185 matches
-
De regulă succinte, poemele sunt deseori salvate in extremis de platitudine prin menținerea unui miez inefabil (semnalat uneori printr-o difuză „poantă” concluzivă) și prin decența rostirii. Poetul schițează adesea mici solilocvii pe teme morale, cochetează fără exagerare cu tonul gnomic. Tabloul general e al unei cronici a înțelepciunii eului liric prin acomodare cu contingentul. „Peisagistica lăuntrică” și cea exterioară intră în comunicare și reverberează în același registru, de regulă fără picturalitate. Se rețin câteva crochiuri „de voiaj”, ocazionale, cu subiect
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285567_a_286896]
-
pe autorii canturilor monodice. Considerând că poeții melici răspund cel mai bine dorinței sale de a regăsi puritatea menționată anterior, el i-a îndepărtat pe autorii care foloseau un stil foarte rafinat, ca Pindar sau Bahilide sau pe poeții iambici, gnomici, elegiaci sau politici și s-a oprit asupra versurilor lui Safo, Alcman, Alceu, din opera cărora a preferat poeziile cu un ton confesiv, evitându-le pe cele de polemică politică.489 Fascinat de fragmentar, câștigătorul premiului Nobel a dorit să
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
cari popoară se nasc, se-nalță, mor..." îi spune Împăratului, atrăgându-i atenția uneori cu vorbe grele asupra fatalității sorții, asupra istoriei ca "scenă", ca joc "vechi de glorie și cădere de viață și moarte". Vorbele dacului sunt adesea sentințe gnomice: Timpul e moarte, e spațiul e luptă Și mișcarea suferință..." "Mai ușor e globul Cu națiile lui decât un fir De pleavă ce e dus de vânt." În atitudinea lui Celsus se prefigurează umbra "bătrânului" Mircea din Scrisoarea III: recurgerea
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
sub masca Inorogului, personaj spiritual, charismatic, de care se teme toată fauna inferioară lui, drept care este urmărit, spre a fi exterminat. Titlul atrage atenția asupra încifrării figurative a realității, iar subtitlul anunță structura clasică („în douăsprezece părți împărțită”) și inserțiile gnomice („cu 760 de sentenții frumos împodobită”). Știind că utilizează un procedeu cu totul nou în literatura română cultă, C. însoțește textul propriu-zis al romanului de două prefețe și o postfață către cititor, texte prin care atrage atenția asupra noutății literare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
nu urmează programatic o anumită orientare (tradiționalistă, modernistă, postmodernistă), deși fragmentarismul este o trăsătură a viziunii moderne asupra lumii. B. scrie un jurnal liric „în fărâme” aforistice, pendulând între haiku și concetti. Glacial-intelectualizată, poezia înclină spre definiții lapidare în stil gnomic („Doar un fir de nisip încape/ Între inimile noastre. Din el/ Perlă ar putea să apară,/ Dar și pustiul cu el/ Poate începe...”), dar păstrează o trăire tensionată a raporturilor cu lumea („Nerăbdătoare și fugă degrabă,/ dovadă de taină amară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285967_a_287296]
-
avut și intuiția valorii speciale a "prezentului de definiție" pe care-l consideră ca pe un "prezent atemporal". Incluzîndu-l pe acesta din urmă în enunțarea istorică (2000, p.228), el îl numește "foarte rar" și nu-l apropie de PR gnomic al maximelor, proverbelor și al altor dictoane. Așa cum timpurile enunțării de discurs însoțesc de preferință pronumele EU (subiectul enunțării), TU/ VOI și adverbele deictice, și așa cum timpurile istoriei însoțesc preferențial pronumele EL/EI, EA/ELE și EU (subiectul enunțului) și
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
