575 matches
-
a deschide calea unei mai bune înlegeri ecumenice între diferitele școli de gândire islamice. • Shi’ah dar islam (Islamul șiit); Usul-i-falsafeh va ravesh-i-ri'alism ( Principiile filosofiei și metoda realismului) - apărută în cinci volume, cuprinzând comentariile lui Murtada Mutahhari; • Hashiyah-i kifayah (Glose al-kifayah); • Mushabat ba Ustad Kurban (Dialoguri cu Profersor Corbin) - apărută în două volume, având la bază conversațiile dintre Tabataba'i și Henry Corbin; • Risalah dar hukumat-i islami (Tratat de guvernare islamică); • Risalah dar quwwah wafi'(Tratat de potențialitate și actualitate
Muhammad Husayn Tabatabaei () [Corola-website/Science/330903_a_332232]
-
acolo pentru a consulta textele acesteia. Mai târziu, sub Sf. Abbo de Fleury (abate în 988-1004), cap al școlii reformate a abației, Fleury a savurat o a doua epocă de aur. La începutul secolului 10, Remigiu de Auxerre, a scris glose sau comentarii la textele clasice ale lui Donatus, Priscian, Boethius și Martianus Capella. Perioada carolingiană a fost urmată de o mică perioadă întunecată care a fost urmată de o renaștere a studiului în secolul 11, ce a datorat mult redescoperirii
Filosofie medievală () [Corola-website/Science/335003_a_336332]
-
cu vreun model explicit, devin eficiente în plan simbolic tocmai prin ambiguitatea lor întreținută cu o neobosită subtilitate. Și ceea ce ar părea, la o privire sumară, un comentariu obedient, lesne de integrat într-o mitologie previzibilă, se transformă subit în glosă ironică pe marginea unor poncife obosite. Dacă din punct de vedere plastic aceste compoziții sînt o sursă imensă de voluptăți senzoriale, moral ele oscilează între seriozitate și denunț, între tentația metafizică și scepticismul ghiduș al unei conștiințe postmoderne. De dimensiuni
Sculptori români contemporani (IV) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14315_a_15640]
-
de primit, dacă nu te-ai agăța de fapt cu înverșunare, cu disperare, cu toată puterea (atîta cîtă o ai) de viață, așa pustiitoare, goală de conținut, uscată, cenușie, nedreaptă, imperfectă, cum este ea pentru unii, ai rămîne ca în glosa eminesciană, rece la toate, chiar ,,de te-ndeamnă, de te cheamă". Dar nu, departe de a fi resemnat, senin, olimpian, dorești, dorești încă atîtea, numai că între dorinți și posibilități pare a se căsca un abis. Prizonier și complice al
Angoase by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15644_a_16969]
-
La Fontaine Vulpea și corbul, pentru a limpezi expresia „a lua cu măgulèle”. În fine, încă mai uluitor - dacă lăsăm deoparte două explicații ad usum delphini , trase de păr spre a suna decent, pentru imagini cam fără perdea -, rămîn șase glose românești greșite, după editor; în alte două cazuri, scriitorul își ia precauția de a pune un bemol, adăgînd „presupun”; în altele trei, spune de-a dreptul: „nu cunosc sensul”. Altfel, se știe că, reclamîndu-și drepturile în petiții adresate ierarhiei administrative
Moș Ion Creangă Coțcariul by Mihai Vornicu () [Corola-journal/Journalistic/2815_a_4140]
-
lui roză mentală la Eminescu, la René Char, Iova și Paul Daian, Felix Lupu, te poartă prin Vechiul Testament. Mai ales ultima parte a volumului, cea de inedite intitulată Addenda este propriu-zis un hiper-text postmodern care adună versuri, nume, replici si glose autoreferențiale trecînd "dincolo" de poezie. Pe de altă parte, aproape toate poemele lui Marian Drăghici sînt arte poetice, cu atît mai puternice cu cît, începînd de la Lunetistul, viziunile se desfășoară pe spații mari tot mai limpede și în fond mai
Ludicul și autoironia by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12070_a_13395]
-
