1,076 matches
-
Sorin Lavric Arthur Schopenhauer, Lumea ca voință și reprezentare, trad. din germană și glosar de Radu Gabriel Pârvu, Edit. Humanitas, 2012, vol. I (600 pag.) + vol. II (684 pag.). La Schopenhauer estetica nu e o calistică (teoria frumosului), ci o volistică (doctrina voinței), frumusețea fiind antecamera voinței divine și artele remediul prin care putem
Velle non discitur (III) by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3918_a_5243]
-
plan local și central, în toate ascunzișurile ce-au scăpat de focul războaielor și de furia puhoaielor vremii- informații, date, mărturii, documente etc din care a închegat o istorie cât mai completă și complexă, însoțită de izvoare, bibliografie, imagini, anexe, glosar de cuvinte- o istorie a acestei instituții din zona natală. Acum, la cei 82 de ani, pe carei-a împlinit acest vrednic nepot al lui Mihai Niculăeasa, acel vestit învățător și apostol din RădășeniDumitru Neculăeasa e un bărbat înalt, frumos
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
următor, dar curând se va renunța la structura bazată pe separarea activităților. Începând cu data de 1 mai 2001, s-a aprobat o nouă structură organizatorică a CNPR prin înființarea a 10 direcții regionale de poștă și 6 sucursale specializate. GLOSAR și ABREVIERI aba adiafor anaforă ban begăbei) beilic(beylik) beșliu bicigaș caftan cal de olac capuchehaie cariolă castor căminar cărucer centiron ciuhe civit cneaz contraci cotun cumpănă stofă groasă de lână, prelucrată la piuă. nepăsător. raport scris adresat domnitorului de către
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
în loc de vechiul parale) cu sensul "dolari". Un turcism care pare să reflecte o influență turcească directă este zula. Nu-l găsim, desigur, în dicționarele noastre generale, dar pare să fie destul de vechi: a fost atestat de V. Cota, în primul glosar românesc de argou, în 1936, ca și de articolele din aceeași perioadă semnate de Valentin Gr. Chelaru (1937), Al. Vasiliu (1937) și pe care se bazează și Iorgu Iordan, în Stilistica limbii române (1944). De aceea, dicționarul academic (DLR, Litera
Zulitor sau julitor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8816_a_10141]
-
frecvență și răspîndire. Surprinzătoare e și rapiditatea cu care termenul s-a impus în uzul familiar, de unde a fost preluat de cel jurnalistic. Cuvîntul nu apare atestat în dicționarele românești generale sau istorice, și nici în mai vechile studii și glosare de argou; pare așadar să fi intrat în circulație în ultimele decenii (deși în variantele orale ale limbii lipsa atestărilor nu înseamnă mare lucru). În ce mă privește, cred că l-am întâlnit prima oară în presa de la începutul anilor
Paranghelie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8844_a_10169]
-
compuse glumețe, prin joc de cuvinte "exprimând mai mult dispreț decât simplul ciocoi" ( DA). Seria respectivă nu e decît un fragment din procesul de recombinare continuă a termenilor expresivi-peiorativi: i se poate adăuga coțofleandură (pl.: coțoflendere) "cață, gură-rea"; "coțofană" (în Glosarul regional Argeș al lui D. Udrescu, 1967). Primul element - cioco-coțo-coco- etc. - intră în multe formații depreciative, ca și cel de-al doilea, flendură/ fleandură "zdreanță", explicat de dicționare prin germana regională - graiul sașilor (flander "zdrențuit", în DA). Terminația -flender poate
Ciocoflender by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8890_a_10215]
-
etimologică nu e un obstacol chiar atît de mare pentru cititorul de azi și efortul său e recompensat de surprinderea multor cuvinte și expresii autentice, populare ("mormăilă", "mult beutoriu", "muiere sau fată bolundă de curte", "muierușcă", "muiere beție"; unele cu glosare surprinzătoare: "muiere bărbată = Androgynus", "muiere cu dracu care spune cele viitoare = Pythonissa") și neologice: mim, monogam, monopol, monosyllabb etc. O altă sursă, descărcabilă de pe Google, de informații despre româna vorbită din secolul al XIX-lea este gramatica publicată în franceză
Descărcare de cărți by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9944_a_11269]
-
Rom și altele, și altele. Toate - edituri. Sau mai exact, una mai editură decât alta, după cum ne sugerează umorul lui Cătălin Sturza. Criteriile de publicare sunt - dintru-nceput - misterioase; și nu se limpezesc cu nimic la foiletare. Prilej, desigur de glosare, de fantazare și de categorizare pentru autorul articolului. În funcție de gabarit sau de potența financiară, în funcție de perspicacitate sau de frecvența dialogurilor cu mesageri ai altor lumi, practic, oricine își poate vedea numele pe o copertă. Copertă dincolo de care, e adevărat, nici
Prin vulturi vântul viu vuia... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9988_a_11313]
-
