607 matches
-
afirmă cu năduf că „pentru treizeci pungi cu aur, al doilea Juda, pârcălabul Ieremia Golia, vându o suvenire, un amic, o patrie, o religiune!”. Cronicarul Grigore Ureche, boier, trece sub tăcere trădarea și menționează în letopisețul său varianta lui Ieremia Golia potrivit căreia oastea pârcălabului nu ar fi reușit să oprească înaintarea oștii turcești, fiind copleșită ca număr. „Iară Ion vodă, daca au înțeles, cu oastea sa, cu toată, s-au pornit și au supus oastea sa suptu Tighina și au
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]
-
apere vasile, aciiași și oastea toată au sosit. Văzându Ieremiia pârcălabul că nu-i poate opri, s-au întorsu și de sârgu au dat știre lui Ion vodă.” Mult mai bine informat, cronicarul Nicolae Costin precizează clar trădarea pârcălabului Ieremia Golia: „Irimiia pârcălabul, mergând la Dunăre și vădzind în ceia parte atâta mulțime de turci, oștiți cu Pătru vodă, el s-au agiunsu pre taină cu Pătru vodă și au luat 30.000 galbeni de aur de la Pătru vodă, daru și
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]
-
turcilor, pentru mulțimea de oști ce sintu; și întorcându-să Ieremiia pârcălabul de la Dunăre, au aflat pre Ion vodă supt Tighinea, bătând cetatea Tighinei, și-i spusă cum n-au putut opri atâta mulțime de oști”. Revenit în tabăra moldovenească, Ieremia Golia îl anunță pe domnitor că a ajuns prea târziu pentru a opri trecerea Dunării de către turci și îl informează greșit că oastea otomană ar avea un efectiv de 10.000-15.000 de soldați și nu de 60.000 de oameni
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]
-
lacurile Cahul și Ialpug. Cazacii lui Swierczewski nu-l cred însă pe Ieremia, dar Ioan Vodă își reafirmă încrederea în credința pârcălabului. În Bătălia de la lacul Cahul (10 iunie 1574), oastea condusă de domnitor era încadrată de călăreții lui Ieremia Golia (în stânga) și de cazacii lui Swierczewski (în dreapta). Trimis în luptă cu 13.000 de călăreți, Ieremia Golia poruncește stegarului să lase steagul jos și se alătură turcilor împreună cu oastea sa. Astfel, în loc să lupte cu turcii, oastea condusă de Golia pornește
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]
-
reafirmă încrederea în credința pârcălabului. În Bătălia de la lacul Cahul (10 iunie 1574), oastea condusă de domnitor era încadrată de călăreții lui Ieremia Golia (în stânga) și de cazacii lui Swierczewski (în dreapta). Trimis în luptă cu 13.000 de călăreți, Ieremia Golia poruncește stegarului să lase steagul jos și se alătură turcilor împreună cu oastea sa. Astfel, în loc să lupte cu turcii, oastea condusă de Golia pornește la luptă împotriva oastei lui Ioan Vodă. Aflând cele petrecute, domnitorul poruncește propriilor oșteni să tragă cu
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]
-
Ieremia Golia (în stânga) și de cazacii lui Swierczewski (în dreapta). Trimis în luptă cu 13.000 de călăreți, Ieremia Golia poruncește stegarului să lase steagul jos și se alătură turcilor împreună cu oastea sa. Astfel, în loc să lupte cu turcii, oastea condusă de Golia pornește la luptă împotriva oastei lui Ioan Vodă. Aflând cele petrecute, domnitorul poruncește propriilor oșteni să tragă cu tunurile în trădători, iar majoritatea acestora mor în luptă. Cronicarul Grigore Ureche omite iarăși trădarea lui Golia, afirmând ambiguu că „la începutul
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]
-
