204 matches
-
® ("React Operating System") este un sistem de operare gratuit și open-source (codul-sursă fiind disponibil gratuit sub licența GNU GPL), creat pentru a fi 100% compatibil cu Windows XP. Este scris de la zero, începând din 1996, pornind de la configurația Windows® XP/2003, urmează filozofia aplicată de Microsoft în arhitectura Windows-NT®, aceea de a pleca de la nivel de hardware la
ReactOS () [Corola-website/Science/322261_a_323590]
-
PDF. Fonturile utilizate, Computer Modern, au fost create de Donald Knuth, și oferă același aspect specific ca al fișierelor create cu TeX. LaTeX este distribuit sub licența free software license, LaTeX Project Public License (LPPL). LPPL nu este compatibilă cu GNU General Public License, având ca cerință principală ca orice modificare a fișierelor să fie însoțită de schimbarea numelui fișierului. Există o versiune în lucru a LPPL care va fi compatibilă cu licența GPL. LPPL este în conformitate cu DFSG începând cu versiunea
LaTeX () [Corola-website/Science/304630_a_305959]
-
aplicație UNIX vine cu pagina corespunzătoare de manual. Mulți utilizatori UNIX percep lipsa unei pagini de manual că un semn de calitate scăzută. În decursul timpului, puține alternative pentru paginile de manual au câștigat popularitate, una din ele este proiectul Gnu info care este un sistem hypertext simplu. Majoritatea aplicățiilor Unix din mediile grafice (cum ar fi cele din Gnome și KDE) au și documentație în format HTML. Această documentație este accesibilă direct din aplicație. Formatul implicit pentru paginile de manual
Man (Unix) () [Corola-website/Science/320102_a_321431]
-
Licența GNU pentru Documentație liberă sau GNU Free Documentation License (GNU FDL, GFDL) este o licență copyleft pentru documentație liberă, creată de Free Software Foundation (FSF) pentru GNU Project. Ea este similară cu GNU General Public License, oferind cititorilor dreptul de a
Licența GNU pentru Documentație Liberă () [Corola-website/Science/332734_a_334063]
-
Licența GNU pentru Documentație liberă sau GNU Free Documentation License (GNU FDL, GFDL) este o licență copyleft pentru documentație liberă, creată de Free Software Foundation (FSF) pentru GNU Project. Ea este similară cu GNU General Public License, oferind cititorilor dreptul de a copia, redistribui și modifica o
Licența GNU pentru Documentație Liberă () [Corola-website/Science/332734_a_334063]
-
Licența GNU pentru Documentație liberă sau GNU Free Documentation License (GNU FDL, GFDL) este o licență copyleft pentru documentație liberă, creată de Free Software Foundation (FSF) pentru GNU Project. Ea este similară cu GNU General Public License, oferind cititorilor dreptul de a copia, redistribui și modifica o lucrare și necesită ca
Licența GNU pentru Documentație Liberă () [Corola-website/Science/332734_a_334063]
-
Licența GNU pentru Documentație liberă sau GNU Free Documentation License (GNU FDL, GFDL) este o licență copyleft pentru documentație liberă, creată de Free Software Foundation (FSF) pentru GNU Project. Ea este similară cu GNU General Public License, oferind cititorilor dreptul de a copia, redistribui și modifica o lucrare și necesită ca toate copiile și derivatele să fie dispnibile sub aceeași licență. Copiile, de asemenea, pot fi vândute commercial
Licența GNU pentru Documentație Liberă () [Corola-website/Science/332734_a_334063]
-
Licența GNU pentru Documentație liberă sau GNU Free Documentation License (GNU FDL, GFDL) este o licență copyleft pentru documentație liberă, creată de Free Software Foundation (FSF) pentru GNU Project. Ea este similară cu GNU General Public License, oferind cititorilor dreptul de a copia, redistribui și modifica o lucrare și necesită ca toate copiile și derivatele să fie dispnibile sub aceeași licență. Copiile, de asemenea, pot fi vândute commercial, dar, dacă sunt produse în cantități
Licența GNU pentru Documentație Liberă () [Corola-website/Science/332734_a_334063]
-
commercial, dar, dacă sunt produse în cantități mari (mai mult decât 100), documentul original sau codul sursă trebuie făcute disponibile recipientului lucrării. GFDL a fost creată pentru manuale, ghiduri, instrucțiuni și alte materiale instrucționale și de documentare care însoțesc software GNU. Totuși, ea poate fi utilizată pentru orice lucrare bazată pe text, indiferent de materia subiectului. De exemplu, enciclopedia liberă online Wikipedia folosește licența GFDL (îmbinată cu Creative Commons Attribution Share-Alike License) pentru tot textul său.
