183 matches
-
săi au făcut însă ca ideile sale să fie larg răspândite, să prindă viață. Doi dintre aceștia au creat falanstere după modelul ilustrului lor înaintaș, dar au dat greș: în 1854 Victor Considérant, în America, iar în 1859 I.P.A. Godin, în localitatea Guise din Franța. Încercarea lui Godin, numită de el „familister”, deși s-a abătut de la unele prescripții ale lui Fourier, a constituit o experiență socială interesantă. Traiul în colonia sa nu era în comun, s-a păstrat viața
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
fie larg răspândite, să prindă viață. Doi dintre aceștia au creat falanstere după modelul ilustrului lor înaintaș, dar au dat greș: în 1854 Victor Considérant, în America, iar în 1859 I.P.A. Godin, în localitatea Guise din Franța. Încercarea lui Godin, numită de el „familister”, deși s-a abătut de la unele prescripții ale lui Fourier, a constituit o experiență socială interesantă. Traiul în colonia sa nu era în comun, s-a păstrat viața de familie. În comun se face aprovizionarea și
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Ronald, Sabel, Charles, Scott, Robert, "Contract, uncertainty and innovation", în Columbia Law and Economics Working Papers, nr. 385 și Stanford Law and Economics Olin Working Paper, nr. 403, 2010, disponibil la http://papers.ssrn.com/ sol3/papers.cfm?abstract id=1711435. Godin, Benoît, "The knowledge economy: Fritz Machlup' s construction of a synthetic concept", în Science and technology, issue 37/2008, Institut National de la recherché scientifique Centre Urbanisation Culture Societe. Graevenitz, Georg, "Integrating competition policy and innovation policy: The case of R
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
Thomas H. Davenport, Laurence Prusak, op. cit., p. 13. 14 Fritz Machlup, The production and distribution of knowledge in the United States, Princeton University Press, 1962, p. 7. 15 Idem, Essais de semantique economique, Ed. Calmann-Levy, 1971, p. 337. 16 Benoît Godin, "The knowledge economy: Fritz Machlup's construction of a synthetic concept", în Science and technology, issue 37/2008, Institut National de la recherché scientifique Centre Urbanisation Culture Societe, p. 9. 17 Friedrich A. Hayek, "The use of knowledge in society", în
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
făcut o tablă, câteva bănci - un fel de măsuță, având fiecare câte două scăunele, au așezat În peretele dinspre ușă un cuier În care să-și agațe sumănelele copiii când vor veni la școală. O sobă mică, un fel de godin, a fost așezată Într-un colț din spatele odăii. A pornit apoi prin sat, mergând din casă În casă, și Îndemna sătenii să-și dea copiii la școală. Peste câteva zile au venit la școală vreo cincisprezece copii, apoi au mai
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
conserve de carne și lapte pentru copii. Cea mai mare spaimă era atunci când, după o așteptare de ore sau zile, se auzea vocea impiegatului de mișcare, prelung și parcă amenințător: „Cuuupleee!” Atunci trebuia să luăm în brațe lampa cu petrol, godinul din mijlocul vagonului, farfurii și pahare. Urma o zguduitură puternică, se izbeau tampoanele dintre vagoane între ele, căci se anexa locomotiva. Atunci știam că în curând vom pleca mai departe. Țin minte că ajunsesem pe undeva, prin munți. Eu sunt
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
varză, adese mai au bostan și cartofi [...]; mâncările de frupt, pe lângă lapte dulce, lapte acru și brânză, care lipsesc celor mai mulți săteni, sunt zamă de carne (borș), răcituri, cârnați și caltaboși, friptură, mai ales iarna, dacă la Crăciun și-a tăiet godinul (porc tânăr). Friptura și borșul de găină se văd rar pe masa țăranului, căci galițele și le vinde de-și prinde alte nevoi; ouăle asemenea le vinde, căci din ou țăranul «n are ce înțelege»“ (Lupescu). Cât despre carnea de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
să înveți carte, m-am gândit, la început, că legătoria de cărți nu e un meșteșug prea greu de învățat. - Femeia patronului, continuai ca să mă apăr, mi-a dat în primire căldările cu clei. Stăteam toată ziua în picioare în fața godinului încins. Duhoarea cleiului topit m-a făcut să leșin. Când patroana m-a întrebat, cu surâsul ei de viperă, dacă „mi-e cald sub limbă”, am fugit cu șorțul pe mine. În ziua aceea mâncasem doar un bob de strugure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
