191 matches
-
încadrat. Până la confruntarea cu fenomene ca globalizarea și dezvoltarea rețelei Internet, biserica s-a exprimat în principal ca o comunitate locală, manifestând caracteristicile unei comunități asociative (Foltz & Foltz, 2003). Chiar dacă unele biserici tradiționale au avut, la nivel superior ierarhic, conștiința globalității, la nivelul membrilor laici, comunitatea religioasă s-a manifestat în spațiul geografic bine delimitat al comunității sociale locale și s-a împletit cu acesta în conștiința lor colectivă. Apariția comunităților virtuale religioase a provocat această reprezentare a lumii religioase, având
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
care această funcție este realizabilă. Cert este că rezultatele obținute în științele textului au dus la stabilirea unui adevăr incontestabil: nu se poate atribui aprioric unei unități inferioare textului (propoziție/frază) calitatea narativității, descriptivului etc., ci numai prin raportare la globalitatea configurării textuale, întrucît lipsesc mărcile textuale specifice care generează un sens și-i atribuie o funcție. Pentru cine are curiozitatea de a urmări ideile lingvistului francez, devine evident faptul că va găsi elemente de convergență și rafinări, ce atribuie unitate
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
din cotextul anterior văzut ca explicativ (63b și T74). Folosirea lui IATĂ DE CE/DE ACEEA prezintă propoziția p ca ivită dintr-o mișcare concluzivă. Așa cum spune J.-B. Grize: "nu nodurile unei rețele sînt cele care contează, ci totalitatea lor, globalitatea lor" (1993: 337). Tocmai această (re)totalizare, această globalizare, este marcată de indicatorii de la sfîrșitul unui segment textual explicativ. Prezentativul IATĂ împarte un rol mai general cu (ACEASTA) ESTE: IATĂ trimite la cotextul anterior ca la o dovadă a lui
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
De aceea trebuie omorîte toate. Concluzie [e14] Așa se spune că a fost [...]. 2.2. De la dominantă la efectul "tipuri de texte" În ciuda acestei eterogenități frecvente, caracteristica globală a unui text rezultă din efectul de dominantă: întregul textual este, în globalitatea sa, și sub formă de rezumat, caracterizabil ca fiind mai curînd narativ, argumentativ, explicativ, descriptiv sau dialogal. Conceptul de "dominantă", pe care-l aplicăm aici la caracterizarea globală a textelor, a fost folosit în lingvistică, în contexte foarte diferite, de către
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
acest text? Înțelegerea acțiunii de limbaj implicate prin derivarea unui macro-act de discurs dintr-o suită mai mult sau mai puțin ierarhizată de acte, este un alt mod de a rezuma un text și deci de a-l interpreta în globalitatea sa. Discursul generalului de Gaulle din 18 iunie 1940, studiat în Adam 1999 (pp. 139-135), este rezumat prin actul de discurs dominant în momentul în care îl desemnăm ca "Apelul din 18 iunie". Analiza afișului din T63 a dovedit același
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
care explicau un eveniment” - mai precis, cu secvențele în care naratorii oferau explicații privind diverse evenimente din viața lor. Aceste secvențe au fost analizate în funcție de trei scale bazate pe modelul lui Seligman privind stilurile atributive, și anume „internalitatea”, „stabilitatea” și „globalitatea”. Această metodă a dus la detectarea unor stiluri individuale de atribuire bazate pe materiale narative bogate și variate, cum ar fI: citate din discursurile politice, transcrieri ale unor ședințe de terapie, jurnale și scrisori personale. Studiul lui McAdams, Hoffman, Mansfield
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
stă să apară. Dacă în afara templului, semne și ecouri ale chemării divine pot surescita, în conștiința credinciosului, reactivarea privirii mistice, odată cu pătrunderea în sfera templului, survine întâlnirea cu însăși chemarea zeului, cu vocea meta-sonoră și epifanică dinspre care reverberează în globalitatea existenței modulații străfulgerante. Reculegerea în templu implică acceptarea lăuntrică, pe treptele ascendenței spre Divin, a însoțirii învăluitoare oferită de intensitatea profundă a ritualului de evocările picturale și sculpturale ce trimit la punctarea transcendentă a istoricului, de relicvele-mărturii menținute în aura
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
în care "unui text individual preexistent i se conferă altă structură de adâncime, care antrenează o serie de transformări și în structura de suprafață". Autoarea studiului insistă asupra faptului că "una dintre condițiile intertextualității într-o astfel de interpretare este globalitatea". Altfel spus, în dialectica repetare/diferire, care acționează mecanismul intertextual, repetarea primează. Chiar și așa, globalitatea implică un grad limitat de generalitate a repetării. Anca Măgureanu nuanțează ideea globalității în intertext și utilizează criteriul coextensivi tății raportului intertextual cu unul
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