Licența GNU pentru Documentație Liberă () [Corola-website/Science/332734_a_334063]
-
este coordonator la proiectul de dezvoltare al acestuia. Inspirat de sistemul de operare demonstrativ Minix creat de Andrew Tanenbaum, Linus a dorit să aibă propriul sistem UNIX pe PC-ul de acasă. Nucleul dezvoltat de el se află sub licența GNU General Public License. s-a născut la Helsinki, Finlanda, fiul jurnaliștilor Anna și Nils Torvalds, vorbitori de limbă suedeză, și nepotul poetului Ole Torvalds. Numele de familie Torvalds a fost adoptat de bunicul lui Linus, poetul Ole Torvalds. Prenumele Linus
Linus Torvalds () [Corola-website/Science/296560_a_297889]
-
a fost îmbunătățit ulterior cu ajutorul programatorilor din întreaga lume. Acesta a fost dezvoltat inițial pentru microprocesorul Intel 80386, însă ulterior a fost portat pe multe alte platforme. Este scris aprope în întregime în limbajul de programare C, împreună cu niște extensii GNU C și cu cîteva linii de cod scrise în limbajul de asamblare. Dezvoltat sub licența GNU GPL (GNU General Public License), codul sursă al nucleului Linux este software liber. Nucleul este cel mai bine cunoscut ca fiind principala componentă a
Linux (nucleul) () [Corola-website/Science/299418_a_300747]
-
Intel 80386, însă ulterior a fost portat pe multe alte platforme. Este scris aprope în întregime în limbajul de programare C, împreună cu niște extensii GNU C și cu cîteva linii de cod scrise în limbajul de asamblare. Dezvoltat sub licența GNU GPL (GNU General Public License), codul sursă al nucleului Linux este software liber. Nucleul este cel mai bine cunoscut ca fiind principala componentă a sistemului de operare GNU/Linux. Distribuțiile de software bazate pe nucleul Linux se numesc Distribuții GNU
Linux (nucleul) () [Corola-website/Science/299418_a_300747]
-
însă ulterior a fost portat pe multe alte platforme. Este scris aprope în întregime în limbajul de programare C, împreună cu niște extensii GNU C și cu cîteva linii de cod scrise în limbajul de asamblare. Dezvoltat sub licența GNU GPL (GNU General Public License), codul sursă al nucleului Linux este software liber. Nucleul este cel mai bine cunoscut ca fiind principala componentă a sistemului de operare GNU/Linux. Distribuțiile de software bazate pe nucleul Linux se numesc Distribuții GNU/Linux. Proiectul
Linux (nucleul) () [Corola-website/Science/299418_a_300747]
-
cîteva linii de cod scrise în limbajul de asamblare. Dezvoltat sub licența GNU GPL (GNU General Public License), codul sursă al nucleului Linux este software liber. Nucleul este cel mai bine cunoscut ca fiind principala componentă a sistemului de operare GNU/Linux. Distribuțiile de software bazate pe nucleul Linux se numesc Distribuții GNU/Linux. Proiectul a fost lansat în anul 1991 cu faimosul mesaj apărut în rețeaua Usenet comp.os.minix care includea următoarea frază: Pînă în acel moment, proiectul GNU
Linux (nucleul) () [Corola-website/Science/299418_a_300747]
-
GNU GPL (GNU General Public License), codul sursă al nucleului Linux este software liber. Nucleul este cel mai bine cunoscut ca fiind principala componentă a sistemului de operare GNU/Linux. Distribuțiile de software bazate pe nucleul Linux se numesc Distribuții GNU/Linux. Proiectul a fost lansat în anul 1991 cu faimosul mesaj apărut în rețeaua Usenet comp.os.minix care includea următoarea frază: Pînă în acel moment, proiectul GNU crease multe componente necesare unui sistem de operare liber, dar nucleul său
Linux (nucleul) () [Corola-website/Science/299418_a_300747]
-
GNU/Linux. Distribuțiile de software bazate pe nucleul Linux se numesc Distribuții GNU/Linux. Proiectul a fost lansat în anul 1991 cu faimosul mesaj apărut în rețeaua Usenet comp.os.minix care includea următoarea frază: Pînă în acel moment, proiectul GNU crease multe componente necesare unui sistem de operare liber, dar nucleul său, numit "GNU Hurd", nu era complet si nici disponibil. Sistemul de operare BSD nu era încă eliberat de constrîngerile legale, ceea ce a permis nucleului Linux să umple golul
Linux (nucleul) () [Corola-website/Science/299418_a_300747]
-
Proiectul a fost lansat în anul 1991 cu faimosul mesaj apărut în rețeaua Usenet comp.os.minix care includea următoarea frază: Pînă în acel moment, proiectul GNU crease multe componente necesare unui sistem de operare liber, dar nucleul său, numit "GNU Hurd", nu era complet si nici disponibil. Sistemul de operare BSD nu era încă eliberat de constrîngerile legale, ceea ce a permis nucleului Linux să umple golul respectiv și, deși avea inițial o funcționalitate limitată, a atras comunitatea dezvoltatorilor de software