contact, pentru ca roșul ambiant să dea, prin suprapunere, un alb, un alb impur, un alburiu, - mai suportabil, pentru ochi și psihic, decît sanguinolentul psihedelic" (Sufletul morților veghează). Să mai menționăm că avem a face tot cu un subterfugiu, cu o glosare marginală ce evită înfruntarea directă a structurilor universale, a desfășurării conflictuale a forțelor stihiale? Tragicului existenței îi ia locul o convenție coloristică, o acrobație a minții, așadar o destindere, o "simplificare", putem presupune, în ciuda demonismului senzual pus în scenă, derivînd
Dureroasa caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9052_a_10377]
-
nu a fost un cuvînt la modă, ci doar o apariție pasageră, legată mai mult de preferințe individuale ale unor vorbitori. De altfel, cuvîntul nu e înregistrat nici în studiile despre argou din perioada ante- sau postbelică, nici în primele glosare și nici în majoritatea glosarelor și dicționarelor monolingve sau bilingve publicate după 1989 (T. Tandin, George și Anca Volceanov, George Volceanov; la ultimul apare termenul caștaliu, care ar putea avea o legătură cu cașto). În Nina Croitoru Bobârniche, Dicționar de
Cașto by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9312_a_10637]
-
la modă, ci doar o apariție pasageră, legată mai mult de preferințe individuale ale unor vorbitori. De altfel, cuvîntul nu e înregistrat nici în studiile despre argou din perioada ante- sau postbelică, nici în primele glosare și nici în majoritatea glosarelor și dicționarelor monolingve sau bilingve publicate după 1989 (T. Tandin, George și Anca Volceanov, George Volceanov; la ultimul apare termenul caștaliu, care ar putea avea o legătură cu cașto). În Nina Croitoru Bobârniche, Dicționar de argou al limbii române (ed.
Cașto by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9312_a_10637]
-
Graur, în celebrul său articol din 1934 despre împrumuturile țigănești în română, și nici de Vl. Drimba, în studiile ulterioare consacrate aceluiași subiect. Nu e înregistrat, din cîte știu (e posibil să-mi fi scăpat unele apariții) în dicționarele și glosarele publicate de profesorul Gh. Sarău în ultimii ani. Că este totuși de origine romani o poate dovedi comparația (facilitată de mulțimea de texte disponibile pe internet) cu varietățile lingvistice ale altor grupuri de țigani. Forma kushto (cu varianta kushti) e
Cașto by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9312_a_10637]
-
a limbii romani). Verbul cu sensul principal "a ști" a pătruns în argoul românesc cu forma a gini și cu sensurile "a înțelege, a descoperi, a observa, a vedea etc." Răspîndirea sa este destul de mare. Atestată din anii '30 - în glosarul lui V. Cota din 1936, în articolele lui C. Armeanu (1937), Gh. Agavriloaiei (1937), într-un reportaj al ziaristului Brunea Fox - "Să-i treacă furnicile de cum ginesc casa" (ediție din 1985: 137) etc. - este frecvent în a doua jumătate a
Cinel-cinel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9335_a_10660]
-
alegere a textelor din carte; 4) - câteva, cele mai importante aprecieri critice despre scriitorul editat și despre opera sa; 5) - o seamă de adnotări sublineare cu caracter documentar (dacă sunt propuse de "paginile alese"); 6) - câteva glose lexicale sau un glosar (dacă sunt necesare). Din cele peste 200 de cărți apărute în colecțiile școlare și parcurse de mine, cu creionul în mână și cu fișele alături, în ultimii 15 ani, nu am găsit niciuna care să se încadreze în această schemă
Colecțiile școlare by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/9370_a_10695]
-
trebuie să fie securizat; dezvăluirea identității consilierului; utilizarea resurselor trebuie să fie în limitele legale (proprietate intelectuală, licență asupra platformei și a serviciilor adiacente implicate în consiliere); trebuie comunicate aspecte precum specificul, scopurile platformei și a tipului de consiliere practicat; GLOSAR DE TERMENI Abilități - caracteristici individuale care permit persoanei să îndeplinească o varietate de sarcini. Trăsături înnăscute, considerate relativ stabile și definitorii pentru individ, ele se pot modela și dezvolta în timp, prin efort și exersare. Există o varietate de abilități
Al treilea instrument de consiliere: Consilierea online prin “Centrul on-line de informare și comunicare elev – consilier: Întreabăne la orice oră”. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2377]
-
perioada interbelică, termenul blat pare să fi fost deja foarte răspîndit, pentru că apare la aproape toți autorii de articole lingvistice despre argou (P. Ciureanu, 1935, Al. Vasiliu, 1937, V. Gr. Chelaru, 1937, C. Armeanu, 1937 etc.) - ca și în micul glosar, din 1936, al lui V. Cota (Argot-ul apașilor). În anii '30 sînt menționate unele sensuri pe care nu le mai regăsim azi: la P. Ciureanu, blat era "cel care pîndește să nu fie surprinși pungașii cînd săvîrșesc un furt: ŤPunem
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
tot la Iași, expresia a merge pe blat, folosită la jocul de cărți, pe care o explica stîngaci ca "(a merge) la sigur" și "a trișa"; evident, era vorba tot de o înțelegere frauduloasă, în vederea înșelării unui alt jucător. În glosarul lui V. Cota apărea și îndemnul mergi pe blat! "taci din gură". Expresia a merge pe blat este folosită și azi, cu mai multe sensuri: "a avea un aranjament", "a păstra un secret" ("Coc o afacere cu o gogoșerie, da