serie de transformări și în structura de suprafață". Autoarea studiului insistă asupra faptului că "una dintre condițiile intertextualității într-o astfel de interpretare este globalitatea". Altfel spus, în dialectica repetare/diferire, care acționează mecanismul intertextual, repetarea primează. Chiar și așa, globalitatea implică un grad limitat de generalitate a repetării. Anca Măgureanu nuanțează ideea globalității în intertext și utilizează criteriul coextensivi tății raportului intertextual cu unul sau cu ambele texte, ajungând la: o intertextualitate globală, în cazul în care toate elementele unui
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
că "una dintre condițiile intertextualității într-o astfel de interpretare este globalitatea". Altfel spus, în dialectica repetare/diferire, care acționează mecanismul intertextual, repetarea primează. Chiar și așa, globalitatea implică un grad limitat de generalitate a repetării. Anca Măgureanu nuanțează ideea globalității în intertext și utilizează criteriul coextensivi tății raportului intertextual cu unul sau cu ambele texte, ajungând la: o intertextualitate globală, în cazul în care toate elementele unui text intră în raport cu celălalt text; o intertextualitate parțială, care ar admite ca numai
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
așa cum o făcea Fernand Braudel în 1946, putem oare să avem un umanism actual fără o istorie ambițioasă, conștientă de temele și intensitatea puterii sale? Suntem în măsură să depășim fragmentările, aprecierile subiective, parțialitatea și să înțelegem mișcarea lumii în globalitatea ei fără o istorie a interferențelor și a dialogului politic? Comuniunea la nivel continental, dar și intercontinental, nu se realizează decât prin întinderea punților de înțelegere. Am apreciat că în această modalitate se înscrie deja discutata „europenizare a imaginii istorice
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
ale oricărui moment de răscruce transcend simplitatea categorială a cauzalității și reclamă o înțelegere mult mai nuanțată a corelațiilor condiționale și raportante. Astfel, schimbarea presupune aproape de fiecare dată o reconsiderare a întregului, menită fiind să se încheie cu depășirea unei globalități care, chiar dacă modificarea nu atinge un nivel prea profund, însoțește din punct de vedere fenomenologic pasul de cumpănă. Reunificarea inerentă de stare este un implicat condițional al trecerii către o altă stare, concentrând un concept calitativ echivalent cu încarnarea unei
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
TPD nu este o tulburare, ci o categorie de tulburări care cuprinde o arie largă de întârzieri în diferite domenii funcționale și de dezvoltare. Termenul pervaziv descrie caracterul global al afectării. Enunțul de „tulburări de spectru autist” de asemenea exprimă globalitatea afectării, dar nu și a tuturor ariilor de dezvoltare. Termenul este contestat de unii autori deoarece pare să fie orientat mai mult spre aspectele autiste, după cum reiese din conținut, decât celelalte aspecte patologice similare. Foarte diferite între ele, persoanele diagnosticate
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
Ă categorie, construcție teoretică Ă de sensul comun al acestuia, ca însușire sau calitate pe care cineva o poate avea sau nu. O privire generală asupra mai multor definiții date personalității evidențiază câteva caracteristici ale acesteia (Perron, R., 1985): Ă globalitatea: personalitatea cuiva este constituită din ansamblul de caracteristici care permite descrierea acestei persoane, identificarea ei printre celelalte. Orice construcție teoretică validă referitoare la personalitate trebuie să permită, prin operaționalizarea conceptelor sale, descrierea conduitelor și aspectelor psihofizice care fac din orice
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
permanentă. Deși o persoană se transformă, se dezvoltă, ea își păstrează identitatea sa psihică. Ființa umană are conștiința existenței sale, sentimentul continuității și identității personale, în ciuda transformărilor pe care le suferă de-a lungul întregii sale vieți. Aceste trei caracteristici, globalitate, coerență și permanență evidențiază faptul că personalitatea este o structură. Una din definițiile ce evidențiază cel mai bine aceste caracteristici este cea dată de Allport: „Personalitatea este organizarea dinamică în cadrul individului a acelor sisteme psihofizice care determină gândirea și comportamentul
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
instrumente de diagnostic, dintre care unele special concepute pentru acest scop (Tsuang & Winokur, 1971; Carpenter et al, 1976), propun definiții precise ale subtipurilor de schizofrenie (Andreasen & Carpenter, 1993; Andreasen & Flaum, 1991), dar, ca și în cazul maladiei considerată în toată globalitatea sa, o întreagă controversă domnește în acest domeniu (Leboyer et al, 1990). Studiile familiale avansează ipoteza că schizofrenia ar constitui doar modalitatea de exprimare a unei vulnerabilități personale ce poate conduce la alte patologii psihiatrice regrupate sub un termen generic
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