cu turcii, oastea condusă de Golia pornește la luptă împotriva oastei lui Ioan Vodă. Aflând cele petrecute, domnitorul poruncește propriilor oșteni să tragă cu tunurile în trădători, iar majoritatea acestora mor în luptă. Cronicarul Grigore Ureche omite iarăși trădarea lui Golia, afirmând ambiguu că „la începutul războiului zic că o samă de moldovéni să să fie închinat la turci și turcii i-au pus în frunte, de s-au oprit focul într-înșii, de au pierit cu totul”. Un cronicar neutru
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]
-
capetele la turci. Văzând turcii această închinare de bună voie, și-aruncă sulițele în sus, poftindu-i să treacă la sine”. Această informație este preluată și de cronicarul moldovean Nicolae Costin. Copleșiți de turci și trădați de călăreții lui Ieremia Golia, oștenii lui Ioan Vodă se retrag împreună cu cazacii lui Swierczewski la Roșcani, unde se dau lupte crâncene în zilele următoare, iar domnitorul este nevoit să se predea la 14 iunie 1574 pentru a-și salva oștenii de la pieire. După patru
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]
-
1574 pentru a-și salva oștenii de la pieire. După patru ore de interogatoriu, el este înjunghiat și i se taie capul, iar restul corpului este rupt în bucăți de două cămile care sunt alungate în direcții opuse. Trădarea pârcălabului Ieremia Golia este menționată în romanele "Șoimii" și "Nicoară Potcoavă" ale lui Mihail Sadoveanu și în poezia „Golia ticălosul” a lui George Coșbuc.
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]
-
și i se taie capul, iar restul corpului este rupt în bucăți de două cămile care sunt alungate în direcții opuse. Trădarea pârcălabului Ieremia Golia este menționată în romanele "Șoimii" și "Nicoară Potcoavă" ale lui Mihail Sadoveanu și în poezia „Golia ticălosul” a lui George Coșbuc.
Ieremia Golia () [Corola-website/Science/333825_a_335154]
-
Petru Șchiopul. Romanul prezintă luptele pentru putere din Moldova, fiind inspirat din viața lui Ioan (Nicoară) Potcoavă. Fiu după mamă al domnitorului ucis, hatmanul Nicoară Potcoavă întreprinde în Moldova o incursiune fără succes pentru a-l pedepsi pe trădătorul Irimia Golia, iar apoi se întoarce în tabăra cazacilor zaporojeni de pe malurile Niprului, cu care pregătește o acțiune militară mai amplă pentru a-l alunga pe uzurpatorul Petru Șchiopul și a prelua domnia țării. "Nicoară Potcoavă" preia tema datoriei și a dragostei
Nicoară Potcoavă (roman) () [Corola-website/Science/318353_a_319682]
-
retragă după o încăierare cruntă cu turcii în urma căreia Nicoară este grav rănit. Pentru a-i păcăli pe urmăritori, grupul lui Nicoară pornește înspre vest, făcând un scurt popas la casa din Dăvideni a mazilului Andrei Dăvideanu, socrul pârcălabului Irimia Golia. Grupul rămâne acolo timp de câteva zile, până ce i se vindecă rana lui Nicoară. Între timp, mezinul Alexandru se îndrăgostește de Ilinca, nepoata mazilului. Apariția în sat a iscoadelor domnești grăbește plecarea grupului înspre nord. Grupul de viteji se îndreaptă
Nicoară Potcoavă (roman) () [Corola-website/Science/318353_a_319682]
-
ce l-au trădat pe Ion-Vodă, iar celor vinovați de vânzare de țară li se taie capul. Mezinul Alexandru pleacă la Dăvideni, dar își pierde mințile după ce află că jupânița Ilinca murise de Sântilie (20 iulie). Aflând că pârcălabul Irimia Golia adunase o oaste de strânsură cu care se îndrepta spre Iași, Nicoară Potcoavă și apropiații săi organizează o capcană, prinzându-l viu pe vânzătorul lui Ion-Vodă. Boierul este executat în fața curții domnești la 19 decembrie 1577, iar mezinul Alexandru, cu