politică descrisă ca fenomen cu două aspecte, ce implică ,,folosirea funcției publice în avantajul privat sau pentru un profit excepțional al partidului, și subminarea procesului politic în scopuri personale" (Summers 1987: 14; subl.n.). Totuși, chiar și aceasta necesită o glosă. În primul rând, atribuim adjectivului ,,privat" definiția duală de ,,personal" și ,,secret" (lectură deconstructivă care nu coincide probabil cu ce avea Summers în minte). În al doilea rând, accentul lui Summers pe subminarea întregului proces este de importanță centrală din moment ce
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Administrative/932_a_2440]
-
Eco, Umberto, Opera deschisă, trad. și prefață de Cornel Mihai Ionescu, E.P.L.U., București, 1969. 70. Eco, Umberto, Tratat de semiotică generală, trad. de Anca Giurescu și Cezar Radu, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982. 71. Eco, Umberto, Marginalii și glose la „Numele rozei” în Secolul XX, nr. 272-273, 1983 72. Eco, Umberto, Lector in fabula. Cooperarea interpretativă în textele narative, trad. de Marina Spalas, Editura Univers, București, 1991. 73. Eco, Umberto, Il segno della poesia e il segno della prosa
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
de Ion Caraion, prefață de VirgilNemoianu, E.P.L.U., București, 1968. 29. Lowell, Robert, Il delfino e altre poesie, a cura di Rolando Anzilotti, testo originale a fronte, Oscar Mondadori, Milano, 2000. 30. Mallarmé, Stéphane, Album de versuri, ediție bilingvă, traducere, glose și iconografie de Șerban Foarță, prefață de Mihai Pop, Editura Univers, București, 1988. 31. Martinescu, Victor Valeriu, Știri despre Victor Valeriu Martinescu, prefață de Ion Pop, Editura Cogito, Oradea, 1995. 32. Montale, Eugenio, Quaderno di quatro anni / Caiet pe patru
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
publicații, poate fi întâlnită în „Viața românească”, „Artă și tehnică grafică”, „Studii italiene”, „Arhivele Olteniei”, „Studii și materiale de istorie medie”, „Revista istorică”, „Arhiva românească”, „Revista arhivelor” ș.a. I s-a decernat Premiul „Adamachi” al Academiei Române pentru lucrarea Tudor Vladimirescu. Glose, fapte și documente noi (1821), apărută în 1927. Excelent profesor de paleografie chirilică, V. s-a fixat asupra primei jumătăți a secolului al XIX-lea. A cercetat manuscrisele cronicarilor întârziați (Dionisie Eclesiarhul. Un manuscris din 1816, în „Arhivele Olteniei”), alte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290582_a_291911]
-
prescurtările și cronologia), procesul complex de înlocuire a alfabetului chirilic prin cel latin, chestiuni fundamentale ale editării textelor scrise cu alfabet chirilic și adăugând acestui demers câteva anexe și ilustrări privind evoluția grafiei chirilice în spațiul românesc. SCRIERI: Tudor Vladimirescu. Glose, fapte și documente noi (1821), București, 1927; 1821. Date și fapte noi, București, 1932; Tudor Vladimirescu. Pagini de revoltă, București, 1936; Mărturii noi din viața lui Tudor Vladimirescu, București, 1941; Pretutindeni, totdeauna..., București, 1942; Paleografia româno-chirilică, București, 1968. Ediții: Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290582_a_291911]
-
nu de puține ori, unei ritmicități populare, cu atenție sporită acordată semnificațiilor cuvântului. Publicistica politică a lui H. a izvorât în exil din confruntarea cu anomaliile instaurate de comunism. În fiecare caz politic semnalat, publicistul caută sensurile, aspectele dominante, iar glosele sale au mereu rigoarea detașării emoționale, propunând o reinterpretare a faptelor într-o lumină etică, dar și dintr-o perspectivă națională ce are în vedere însăși istoria latinității europene. Rezultatul imediat este unul stenic, căci moralistul rezumă întregul conglomerat al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287429_a_288758]
-