este un fenomen exclusiv econom ic, ci unul general, complex, multifuncțional. Acesta cuprinde între aga gamă de activități social umane: de la piața internă la piața globală, de la dimensiunea politică și economică la cea socială, de la suveranitate a n ațional-statală la globalitate, la societatea planetară. Globalizarea se caract eri zează prin interdependența economiilor naționale și crearea unei piețe globale, dominată de o circulație liberă (a mărfurilor și servici ilo r, a capitalurilor și persoa nelor, a tehnologiilor, informațiilor și comuni caț iilor
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
transmisibilă posterității, pentru evrei și ne-evrei deopotrivă, o posteritate ale cărei interogații identitare nu riscă să fie mai puțin acute decât ale noastre, și pentru ca și unii, și ceilalți să-i poată privi într-o zi pe evrei în globalitatea lor, și nu doar din unghiul nenorocirilor lor seculare. Prin relația deosebită pe care au întreținut-o cu discursul despre suferință, intelectualii și savanții evrei din secolul al XIX-lea au inițiat o mânuire nouă a ei, anunțând, prin anumite
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
fantezist, nu riscă să ne sporească legitimitatea "științifică" aparent contrazicîndu-ne intenția de pozitivitate. Și totuși, cel mai bun mod de a renunța la orice tip de cercetare a cauzelor propriei epoci metafizice nu constă oare în punerea în evidență a globalității și a interacțiunii fenomenelor corespunzătoare fiecărei etape? Dar să explicăm termenii deja utilizați. Luînd "spiritul uman" la stadiul de scriere, i-am dat îndelungatei epoci care se întinde pînă la apariția tipografiei numele de logosferă. Epocă teologică, vizibil. Scriptura este
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
cu adevărat. Marc Augé, în textul său, merge pe sentimentul de siguranță indus, mai degrabă decât pe cel de putere (deși, până la urmă, puterea conferă siguranță): „Acumularea de știri, fără nici o legătură între ele, constituie în sine o imagine de globalitate și de totalitate caracteristice mitului și ideologiei: acum știți tot, puteți dormi liniștiți.“ Autorul francez nu are experiența noastră în privința acestui îndemn, „dormi liniștit!“, dar iată că știe cum funcționează. Din păcate, românii au trăit pe pielea lor un episod
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
ordin superior, al populației speciei respective, al perpetuării speciei; mai mult, dacă ne amintim că planta reprezintă baza trofică a Întregii biosfere, sacrificarea frunzei În favoarea florii Înseamnă un altruism al plantei, ascultarea unui comandament de nivel superior, al Vieții În globalitatea sa. Și dacă tot subliniez generozitatea plantei, sunt obligat să merg mai departe arătând că totuși planta e și precaută. Ea va compensa, dar orice compensare e doar parțială, pierderea Înregistrată În funcția trofică prin renunțarea la o parte dintre
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de altminteri normală pentru el. Dar asta cere energie. Energie care poluează, entropizează adică, pe undeva de unde este extrasă. Și, colac peste pupăză, șerpuirea naturală favorizează autoepurarea apei, inclusiv a ceea ce omul adaugă la efectele poluante ale Vieții Însăși În globalitatea sa. Și dacă am demonstrat naturalul tendinței spre entropie, dezordine a lumii - și vom discuta cât de degrabă și la ce e bună asta - dar făcută cu măsura caracteristică naturii, Îmi pun, eu cel puțin, câteva Întrebări care ar putea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
e un ovoid cu vârful În jos. Din care Ouroboros va putea totuși evada, uitând de nostalgia Înhățării cozii, renăscând ca altceva, Într’un salt calitativ. Un alt “ou” va Începe să se dezvolte. Evoluția va continua, caracterizând ca o globalitate șirul fără de sfârșit al salturilor calitative. A pune ouăle pe ață ca mărgelele... un punct, evident, o altă modă, adică o cutumă a unei minorități, dar căreia Îi Întrevăd un mare viitor: vegetarianismul. Și iată de ce. Când mănânc, motanul mă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
oarecum specială, unică. Ei sunt, de obicei, adulți, singurii adulți într-un grup de copii, în fața cărora educatorii devin reprezentanții lumii adulților, lumea pentru care îi pregătesc pe aceștia. După cum s-a putut observa, aserțiunile anterioare au avut în vedere globalitatea acțiunii educaționale. Cadrele didactice își manifestă comportamentul pedagogic în atitudini complexe și variate, în funcție de acțiunea educativă în care ele sunt angajate. În procesul instructiv-educativ, educatorul constituie figura centrală pentru elevi, poziția primordială în clasă dobândind-o acesta, chiar dacă, pe măsura
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
deschis și constructiv; - conduce activitatea desfășurată în clasă, direcționând procesul asimilării, dar și al formării elevilor prin apelul la normativitatea educațională. Durkheim definește conduita psihopedagogică a educatorului prin intermediul noțiunii de „dirijare”, care facilitează elaborarea sentimentelor și ideilor comune; - coordonează în globalitatea lor activitățile instructiv-educative ale clasei, urmărind în permanență realizarea unei sincronizări între obiectivele individuale și cele comune ale clasei, evitând suprapunerile ori risipa și contribuind la întărirea solidarității grupului; - îndrumă elevii pe drumul cunoașterii prin intervenții punctuale adaptate situațiilor respective
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]