Nicoară Potcoavă (roman) () [Corola-website/Science/318353_a_319682]
-
cei dragi. Devastat de durere, Arthur se retrage pe proprietatea lui. Acolo se gândește mereu la iubita pierdută și stă mereu în alertă în fața forțelor răului, despre care știe că se pot întoarce oricând. Considerat primul roman gotic românesc de la "Golia" (1933) lui Ionel Teodoreanu, "" a fost asemănat cu proza fantastică a lui Edgar Allan Poe. "Be Where the City Is!" consideră că romanul prezintă „un decupaj cinematografic și un suspans bine strunit”, lucru susținut și de George Sauciuc care observă
...Și la sfârșit a mai rămas coșmarul () [Corola-website/Science/333797_a_335126]
-
în Iași, la 24 ianuarie 1791, a cărui piatră funerară se află acum la Muzeul de istorie din Iași. Oasele au fost transferate la cimitirul Galata iar unele pietre funerare au fost depozitate în diferite locuri, unele dintre ele la Golia, în posesia Muzeului Municipal, și apoi transferate la Muzeul de istorie al Moldovei. Demolarea a început în 1879 și s-a încheiat în 1880. Materialele rezultate din demolare au fost reutilizate, între altele, pentru construirea bisericii din comuna Bucium.
Mănăstirea Sfânta Vineri din Iași () [Corola-website/Science/330416_a_331745]
-
Iași”. Comitetul societății era format din Gh. Ghibănescu, Mihai Costăchescu, A.D. Atanasiu, Sever Zotta, Teodor Burada, Gheorghe Lascăr, Eugen Herovanu și N.A. Bogdan. Această instituție de cultură avea patru obiective: Muzeul a fost amenajat într-o clădire din curtea Mânăstirii Golia, pe strada Cuza Vodă nr. 10. Ca urmare a celui de-al Doilea Război Mondial colecțiile s-au risipit, unele piese și documente deteriorându-se sau pierzându-se, altele ajungând în colecțiile altor muzee ieșene sau în Arhivele Statului. Noul
Muzeul Municipal din Iași () [Corola-website/Science/331960_a_333289]
-
ziar cotidian,denumire ce vă reapărea în numărul 88 din 21 Mai și a doua fiind apariția lui G. A. Scorțescu ca director politic; Sâmbătă 15 Mai 1893 redacția și administrația va fi Casele Moțăs în curte cu adresa:Stradă Golia No. 54 și va rămâne până la numărul 171 din 29 August când redacția va fi : str. Veche 84 (tipografia Popovici) și administrația : str. Lozonski No. 4 că în final să fie deja din 1894 redacția și administrația Evenimentului str. Golia
Evenimentul (1893) () [Corola-website/Science/337145_a_338474]
-
Golia No. 54 și va rămâne până la numărul 171 din 29 August când redacția va fi : str. Veche 84 (tipografia Popovici) și administrația : str. Lozonski No. 4 că în final să fie deja din 1894 redacția și administrația Evenimentului str. Golia No. 54,care ,deși își va schimba adresa odată cu numarul 512,a editat ziarul în primul interval de studiu. Marți 19 Octombrie 1893
Evenimentul (1893) () [Corola-website/Science/337145_a_338474]
-
Scarlat Callimachi (1806, 1807-1810 și 1812-1819); el se mai afla în biserică la sfârșitul anului 1967 , când a fost efectuat un inventar al bunurilor parohiei. Pomelnicul a dispărut ulterior, fiind descoperit recent în depozitul de obiecte de patrimoniu al Mănăstirii Golia din Iași. Călătorind de la Cernigov spre Ierusalim, ieromonahul rus Ipolit Vișenski a trecut prin Moldova, ajungând la 10 decembrie 1707 în Târgu Frumos, despre care face următoarea consemnare: "„A doua zi am ajuns la orășelul numit Târgul Frumos: o biserică
Biserica Cuvioasa Parascheva din Târgu Frumos () [Corola-website/Science/323876_a_325205]
-
