93 matches
-
sărăcește potențialul de cunoaștere a realității. Pe deasupra, știința actuală are din ce în ce mai vizibil tendințe de ideologizare, similare religiei, magiei sau mitologiei. Sumarizând, cele mai dese critici emise de numeroși gânditori asupra statutului actual al epistemologiei reprobabile sunt: * dreptul de preemțiune asupra gnoseologiei: adevărata cunoaștere este furnizată doar de știință numai cu o metodologie legitimată ca științifică și prin intermediul unui discurs denotativ; * autoritarismul judecăților universale, metalimbajul și "divinația" aserțiunilor emise de știință despre ea însăși; * legitimarea exclusivismului (referitor la cunoașterea narativă). Cunoașterea narativă
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
elocința concura cu literatura și artele, cu logica, filozofia, etica și estetica. Esența strategiei discursurilor rostite avea în vedere atitudinea sublimă față de adevăr și frumos, față de patrie și conștiința civică. Protagoras din Abdera considera elocința "arta ce înnobilează sufletele". Retorica, gnoseologia, logica erau la mare preț, elemente ce aveau să fie folosite la maximum de Demostene în neîntrecutele sale discursuri. Democrit susținea că de cele mai multe ori cuvântul era mai scump ca aurul, iar Aristotel a expus criteriile logice ale elocinței ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
artă care vizează intensitatea expresiei 19. fetișism = formă timpurie a religiei în comuna primitivă de adorarea fetișurilor prin deificarea diferitelor obiecte și lucruri, printr-o reprezentare denaturată a unor raporturi sociale, atribuindu-le însușiri misterioase inaccesibile înțelegerii omenești (supranaturale) 20. gnoseologie = învățătură filozofică despre capacitatea omului de a cunoaște realitatea, de a ajunge la adevăr, precum și la izvoarele cunoașterii și la formele în care se realizează procesul cunoașterii 21. gnosticism = curent filozofic-religios sincretist cu trăsături mistice, apărut în sânul creștinismului în
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
cu activitatea didactică și metodică a desfășurat și activitatea științifică, concretizată în peste 30 de lucrări de specialitate și de perfecționare profesională, studii, articole, comunicări și referate științifice în reviste de profil. În decursul activității didactice a predat disciplinele: Ontologia, Gnoseologia, Antropologie filosofică și socială, Istoria mișcării muncitorești internaționale, Materialism dialectic, Teoria cunoașterii, Etică. A îndrumat zeci de generații de studenți și profesori din învățământul preuniversitar, predând cu măiestrie cursuri de înaltă ținută, atrăgătoare, din diferite domenii, mereu actualizate. În cele
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
mai bine construite contribuții. T. propune refacerea unui model al operei baroce, prin identificarea mecanismelor de creație și, totodată, a modalităților de analiză a textului. Accentul este pus pe viziunea filosofică a perioadei baroce, capitolele destinate recompunerii ontologiei și a gnoseologiei specifice servind drept fundament teoretic pentru înțelegerea funcționării argumentației dialectice, care înlocuiește demonstrația logică la nivelul textului. Exegeta elaborează și o serie de studii în care prezintă stadiul cercetărilor asupra secolului al XVII-lea francez, cu punctul final în cursul
TOMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290213_a_291542]
-
realul insuportabil și a corija idealitatea prea avîntata, însă fără a contesta nici esteticul, nici eticul. Recurgem acum la terminologia lui Kierkegaard, care socotea că ironia joacă, în sfera existenței morale, un rol similar cu cel al îndoielii în sfera gnoseologiei. Ironia plasticizata, asadar potențata, de imagistică absurdului, fertilizează atît existența estetică, cît și cea etică a individului, pregătind, grație negativității sale, plonjarea în pozitivitatea axiologica. Prin desișul corespondentelor antipoetice, prin inextricabilele notații ale sarcasmului, prin opacitatea grotescului suveran, înaintează o