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
și-a furat o trântă" (luciananeacsu.blogspot.com). Expresia a o fura este înregistrată cu sensul "a lua bătaie de la cineva" în Dicționarul de argou al Ninei Croitoru Bobârniche (ediția a II-a, 2003) și apare, cu același sens, în glosarul on-line dictionarurban.ro; George Volceanov (2006) îi limitează, nejustificat, sensul, considerând că se folosește doar despre copii: "a lua bătaie de la un adult". Exemplele numeroase pe care le găsim pe internet par să indice o preferință specială manifestată pentru formula
La furat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7736_a_9061]
-
dintre cele mai vechi atestări ale cuvantului - într-un articol al lui st. Pasca din 1934 - indică pentru tira sensul "tovărășie", care ar putea fi o interpretare aproximativă a unei explicații contextuale (tira fiind tovarășul de furt). Veche (în micul glosar argotic al lui V. Cota, din 1936) e și atestarea expresiilor a ține tira (sau a sta la tira), inca actuale cu sensul "a asista un hoț în timp ce fură; a-l ajuta distrăgînd atenția păgubașului; a sta de pază pentru
Tiră by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9728_a_11053]
-
buzunare". În Colin - Mével, Dictionnaire de l'argot, Larousse, 1990, se indică o primă atestare a substantivului țîre la 1829. Într-o carte din 1990 despre lumea hoților de buzunare parizieni - François Abjean, Pickpockets!, Paris, Acropole, 1990 - , apar, atît în glosar, cît și în text, termenii țîre "furtul de buzunare" ("voleurs a la țîre", p. 33), tireur, tireuse "cel/cea care fură", tirer "a fura"; grupul de polițiști care se ocupă de hoții de buzunare se numește chiar, informal, "la Țîre
Tiră by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9728_a_11053]
-
în imaginea digitală 124 8.2. Rezoluția imaginilor digitale 127 9. Aparatul de fotografiat digital 129 9.1. Principiul de funcționare a camerelor digitale 130 9.2. Elementele componente ale camerelor digitale. Clasificări 132 9.3. Parametrii camerelor digitale 143 Glosar 155 Bibliografie 163 Cuvânt înaintetc "Cuvânt înainte" Cu o istorie de aproape două sute de ani, fotografia a fost martorul cel mai fidel al marilor transformări ale lumii moderne, ea răspunzând nevoii dintotdeauna a oamenilor de a comunica și de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
trebui să rezolve problema calității imaginii digitale profesionale în raport cu calitatea imaginii de pe peliculă. Imaginile pe pelicule fotografice de format mediu și mare au încă un raport calitate/preț superior celor digitale, dar acest handicap va fi recuperat în curând. Glosartc "Glosar" Aberație cromatică - defect optic ce apare în momentul în care un obiectiv nu poate focaliza corect toate culorile într-un punct, determinând astfel apariția unor culori parazite în jurul conturului subiectului. Aberație sferică - defect optic ce poate fi vizibil la obiectivele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
autorităților mexicane, a corpului diplomatic." Dumitru Mihail a desfășurat o amplă activitate publicistică, semnând în ziare și reviste, cu precădere la publicațiile la care a lucrat, cronici de politică externă, articole, analize, note de călătorie etc. Este coautor la un Glosar pe probleme internaționale, analiza și comentariile sale referindu-se la problematica dezarmării. După întoarcerea de la post din Franța și din Mexic, a realizat, vreme îndelungată, cicluri de emisiuni la redacția emisiunilor pentru străinătate ale radioului, referitoare la relațiile româno-franceze și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
au fost produse în ultimii ani. Astfel, Standardul IRM al Institutului de Management al Riscului din Marea Britanie, emis în 2002, împreună cu Standardul ALARM al Asociației Autorității Locale a Managerilor Riscului din Marea Britanie, care oferă îndrumări folositoare și conțin un excelent glosar al terminologiei privind riscurile.14 Un alt standard foarte important, specific sectorului serviciilor financiare, și care constituie o referință utilă pentru organizațiile din alte sectoare, este reprezentat de Rapoartele BASEL 15, respectiv BASEL I, publicat în 2000, care realizează o
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
definirea valorilor sale corporative, astfel: „Pentru a fi eficace, managementul riscurilor ar trebui să devină o parte a culturii organizației. Ar trebui să fie implementat în filozofia, practicile și procesele de afaceri, în loc de a fi văzut sau practicat 65 IIA, glosar de termeni. 66 Committee of Sponsoring Oraganisations, Entreprise Risk Management, 2004, Foreword to the Executive Summary, p. 56. 67 Australian/New Zealand Standard, Risk Management Guidelines AS/NZS 4360/2004, prefață. Capitolul 3. Managementul riscului 301 ca o activitate separată
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]