, începe Noica, asupra artiștilor pe care i-ai ales drept paradigmă pentru acest tip de cunoaștere. Într-adevăr, Goethe te slujește cu toate cele trei caracteristici pe care le distingi tu în gândirea artistică. Dar pe linia globalismului trebuie să întîlnești și panteismul, asupra căruia o să revin când am să mă opresc asupra fiecărei caracteristici în parte. În ce-l privește pe Leonardo, eu văd în el mai ales splendoarea mecanicismului, una pe care științele au pierdut-o
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mecanicismului de dinaintea științelor. Am rezerve, în schimb, asupra lui Klee. Nu ți se pare mai interesant van Gogh? La Klee e prea mult experiment, pe când la van Gogh totul este adevăr. Mă opresc acum asupra treptelor tale: cosmogonicul, profeticul și globalismul. În problema cosmogonicului mă declar voit inocent. Am anulat deliberat problema, deoarece mi se pare că înăbușă și îngroapă tot ce e spirit. În cosmogonic spiritul este, laolaltă cu omul, un element între elemente și, coborât la această treaptă, el
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
totuși doar "fratele-porc", ci e cel care ajută sufletul, ca în legenda aceea românească unde la moarte, sufletul, ieșind din trup, se întoarce asupra lui și îl sărută de sus până jos, mulțumindu-i că l-a ajutat. În sfârșit, globalismul. Am să vă spun ce cred despre el și despre panteism totodată, pornind tot de la individual și idiomatic. Eu nu cred că între epistemologie sau logică, pe de o parte, și hermeneutică, pe de alta, este o ruptură. Idiomaticul devine
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
procesiune în ambele direcții. Totul, în spirit, e drum de jos în sus și de sus în jos, și nu doar o scară a lui Iacob. Spun toate astea ca să înțelegi de ce mă tem de al treilea capitol, cel cu globalismul. Globalismul înfrînge această dublă procesiune din viziunea mea: îngeri care coboară și devin licurici, oameni urcători care devin îngeri. Globalismul care e, în fond, panteismul pierde și descinderea, și ascensiunea: totul e în tot, ordinea e dată, nu căutată, iar
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]