Poezia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17623_a_18948]
-
în dedicația operei sale din 1469, " In Convivium Platonis sive de Amore", că a aflat cu ajutorul lui Orfeu de puterea nețărmurită a lui Amor asupra lumii întregi. Ficino îi rezervă iubirii ca sublimație a pasiunilor senzuale un rol central în gnoseologie, ea fiind caracteristica sufletului nemuritor. Acesta se află pe o treaptă intermediară a ființei, între trup și divinitate. Ficino s-a identificat chiar cu Orfeu, compunând după propriile spuse imnuri orfice și acompaniindu-se la un instrument asemănător cu lira
Orfeu () [Corola-website/Science/300204_a_301533]
-
Lexicală În limba elena: gnosis-cunoaștere si logos-cuvânt, teorie Limba latină: "gnoseologia", Limba germană:""-teoria cunoașterii Reală Ramura filozofiei care se ocupă cu studiul procesului de cunoaștere Gen proxim și diferența specifica Teorie generală a cunoașterii. Obiectul gnoseologiei este cunoașterea umană în elementele sale esențiale și în mecanismul său esențial separată de
Gnoseologie () [Corola-website/Science/299396_a_300725]
-
Lexicală În limba elena: gnosis-cunoaștere si logos-cuvânt, teorie Limba latină: "gnoseologia", Limba germană:""-teoria cunoașterii Reală Ramura filozofiei care se ocupă cu studiul procesului de cunoaștere Gen proxim și diferența specifica Teorie generală a cunoașterii. Obiectul gnoseologiei este cunoașterea umană în elementele sale esențiale și în mecanismul său esențial separată de modalitățile particulare de cunoaștere.Elementele obiectului gnoseologiei sunt obiectul cunoașterii, subiectul cunoașterii, mecanismul cunoașterii, condițiile cunoașterii, cauzele cunoașterii, legile cunoașterii, căile de cunoaștere, genurile de cunoaștere
Gnoseologie () [Corola-website/Science/299396_a_300725]
-
filozofiei care se ocupă cu studiul procesului de cunoaștere Gen proxim și diferența specifica Teorie generală a cunoașterii. Obiectul gnoseologiei este cunoașterea umană în elementele sale esențiale și în mecanismul său esențial separată de modalitățile particulare de cunoaștere.Elementele obiectului gnoseologiei sunt obiectul cunoașterii, subiectul cunoașterii, mecanismul cunoașterii, condițiile cunoașterii, cauzele cunoașterii, legile cunoașterii, căile de cunoaștere, genurile de cunoaștere umană. Gnoseologia distinge genuri diferite de cunoaștere după criterii cum sunt facultățile cognitive angajate în proces sau după mijloacele obiective angrenate
Gnoseologie () [Corola-website/Science/299396_a_300725]
-
cunoașterea umană în elementele sale esențiale și în mecanismul său esențial separată de modalitățile particulare de cunoaștere.Elementele obiectului gnoseologiei sunt obiectul cunoașterii, subiectul cunoașterii, mecanismul cunoașterii, condițiile cunoașterii, cauzele cunoașterii, legile cunoașterii, căile de cunoaștere, genurile de cunoaștere umană. Gnoseologia distinge genuri diferite de cunoaștere după criterii cum sunt facultățile cognitive angajate în proces sau după mijloacele obiective angrenate precum și după specificul cognitiv impus de obiect. Vezi: Epistemologie Termenul provine din limba greacă veche unde însemna „care examinează”. Scepticismul este
Gnoseologie () [Corola-website/Science/299396_a_300725]
-
după care calitățile "secundare" (culoarea, gustul, mirosul etc.) ar fi subiective și numai calitățile "primare" (întinderea, figura, mișcarea etc.) ar avea un caracter obiectiv. "Locke" nu înțelegea specificul calitativ al rațiunii în raport cu simțurile și rolul ei activ. Trăsăturile mecaniste ale gnoseologiei lui Locke, potrivit căreia rațiunea nu face decât să combine și să separe "ideile simple" furnizate de simțuri, l-au determinat pe Engels să-l considere, alături de Bacon, drept întemeietor al metodei metafizice în filosofia modernă. A fost unul din