timpurile enunțării de discurs însoțesc de preferință pronumele EU (subiectul enunțării), TU/ VOI și adverbele deictice, și așa cum timpurile istoriei însoțesc preferențial pronumele EL/EI, EA/ELE și EU (subiectul enunțului) și adverbele nondeictice, prezentul PR de definiție și PR gnomic însoțesc de preferință pronumele subiect TU cu valoare generică, CUTARE sau CINE a cărui valoare "nedefinită" se întinde la indivizi generici. Evidențierea acestei forme de distanțări și natura particulară a PR de definiție (cele din T82, de exemplu), și a
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de preferință pronumele subiect TU cu valoare generică, CUTARE sau CINE a cărui valoare "nedefinită" se întinde la indivizi generici. Evidențierea acestei forme de distanțări și natura particulară a PR de definiție (cele din T82, de exemplu), și a PR gnomice (primul vers din T84 și primul paragraf din T16) ne incită să considerăm un al patrulea sub-sistem, apropiat, totodată de "discurs" (reprezentare discursivă prezentificată sau prezentificabilă) și de "istorie" (atitudine enunțiativă la fel de distanțată în ambele cazuri). Dacă vom compara primul
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
distanțată. Diferența majoră rezidă în faptul că temporalitatea regimului "istorie" este un trecut real sau ficțional și că validitatea enunțurilor acestui regim enunțiativ este limitată la spațiul-timp al diegezei. În schimb, validitatea enunțurilor la PR de definiție și la PR gnomic este deschisă, ea acoperă în aceeași măsură trecutul și prezentul sau viitorul. Această omnitemporalitate ne incită să diferențiem acest sub-sistem de alte regrupări preferențiale de forme. Căsuțele polilor <1> și <4> reprezintă cei doi poli extremi identificați de Benveniste și
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
lumi enunțiative Poziția subiectului enunțării Reprezentare discursivă (Rd) Asumarea enunțurilor Enunțare implicată Non-asumare a enunțurilor Enunțare distanțată Rd conjunctă parametrilor situației de enunțare Lume actualizată PREZENT enunțiativ IMPERATIV și PERFORMATIV PERFECT COMPUS 1 VIITORURI <1> PREZENT de DEFINIȚIE și PREZENT GNOMIC <3> Rd disjunctă situației de enunțare Diegetizare <2> PERFECT COMPUS 2 <4> PERFECT SIMPLU Timpurile V (cele din povestirea-cadru din T83: Fratele tău Nushiño îți va spune că... Fratele tău Nushiño o să tragă un pîrț lung și sonor... și-ți
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
uitată poziția enunțiativă pe care o marchează verbele la PR din enunțurile teoretice și din definițiile științifice (Apa fierbe la 100 de grade), legislative ( Oamenii se nasc egali în drepturi...) sau geografice (descrierea pădurii ecuatoriale din T82). Trebuie adăugat PR gnomic al proverbelor, dictoanelor, maximelor (Dreptatea celui tare mai strașnică s-arată din T84 și versul 8 din T18: ce ucide..., care doare). Dacă discursul aforistic recurge în special la PR gnomic asociat cu vebul a fi, mai găsim și alte
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
geografice (descrierea pădurii ecuatoriale din T82). Trebuie adăugat PR gnomic al proverbelor, dictoanelor, maximelor (Dreptatea celui tare mai strașnică s-arată din T84 și versul 8 din T18: ce ucide..., care doare). Dacă discursul aforistic recurge în special la PR gnomic asociat cu vebul a fi, mai găsim și alte verbe și alte sertare verbale, precum viitorul din Cine fură azi un ou, mîine va fura un bou, Vom trăi și vom vedea, și chiar PS, pe care Grevisse îl reperează
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