Linux (nucleul) () [Corola-website/Science/299418_a_300747]
-
rețeaua (locală), constrîngerile de securitate informatică. Nucleul Linux nu este un sistem de operare complet (cum este el cunoscut în mod uzual). Un sistem complet bazat pe nucleul Linux este mai cunoscut ca "Linux", deși unii preferă să-l numească GNU/Linux. Există și o controversă privind modul de referire la acest sistem de operare. Oamenii fac deseori confuzie între nucleul și sistemul de operare Linux, ceea ce poate duce la apariția unor termeni greșiți, cum ar fi ideea că Linus Torvalds
Linux (nucleul) () [Corola-website/Science/299418_a_300747]
-
departe propriul cod și integrând modificări operate de alți programatori, Linus Torvalds continuă să lanseze noi versiuni ale nucleului Linux. Aceste versiuni se numesc nucleuri "vanilla", însemnând că nu au fost modificate pentru nimeni. Mulți furnizori de sisteme de operare GNU/Linux își modifică kernelul produsului lor, în principal pentru a adăuga suport pentru drivere sau feature-uri care nu au fost oficial etichetate ca stabile, în timp ce alte distribuții, cum ar fi Slackware, se bazează pe nucleuri vanilla. Numărul de versiune al
Linux (nucleul) () [Corola-website/Science/299418_a_300747]
-
Torvalds și Andy Tanenbaum pe comp.os.minix în 1992. Codul sursă complet al diferitelor versiuni ale nucleului Linux pot fi găsite la http://lxr.linux.no . Nucleul Linux este scris în versiunea limbajului de programare C suportată de compilatorul GNU GCC (care suportă un superset al C-ului standard), împreună cu unele secțiuni relativ scurte de cod scrise în limbajul de asamblare al arhitecturii țintă (la ultima numărătoare, Linux suporta aproximativ 20 de familii diferite de procesoare). Datorită extensiilor C suportate
Linux (nucleul) () [Corola-website/Science/299418_a_300747]
-
open source. Linux rulează în prezent pe următoarele arhitecturi: O listă completă a portărilor Linux se găsește aici. Inițial, Torvalds a lansat Linux sub o licență care interzicea orice exploatare comercială a lui. Aceasta a fost însă înlocuită curând cu GNU General Public License (exclusiv versiunea 2). Această licență permite distribuirea și chiar vânzarea unor versiuni posibil modificate de Linux dar necesita ca toate copiile să fie eliberate sub aceeași licență și însoțite de codul sursă. Torvalds a descris decizia de
Linux (nucleul) () [Corola-website/Science/299418_a_300747]
-
POSIX.2 lasă unele aspecte de implementare nedefinite, BRE și ERE oferă un „standard”, care a fost adoptat ca sintaxă implicită de către mai multe instrumente, acolo unde alegerea modului BRE sau ERE este de obicei o opțiune acceptată. De exemplu, GNU grep are următoarele opțiuni: „grep -E” pentru ERE și „grep -G” pentru BRE (implicit), și „grep -P” pentru expresii Perl. Regexurile Perl au devenit un standard de facto, având un set bogat și puternic de expresii atomice. Perl by are
Expresie regulată () [Corola-website/Science/317028_a_318357]
-
vizitatori în luna august 2009, conform unui studiu Compete.com. SourceForge oferă acces liber la găzduire și unelte pentru dezvoltatorii de software liber / open source, concurând cu alți provideri cum ar fi GitHub, RubyForge, Tigris.org, BountySource, Launchpad, BerliOS, JavaForge, GNU Savannah și Gitorious. Din 2002 SourceForge desemnează lunar "„Proiectul lunii”".
SourceForge () [Corola-website/Science/332591_a_333920]
-
Licența Publică Generală GNU este o licență software foarte utilizată, prima versiune a ei fiind scrisă de Richard Stallman. Versiunea 3 a licenței GPL (GPLv3) a fost publicată pe 29 iunie 2007 după aproape 2 ani de lucru și consultări publice. În 2005 FSF
GPL (licență, versiunea 3) () [Corola-website/Science/308804_a_310133]
-
-a a GPL, și în ianuarie 2006 a publicat prima schiță pentru consultări publice. GPLv3 a fost scrisă de Richard Stallman, cu consiliere legislativă oferită de Eben Moglen și Software Freedom Law Center. "This is an unofficial translation of the GNU General Public License into Romanian. It was not published by the Free Software Foundation, and does not legally state the distribution terms for software that uses the GNU GPL—only the original English text of the GNU GPL does that
GPL (licență, versiunea 3) () [Corola-website/Science/308804_a_310133]