John Locke () [Corola-website/Science/298807_a_300136]
-
este uneori încălcată. Există șapte propoziții de bază care structurează lucrarea și exprimă o parte a cuprinsului propozițiilor subordonate. Structura Tractatus-ului seamănă cu sistemele tradiționale. Prima parte este o ontologie și cuprinde propoziile 1-2.063, a doua parte este o gnoseologie (2.1-2.174), a treia parte este o teorie generală a modelării (2.18-3.05), a patra parte este logica(3.1-6.13), a cincea parte este epistemologia (6.2-6.3751), iar ultima parte este despre etică, estetică și misticism
Ludwig Wittgenstein () [Corola-website/Science/297773_a_299102]
-
al Academiei Române. În 1963 este ales membru corespondent al Academiei Române și după 1967 activează ca șef de secție la Centrul de Logică al Academiei. În studiile sale Dan Bădărău a abordat teme vaste și diferite ale filosofiei între care logica, gnoseologia și istoria filosofiei. A publicat: În paralel cu activitatea publicistică de specialitate, a colaborat la ziarul ieșean "Opinia" cu diferite studii, articole și recenzii. A fost interesat de istoria Iașului și a scris, împreună cu Ioan Caproșu, cartea "Iașul vechilor zidiri
Dan Bădărău () [Corola-website/Science/307097_a_308426]
-
în iulie 2002. Urmează apoi un stagiu de cercetare și documentare la Institutul Ecumenic de la Bossey al Consiliului Mondial al Bisericilor de la Geneva (iunie-septembrie 2003) și studii postdoctorale la Institutul Catolic din Paris (2003-2004), realizând unui proiect de cercetare intitulat "" Gnoseologia patristică și epistemologia științifică"". Începând din anul 2000, Adrian Lemeni lucrează ca lector universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității din București și predă disciplinele de Teologie dogmatică și Teologie fundamentală. Adrian Lemeni a participat la 9 simpozioane din
Adrian Lemeni () [Corola-website/Science/306369_a_307698]
-
necesară zdruncinarea gândirii binare de tipul „sau / sau" și înlocuirea ei prin atitudini ale gândirii termale, când sunt echivalente nu două, ci trei începuturi. In loc de opoziție, ei propun sistemicitate, armonizare, complementaritate, simultaneitate etc. L.A. Mikeșina consideră că deosebirea gnoseologiei tradiționale de teoria cunoștințelor, legată de revoluția computerială constă în faptul că gnoseologia tradițională se concentrează la procedură, descripție, folosind expresii și reguli pentru însușirea cunoștințelor. Teoria cunoașterii computeriale, însă pune în centrul atenției regulamentarea, recurge la propoziții normative, folosește
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
ale gândirii termale, când sunt echivalente nu două, ci trei începuturi. In loc de opoziție, ei propun sistemicitate, armonizare, complementaritate, simultaneitate etc. L.A. Mikeșina consideră că deosebirea gnoseologiei tradiționale de teoria cunoștințelor, legată de revoluția computerială constă în faptul că gnoseologia tradițională se concentrează la procedură, descripție, folosind expresii și reguli pentru însușirea cunoștințelor. Teoria cunoașterii computeriale, însă pune în centrul atenției regulamentarea, recurge la propoziții normative, folosește cunoștințele pentru afirmarea regulilor. In prezent, cel mai justificat mod de verificare a
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
filosofia sa). Ilie Pârvu este un epistemolog, filosof al științei, metafizician și comentator al lui Kant. A sa "Introducere în epistemologie" este prima carte de acest tip care a avut un nivel european, după perioada în care epistemologia a fost „gnoseologie” marxist-leninistă. Este încă cea mai bună introducere autohtonă disponibilă. Studiile sale de filosofie a științei ("Teoria științifică", "Semantica și logica științei") au pus accent mai mult pe instrumentele pe atunci contemporane de analiză a teoriilor științifice. Pârvu poate fi considerat
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]