exemplu. Și, mai ales, se pare că putem caracteriza narativitatea prin excluderea anumitor forme lingvistice, folosirea exclusivă a predicatelor de existență sau de stare, de exemplu, utilizarea masivă a determinanților cu valoare generică al acestui prezent ce exprimă adevăruri generale (gnomic) care, cu siguranță, se regăsesc în "Morală". Însă nu și pe parcursul întregii povestiri. Faptul că aceste criterii avansate mai sus nu se aplică la genuri așa-numite narative, precum "povestirea de război", "povestirea de călătorie", cronicile sau "povestirea unui vis
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
NOTĂ asupra ediției Volumul de față include două studii, de largă întindere, scrise de filologul clasic Demetrio Marin, anume Indianistica e pensiero occidentale în "Acta Philosophica et Theologica" (Societas Academica Dacoromana) nr. 2, Romae, 1964, p. 191-323 și Specificul literaturii gnomice indiene. Încercare de exegeză, în "Orizonturi" (Stuttgart), 5, nr. 1-2, 1953, p. 32-55. Aceste studii de indianistică reflectă, desigur, stadiul de cercetare al problemei în urmă cu o jumătate de secol. Decesul prematur al autorului nu a permis tipărirea acestui
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
și sentențioasă, pentru instruirea regilor și dregătorilor și de morală practică, chiar dacă uneori politica se folosește de mijloace necinstite" [37]. Ar fi foarte simplu de demonstrat cu distihurile (çloka), cu care sînt presărate diferite nuvele, își au originea în literatura gnomică politică: așa cum arăta Ballini, "Astfel de sentințe sînt extrase din Mahăbhărata, din "Codul lui Manu" (Mănavadharmaśăstra), din Centurii (Śataka) a lui Bhartrhari, din poemul Śiśupălavadha ("Uciderea lui Śiśupăla") a lui Măgha, din Nītisăra (Esența politicii) a lui Kămandaki" [38]. Accentuăm
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Ibid., p. 135-136. [40 td] Ibid., p. 134-135. [41 td] Ibid., p. 136. [42 td] Ibid., p. 136. [43 td] Ibid., p. 160-161. [44 td] Ibid., p. 161. [45 td] Ibid., p. 155. [46 td] Ibid., p. 140. SPECIFICUL LITERATURII GNOMICE INDIENE ÎNCERCARE DE EXEGEZĂ CUVÎNT ÎNAINTE Gnomica indiană nu s-a bucurat și era firesc să fie așa de o prețuire adecvată în literatura română. Prea era deosebită mentalitatea din care izvorau maximele respective, pentru a nu pune la grea
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
134-135. [41 td] Ibid., p. 136. [42 td] Ibid., p. 136. [43 td] Ibid., p. 160-161. [44 td] Ibid., p. 161. [45 td] Ibid., p. 155. [46 td] Ibid., p. 140. SPECIFICUL LITERATURII GNOMICE INDIENE ÎNCERCARE DE EXEGEZĂ CUVÎNT ÎNAINTE Gnomica indiană nu s-a bucurat și era firesc să fie așa de o prețuire adecvată în literatura română. Prea era deosebită mentalitatea din care izvorau maximele respective, pentru a nu pune la grea încercare atît pe scriitori, cît și, mai
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
occidental, îl încercase pentru literatura indiană, nu de mult "revelată" restului lumii culturale. De atunci, va trebui să așteptăm, după cîte știu, un sanscritist ca Th. Simenschy, pentru a vedea din nou divulgate și încetățenite în literatura noastră perle din gnomica indiană antică. Th. Simenschy, traducînd direct din limba sanscrită, a revenit, în mai multe rînduri, asupra cugetărilor indiene. Cităm aici pentru cititor unele din lucrările sale, în care maxima ocupă obiectul principal de cercetare: Din înțelepciunea indiană. Cugetări despre destin
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
118-128); Cugetări și precepte morale din Mahăbhărata (în: "Luminătorul", 1941, 3-4, p. 215-220); Destinul în concepția antică (în: "Cetatea Moldovei", X, 7 (iulie 1943), p. 1-29) etc. Trebuie să observăm însă că, pînă acum, lipsește o cercetare de ansamblu asupra gnomicii indiene, care să degajeze sensurile sale specifice și să-i determine caracteristicile, în comparație cu gnomica occidentală. În cele ce urmează, ne vom strădui să dăm o interpretare a acestui gen așa de important, prin bogăția, varietatea, adîncimea și frumusețea sa, în