un mic muzeu într-una din odăile casei parohiale, salvând astfel de la dispariție mai multe obiecte vechi existente în biserică. Printr-un proces-verbal încheiat la 20 noiembrie 1980, preotul paroh a predat în depozitul de obiecte de patrimoniu al Mănăstirii Golia din Iași mai multe obiecte ce aparțineau bisericii din Târgu Frumos și care datau de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea. Printre acestea se aflau 17 icoane și 11 cărți de cult aflate într-o
Biserica Cuvioasa Parascheva din Târgu Frumos () [Corola-website/Science/323876_a_325205]
-
înalte, în trepte. În decursul timpului, Biserica „Cuvioasa Parascheva” din Târgu Frumos a fost înzestrată cu mai multe obiecte (icoane, cărți bisericești etc.), care au astăzi valoare de patrimoniu. Preotul paroh a predat depozitului de obiecte de patrimoniu al Mănăstirii Golia din Iași, printr-un proces-verbal încheiat la 20 noiembrie 1980, 17 icoane aflate într-o stare de conservare mediocră și 11 cărți de cult, dintre care unele erau deja foarte deteriorate. În prezent, în depozitul de obiecte de patrimoniu al
Biserica Cuvioasa Parascheva din Târgu Frumos () [Corola-website/Science/323876_a_325205]
-
Iași, printr-un proces-verbal încheiat la 20 noiembrie 1980, 17 icoane aflate într-o stare de conservare mediocră și 11 cărți de cult, dintre care unele erau deja foarte deteriorate. În prezent, în depozitul de obiecte de patrimoniu al Mănăstirii Golia din Iași se află 17 icoane provenite de la Biserica „Cuvioasa Parascheva” din Târgu Frumos. Icoanele au dimensiuni relativ mici, ele fiind pictate în ulei pe lemn la începutul secolului al XIX-lea, cu o singură excepție (icoana Sfinții Apostoli Petru
Biserica Cuvioasa Parascheva din Târgu Frumos () [Corola-website/Science/323876_a_325205]
-
datează din secolul al XVIII-lea). Cele 17 icoane sunt într-o stare avansată de degradare, având pictura scorojită și afumată, precum și fisuri sau chiar lipsuri de bucăți de lemn. Potrivit inventarului, icoanele au următoarele teme picturale: În depozitul Mănăstirii Golia se află și câteva cărți de cult care au fost tipărite la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea. Acestea sunt într-o stare avansată de degradare, lipsindu-le la marea majoritate primele pagini și coperțile
Biserica Cuvioasa Parascheva din Târgu Frumos () [Corola-website/Science/323876_a_325205]
-
XIX-lea. Acestea sunt într-o stare avansată de degradare, lipsindu-le la marea majoritate primele pagini și coperțile. Unele dintre ele conțin însemnări. Cele mai vechi cărți de cult sunt următoarele: Recent, s-a mai găsit în depozitul Mănăstirii Golia și un pomelnic pictat pe lemn la 1815, în perioada domniei lui Scarlat Callimachi. El este din lemn de tei și are următoarele dimensiuni: 56x36x2 cm. Pomelnicul se află astăzi într-o stare avansată de deteriorare. Textul inscripției a fost
Biserica Cuvioasa Parascheva din Târgu Frumos () [Corola-website/Science/323876_a_325205]
-
și salutări cordiale. Const. Ciopraga P.S.În caz că acceptați, vă rog dați un telefon responsabilei de carte, tov[arășa] Maria Simionescu, care vă va aduce volumul. [Tovarășului profesor Dumitru Micu, Facultatea de Filologie - Catedra „Literatură Română”, București; Expeditor - Constantin Ciopraga, Strada Golia, nr. 10, Iași]. * 25 apr[ilie] 1965 Dragă tovarășe Micu, Îmi reproșez de mult timp întârzierea acestui răspuns, care nu vreau să fie protocolar, ci să comunice, odată cu mulțumirile cele mai călduroase, simpatia și prețuirea aleasă pentru colegul de specialitate
Epistolograful Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3922_a_5247]