Line, o pâine de porumb destul de mucedă, un caporal hârșit m-a sfătuit s-o prăjesc. A tăiat pâinica în felii, pe astea le-a tăiat pe din două și le-a pus, câte una, pe plita de tuci a godinului în care se făcea focul și vara, căci oamenii care lucrau în echipa din pădure găteau, ca pe spanac, tot ce găseau prin pădure, de pildă ridichi sau gura leului. Unii fierbeau chiar și rădăcini. Un subofițer care, cum spunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
obișnuiți, fuseseră ocupate până la sfârșitul războiului de cei care făceau muncă forțată. Pe stâlpii priciurilor și pe grinzi am găsit inscripții crestate cu litere chirilice. Câțiva artileriști, care făcuseră Smolenskul dus și-ntors, au afirmat: „ăștia precis că erau ucrainieni“. Și godinul era din vremea muncii forțate. Ne consideram fără nici o problemă urmașii acelora, crestând la fel ca ei inscripții pe stâlpii de lemn și pe grinzi: numele unor fete pe care le doream și porcăriile obișnuite. Pâinea mea de porumb, prăjită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
mărunte găsisem bureți galbeni și, familiarizat încă din copilărie cu mâncăruri de ciuperci de la kașubi, am introdus în baracă chiar și mâncăruri din bureți dulci și, mai târziu, din bureți pufoși. La fel ca pe bureții galbeni, îi prăjeam pe godin cu un strop de margarină din rația zilnică. Și terciul făcut din urzici îmi plăcea. Primele mâncăruri gătite de mine. Caporalul contribuia cu sare și mânca cu mine din ciuperci. De atunci îmi place să gătesc pentru musafiri. Pentru aceia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
cameră, dar acolo exista soba de teracotă. Aici nu era decât în despărțitura din față o sobă de tuci, în jurul căreia ne adunam seara, strânși unul într-altul. Vorbeam potolit și ne refugiam de multe ori într-o tăcere grăitoare. Godinul era alimentat cu brichete de cărbune pe care tatăl le aducea în rucsac de la locul lui de muncă. Își găsise, la mina de lignit din apropiere, un post de ajutor în căsuța portarului. Scrisul lui frumos și citeț îl avantajase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
fier - provenea de pe șantiere nepăzite sau fusese procurată ieftin de vecinul meu din anii copilăriei, care avansase de la statutul de fiu de polițist la acela de contramaistru zidar. Scara am cumpărat-o ieftin de la demolări. Geldmacher a făcut rost de godin și de câțiva metri buni de burlan care, trecând prin peretele exterior, asigura evacuarea fumului. Am mai obținut, prin tatăl meu care, pe baza faptului că lucra în continuare la exploatarea de lignit, avea încă de luat o bună parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
simultan - două dansatoare ce se lăsau lesne conduse, ca moștenire a unor petreceri dansante de carnaval. Mai întâi una, apoi cealaltă, au venit să-mi viziteze atelierul din Stockumer Kirschstraße, unde au fost servite cu mâncăruri preparate la tigaie pe godin: tocăniță piperată din măruntaie de iepure, mezeluri de porc marinate, ficat de cal prăjit și alte lucruri care le speriau pe dansatoarele mele. Membre lungi la una, proporții armonioase la cealaltă; dar inima mea, sau mai bine zis camerele ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
ale bocancilor cazoni. Baraca are acoperiș, nimic de zis, dar printre crăpăturile pereților peticiți cu bucăți de tablă vântul înghețat suflă în voie și zgârie nemilos obrajii celor dinăuntru. Asta se simte mai ales noaptea când gerul fură din căldura godinului, un cub de fier ruginit care ține loc de sobă. Dar, oricum, nici unul dintre ei nu poate spune că doarme afară, în ger. Spre deosebire de mulți alți camarazi, mai puțini norocoși. O lampă veche, cu fitil, stă agățată într-un cui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
moment ușa se deschide, odată cu vântul și aerul rece de afară pătrunde caporalul Niky Dobriceanu. Zgribulit de frig, își suflă în mâini, apoi scutură zăpada de pe manta cu tot corpul așa cum fac câinii după ce ies din apă. Se îndreptă spre godin, unde pe o mică poliță metalică se găsește un ibric înalt de tablă. Își toarnă ceai și ținând cana în căușul palmelor, se așează lângă Marius. Duce delicat cana metalică la buze și începe să soarbă cu plăcere din lichidul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