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
în concepția antică (în: "Cetatea Moldovei", X, 7 (iulie 1943), p. 1-29) etc. Trebuie să observăm însă că, pînă acum, lipsește o cercetare de ansamblu asupra gnomicii indiene, care să degajeze sensurile sale specifice și să-i determine caracteristicile, în comparație cu gnomica occidentală. În cele ce urmează, ne vom strădui să dăm o interpretare a acestui gen așa de important, prin bogăția, varietatea, adîncimea și frumusețea sa, în literatura indiană, și anume căutînd, cum ni se pare just, să încadrăm datele derivate
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
cele ce urmează, ne vom strădui să dăm o interpretare a acestui gen așa de important, prin bogăția, varietatea, adîncimea și frumusețea sa, în literatura indiană, și anume căutînd, cum ni se pare just, să încadrăm datele derivate din respectiva gnomică în spiritualitatea poporului care a produs-o. În Italia, C. Formichi, între alții, a arătat, pe marginea celor trei volume de maxime indiene adunate de C. Böhtlingk (Indische Sprüche, Sanskrit und Deutsch herausgegeben von O.B., II. Auflage, 1870-1873) și
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Indische Sprüche, Sanskrit und Deutsch herausgegeben von O.B., II. Auflage, 1870-1873) și a antologiei lui Paolo Emilio Pavolini (Mille sentenze indiane, Sansoni, Firenze, 1928) în ce excelează sub raportul literar maxima indiană față de cea occidentală, în două articole: La gnomica indiana (în: "Nuova Antologia", sept. 1921; retip. în: India, Pensiero e Azione, Milano, 1944, p. 189-202) și Gl'Indiani maestri di bei detti (în: Sette saggi indiani, N. Zanichelli, Bologna, 1938, p. 107-121). Dar nici C. Formichi nu încearcă să
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
e Azione, Milano, 1944, p. 189-202) și Gl'Indiani maestri di bei detti (în: Sette saggi indiani, N. Zanichelli, Bologna, 1938, p. 107-121). Dar nici C. Formichi nu încearcă să-i ghicească sensurile fundamentale, pentru a-i defini specificul în comparație cu gnomica occidentală. E drept că întreprinderea noastră ar părea, la prima privire, cu adevărat disperată, căci maxima indiană începe a exista din epoca vedică și continuă pînă în epoca actuală, dezvoltîndu-se, așadar, într-un interval de timp de mai bine de
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
noastră ar părea, la prima privire, cu adevărat disperată, căci maxima indiană începe a exista din epoca vedică și continuă pînă în epoca actuală, dezvoltîndu-se, așadar, într-un interval de timp de mai bine de trei milenii. Se înțelege că gnomica respectivă se încadrează în sisteme metafizico-religioase diverse, datorite unei evoluții istorice așa de lungi. Noi nu tăgăduim acest lucru dar, în același timp, sîntem convinși că se poate recunoaște un fir unitar ("o unitate de viziune care s-ar putea
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
viziune care s-ar putea chema panindiană", zice, cu privire specială la yogă, M. Eliade, Le tecniche dello Yoga, 1952, Einaudi, p. 28), care unește, sincretistic, diversele sisteme de gîndire, pe deasupra secolelor și mileniilor, și care acordă o fizionomie aparte gnomicii indiene în raport cu gnomica occidentală. Nu înțelegem prin această afirmație să ieșim în afara datelor istoriei, ci, rămînînd pe terenul ei, să-i deslușim sensurile fundamentale cu privire specială la maximă. A schița, pe baza celor de mai sus, această linie monocromă
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]