secundar de trimiteri pentru notele lor, care sunt semnalate prin punerea între paranteze a indicelui și sunt grupate în substațialul capitol Note. Traduceri de la finalul lucrării. Acesta însumează nu mai puțin de 71 de pagini, ceea ce spune multe despre complexitatea gloselor pe marginea operei lui Augustin Bunea, prin intermediul cărora un text vechi de mai bine de 100 de ani este redat cititorului și, mai ales, specialistului de azi. Astfel înfățișată, monografia lui Augustin Bunea devine un dublu document: 1) al unei
Istoria luptelor și suferințelor lui Ioan Inocențiu Micu-Klein by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3763_a_5088]
-
să încerci a-ți aduce aminte și care cale s-o ții, în noianul unor literaturi vechi de cînd Troia? Observații fine, cum n-ai crede că mai pot duce texte peste care s-a umblat pînă la tocire, înviorează glose, altminteri, destul de specializate, deși își lasă, din plecare, toată libertatea: "e de adăugat în viziunea lui Vergiliu tema paternității (în sculptură, Aeneas e identificabil doar dacă îl poartă în spate pe bătrînul Anchise), a unui fiu care, fondator al unui
Ceasul innorarii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10125_a_11450]
-
filosofie și destin (culegere de studii, Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2009). Literatură: Primăvara pe o bicicletă albastră, poezii (Editura Litera, București, 1980); Elegii transilvane, poezii (Casa de editură „Mureș”, Târgu-Mureș, 1991); Scrisori din Transilvania, publicistică (Casa de editură „Mureș”, Târgu-Mureș, 1991); Glosele râului, poezii (Casa de editură „Mureș”, Târgu-Mureș, 1992); Lacrimi și flori, poezii (Casa de editură „Mureș”, Târgu-Mureș, 1992); Izgonirea din rai, poezii (Casa de editură „Mureș”, Târgu-Mureș, 1993); Nostalgia golfului, interviuri și însemnări (Casa de editură „Mureș”, Târgu-Mureș, 1993); Îndepărtatele
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
reeditare 2013); Golfuri și melancolii, poezii, cu o prefață de Al. Cistelecan (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2011); Prolegomenele inimii, antologie de poezie, cuvânt înainte, notă asupra ediției și repere biobibliografice de Iulian Boldea (Editura Dacia XXI, colecția „Poeții iubirii”, Cluj-Napoca, 2011); Glose din râul fără sfârșit, antologie de autor (1974-2014), cronici literare, recenzii, secvențe critice, repere biobibliografice; prefață de Cornel Moraru, (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2014);. A publicat, în ediții de mare tiraj, și patru plachete de versuri pentru copii: Cântă vara la
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
formalizat dacă Dan C. Mihăilescu n-ar fi ținut să dea judecății pe care eu n-o recunosc o interpretare cât se poate de tendențioasă. Scrie eseistul: „Exact asta m-a făcut și pe mine să-mi amân o săptămână glosele pe seama titlurilor enumerate mai sus («Despre Franța» și «Îndreptar pătimaș II» - N.M.): ca să-i contrazic, cu ghiduș respect, domnului profesor scepticismul. Un scepticism suav, dar infailibil infuzat de moștenirea liniei socialiste «Viața românească» - C.D. Gherea - George Ivașcu - «Cuvântul liber» - Z
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5011_a_6336]
-
recenzii, apoi eseuri și articole de critică literară în aproape toate revistele culturale și literare din țară, iar după 1989, abordează și publicistica politică. Debutează editorial în 1988, cu volumul de eseuri După Socrate. Concepute ca o suită de note (glose) și „subnote” ale unui text de bază (care, însă, „lipsește” din carte), „eseurile despre spiritul ironic în literatură” din volumul După Socrate stau sub semnul unei strategii (auto)ironice. Autorul a adoptat atitudinea și stilul de gândire deduse din modelul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285912_a_287241]
-