facultate și era pîinea lui Dumnezeu. Îl întreb și-l rog să mă lămurească. Măi băiete, Pămîntul se învîrte pe o elipsă, Soarele este într-un focar. Vara este cînd Soarele este cel mai îndepărtat de pămînt. Aoleu, cum? Vezi godinul ăsta din mijlocul clasei? El este Soarele și burlanul o rază de soare. Cu cît burlanul este mai lung cu atît este mai cald în clasă. Tii, ce simplu! Asta chiar mă lămurea cu vara și iarna. Dar primăvara și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Primarul dorea să ne ofere ceva mai deosebit. Mașinile derapau, urcînd pe un deal abrupt. Era zăpadă și șoferii nu erau prea experimentați. Restaurantul era într-o grotă, dar una din cele 4 părți dădea în afară. Un soi de godin imens în care ardea gaz metan cu o flacără enormă îți încălzea o parte a corpului, apoi te întorceai și încălzeai și restul. Era o luptă continuă între cald și rece. O să fac gîlci, pneumonie, degerături și cumătra cu coasa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
că În sfârșit se Înduplecă să-mi dea liber arătându-mi cu coada sapei spre hangarul din spatele casei. Chiar mă așteaptă Andrei al meu. De alaltăieri n-o fi contenit să mă aștepte lungit pe băncuța asta trasă lângă un godin pântecos. — Bine c-ai venit, Relule. Foarte bine ai făcut c-ai venit... Se ridică În capul oaselor și căscă. Se Întinse, i se auziră oasele trosnind, oh, mi-e că i-au ruginit toate Încheieturile de când mă așteaptă. Țin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Încheieturile de când mă așteaptă. Țin rece grămezile astea de țeavă și colacii ăștia de fier-beton, e mai frig decât afară În depozitul ăsta de fiare, iar Andrei al meu nici nu se deranjează să facă focul. Podeaua de ciment din jurul godinului e plină de cenușă și resturi de coceni de porumb, dar din respirațiile noastre ies aburi. Aicea dormi? Îl Întreb. — Cum să dorm În frigăraia asta? Scutură din fața blonzie, umflată de somn, brr... Sfinte Dumnezeule, aicea lucrez. Dorm În casă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Îi sunt Înroșiți de rugină și cu fermoarul rupt, lăsând să se vadă șortul negru prin gaura căscată a prohabului. Da’ fă-te comod, prietene. Stai o secundă. Iese, se Întoarce numaidecât cu un ibric pe care-l pune pe godin, privirile ni se limpezesc În aroma tare a aburului de cafea și, după ce aduce două căni de undeva din spatele colacilor de fier, deja Îl văd mai bine și mă vede și el mai bine. Credeam că-s singur pe-aicea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
ai zăpăcit-o. Văd că te arde, părințele, cât jar oi fi turnat În tine de alaltăieri, de când nu ne-am mai văzut... — Nu cine știe ce, mă rog, de răs-răsalaltăieri... Strigă: deșteptareaaaa! și bate cu un căpătâi de țeavă În marginea godinului, În ritmul unei alarme de incendiu. Îl vezi că n-aude? Doarme somnu’ morții dobitocu’ ăsta. Cât dracu’ o fi ceasu’? — Mi se pare că-i trecut de unșpe și-i luni. Dacă-i luni, Înseamnă că de răs-răsalaltăieri, cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
nu s-a trezit bine, mi-e că nici lui nu-i prea vine să se miște. — La ora asta, orișicât, ar cam trebui... — Bea-ți cafeaua liniștit, mă Îndeamnă În timp ce pipăie concentrat, cu mâna băgată până la umăr În gura godinului, până scoate o sticlă de o jumătate de litru. N-are pic de cenușă pe ea, constată satisfăcut și-și Înfige colții de jos În capsă și-o smulge. Bine că n-am lăsat-o printre fiare ca să dea dobitocu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Laur se strâmbă Îndurerat. Tușa Felicia, biata de ea, spuneai tu astă vară că-i bolnavă, și iar mă Îmbrățișează, mă strânge la piept cu stânga, În timp ce dreapta se-ntinde să se rupă spre cănile de cafea și sticla de pe godin. Andrei privește cumva circumspect această scenă de familie. Îl lovește ușor pe Laur cu căpătâiul de țeavă peste degetele apropiindu-se de godin, atenționându-l: — Vezi cum faci să nu dea moșu’ peste tine pe-aici. Mi-a spus să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
piept cu stânga, În timp ce dreapta se-ntinde să se rupă spre cănile de cafea și sticla de pe godin. Andrei privește cumva circumspect această scenă de familie. Îl lovește ușor pe Laur cu căpătâiul de țeavă peste degetele apropiindu-se de godin, atenționându-l: — Vezi cum faci să nu dea moșu’ peste tine pe-aici. Mi-a spus să nu te mai primesc În curte. Păi nu-i la nuntă? face Laur. — Nu mai face pe prostu’ aiurea. Știi că la ora
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]