Al. Piru, G. Ibrăileanu (Viața și opera), București, 1967; Rașcu, Amintiri, 105-191; Ciopraga, Portrete, 103-128; Streinu, Pagini, II, 238-244, V, 295-297; Baconsky, Marginalii, 138-142; Ion Crețu, G. Ibrăileanu. Restituiri literare, București, 1968; Ciopraga, Lit. rom., 84-86, 93-100, 304-307, 676-724; Zaciu, Glose, 117-132; Mihai Drăgan, G. Ibrăileanu, București, 1971; Papadima, Scriitorii, 126-130; Manolescu, Poezia, 23-26, 109-114; Eugen Simion, E. Lovinescu. Scepticul mântuit, București, 1971, 36-38, 132-140, 235-237, 262-265, 288-291, 446-447, 547-548, 567-568, 628-635, 699-700; Crohmălniceanu, Literatura, I, 452-456; Piru, Varia, I, 259-270
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
din categoria celor care ațâță spiritul: "Habent sua fata libelli" ("Cărțile își au destinul lor"). "Amurg sentimental", nr. 3/ 2003 Ioan Dumitru DENCIU "Pietre pentru templul" lui Th. Codreanu Este greu să scrii cronică literară despre o carte de aforisme, glose și notații politice. Fragmentarismul său sclipește (sau nu), te oprește pe câte un pisc (sau la poalele lui), dar te lipsește de o linie argumentativă care i-ar putea descrie specificitatea. Pe aceasta o poți eventual surprinde, ca într-un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
istoriei culturii. Volumele de autor apărute de la acea dată continuă un program care se poate sesiza cu ușurință din chiar titlurile cărților: Istorie și finalitate (1991); La sfârșit de ciclu. Despre impactul Revoluției franceze (1994); În orizontul istoriei (1994); Eminescu: glose istorico-culturale (1994); Impactul reîntregirii (1995); Chemarea istoriei. Un an de răspântie în România postcomunistă (1997); Discurs istoric și tranziție, În căutarea unei paradigme (1998); Orizont închis. Istoriografia română sub dictatură (2000); De la istoria critică la criticism. Istoriografia română sub semnul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
G. cultivă o poezie lirică prin excelență, surprinzând stări emotive aflate la frontiera dintre vis și realitate. Versurile, încărcate de o imagistică barocă, poartă amprenta unui spirit rafinat, exprimându-se într-un lirism de natură intimistă. Atât poemele, cât și glosele și rondelurile atestă o tensiune înaltă a trăirilor sufletești și o reflecție gravă asupra vieții. A scris numeroase cărți de versuri pentru copii. A publicat, de asemenea, proză, publicistică și eseuri, care cuprind creionări de portrete, evocări, note de călătorie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287382_a_288711]
-
Sensul propriu și sensul figurat al cuvântului. Modalități de însușire în școală, BulIȘD-Pitești, 1987, 91-97. [187] TĂRNICERIU, GABRIELA, Interpretarea textului literar în clasele primare, BulIDMȘSuceava, 1987, 25-27. [188] TIRLA, MARIA, Cultivarea limbii și literaturii române în școală, [189] TOHĂNEANU, G.I., Glose la...Glossă. în: RLit, 20, nr. 46, 1987, p. 8. [190] TORJA, ELISABETA MARIA, Cultivarea limbii - exigențe și premise, Tribuna, 31, nr. 41, 1987, 6. [191] Tribșc,17,nr.295,1987, 4, [192] TUDOSE, PETRE, O cerință a revoluției științifico-tehnice
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Lumea ilustrată”, condusă de A. de Herz. Un număr important de sonete i-au fost traduse în limbile franceză, maghiară și rusă. Primele două volume ale lui C., Diafane (1901) și Din când în când (1903), înmănunchează specii diferite - meditația, glosa, elegia, pastelul, serenada, sonetul. Unele poeme cu tematică socială, în general de nuanță critică, sunt expozitive și prozaice. Cultivarea aforismului sau a paradoxului, în toate etapele creației sale, apare ca un gest firesc pentru un poet reflexiv, cum a fost
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286315_a_287644]
-
II, 92-95; Iorga, Ist. lit. XIX, III, 269; N. Răutu, I. V. Adrian, „Revista Moldovei”, 1926, 1, 3, 7-9; D. Furtună, „Steluța” lui I. V. Adrian, „Revista Moldovei”, 1926, 5-6; Ileana Turușancu, Reviste botoșănene din trecut, LL, III, 1957; Lăzăreanu, Glose, 245-249; Dicț. lit. 1900, 7; Dicț. scriit. rom., I, 21. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285193_a_286522]