249 matches
-
trofice dentare și ale fanerelor, crize tetanice Pancreas - Hiperfuncție: crize hipoglicemice (transpirații, lipotimii, apetit crescut). - Hipofuncție: diabet zaharat Suprarenala - Hiperfuncție: striuri cutanate roșii, obezitate, facies roșu, hipertricoza, hipertensiune arterială - Hipofuncție: astenie, adinamie, hipotensiune arterială, hiperpigmentare, pilozitate sexuală redusă (axilara, pubiana) Gonade - fete: glande mamare-volum; pilozitate sexuală; menstre - dată apariției și caracterele (pubertate normală - menarha la fete între 11-14 ani); - băieți: pilozitate, schimbarea vocii, musculatură; dimensiunile penisului și testiculelor (eventuale ectopii) - pubertate normală la băieții între 12-15 ani. Tulburări vegetative pubertare: - jocuri
METODOLOGIA din 1 martie 2000 examinarilor medicale periodice de bilanţ al stării de sănătate pentru preşcolari, elevi şi studenţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129862_a_131191]
-
anomalii ale aparatului genital vizibile la exterior, ca de exemplu: semne caracteristice intersexualității sau aplazie vulvară; ... b) cînd vițelele nu prezintă călduri pînă la vîrsta de 18 luni, dacă la examenul ginecologic se constată anomalii ale tractusului genital sau ale gonadelor (ambele ovare sau nul singur fusiform sau lipsa, prezența testiculelor rudimentare, etc.); ... c) cînd vitele au depășit vîrstă de 36 de luni și nu au rămas gestante, indiferent dacă în acest interval de timp au manifestat sau nu călduri; ... d
NORMA din 10 iulie 1978 privind clasarea pentru tăiere a femelelor din speciile taurine, bubaline şi ovine. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129985_a_131314]
-
anomalii ale aparatului genital vizibile la exterior, ca de exemplu: semne caracteristice intersexualității sau aplazie vulvară; ... b) cînd vițelele nu prezintă călduri pînă la vîrsta de 18 luni, dacă la examenul ginecologic se constată anomalii ale tractusului genital sau ale gonadelor (ambele ovare sau nul singur fusiform sau lipsa, prezența testiculelor rudimentare, etc.); ... c) cînd vitele au depășit vîrstă de 36 de luni și nu au rămas gestante, indiferent dacă în acest interval de timp au manifestat sau nu călduri; ... d
DECRET nr. 252 din 10 iulie 1978 pentru aprobarea normelor privind condiţiile în care se poate efectua taierea animalelor în situaţii speciale, clasarea pentru tăiere a femelelor de bovine şi ovine, precum şi cu privire la aplicarea unor măsuri sanitare veterinare speciale pentru prevenirea difuzării epizootiilor şi acordarea unor despăgubiri celor care au suferit pagube prin aplicarea acestor măsuri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129983_a_131312]
-
medical la angajare: a) conform datelor cuprinse în dosarul medical; ... b) examen oftalmologic (specialist); ... examen psihiatric (specialist); ECG; c) contraindicații: ... ● boli cronice ale sistemului nervos central; ● boli psihice, inclusiv nevrozele manifeste; ● boli cronice ale aparatului cardiovascular; ● boli endocrine : tiroidă, hipofiza, gonade; ● cataractă, glaucom, atrofie optică; ● diabet zaharat. Controlul medical periodic: a) examen clinic general - semestrial; ... examen oftalmologic (cristalin) - la 10 ani de la angajare și apoi din 3 în 3 ani; examen psihologic sau psihiatric - anual; ECG - anual; b) 30 de zile
METODOLOGIE din 30 octombrie 2001 privind examenul medical la angajarea în munca, examenul medical de adaptare, controlul medical periodic şi examenul medical la reluarea muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139124_a_140453]
-
trofice dentare și ale fanerelor, crize tetanice; Pancreasul: - hiperfuncție - crize hipoglicemice (transpirații, lipotimii, apetit crescut); - hipofuncție - diabet zaharat; Suprarenala: - hiperfuncție - striuri cutanate roșii, obezitate, facies roșu, hipertricoza, hipertensiune arterială; - hipofuncție - astenie, adinamie, hipotensiune arterială, hiperpigmentare, pilozitate sexuală redusă (axilara, pubiana); Gonade: - fete: glande mamare - volum; pilozitate sexuală; menstre - dată apariției și caracterele (pubertate normală - menarha la fete între 11 și 14 ani); - băieți: pilozitate, schimbarea vocii, musculatură; dimensiunile penisului și testiculelor (eventuale ectopii) - pubertate normală la băieții între 12 și 15
ORDIN nr. 653 din 25 septembrie 2001 (*actualizat*) privind asistenţa medicală a prescolarilor, elevilor şi studenţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138561_a_139890]
-
2.5. A explica inconveniența utilizării unităților mobile RX pentru pediatrie și dificultatea de a obține timpi scurți de expunere; 2.6. A explica importantă existenței asistenților medicali cu pregătire specifică în radiologia pediatrica; 2.7. A discuta importantă protecției gonadelor în radiologia pediatrica și necesitatea existenței echipamentelor de protecție pentru diferite dimensiuni și tipuri; 2.8. A analiza importantă colimării (în plus față de colimarea de bază corespunzătoare dimensiunii filmului) pentru pacienții pediatrici, în particular protecția pentru solduri și dispozitivele de
NORMA din 19 aprilie 2002 privind radioprotectia persoanelor în cazul expunerilor medicale la radiatii ionizante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147100_a_148429]
-
în plus față de colimarea de bază corespunzătoare dimensiunii filmului) pentru pacienții pediatrici, în particular protecția pentru solduri și dispozitivele de colimare laterală la urmărirea scoliozei; 2.9. A discuta importantă poziționării și colimării corecte, în mod particular pentru a exclude gonadele din fasciculul direct; 2.10. A discuta importantă stabilirii când fetele adolescente ar putea fi însărcinate, când se intenționează examinări abdominale; 2.11. A discuta utilizarea regulii de 10 și de 28 de zile la copii peste 12 ani sau
NORMA din 19 aprilie 2002 privind radioprotectia persoanelor în cazul expunerilor medicale la radiatii ionizante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147100_a_148429]
-
mai mici decât acelea necesare pentru a examina adulții; 3.3. A explica că, pentru inducerea cancerului la copii, factorul de risc este între de două și de trei ori mai mare decât pentru adulți, cu sublinierea dezvoltării sânului și gonadelor și a distribuției mult mai întinse a măduvei roșii osoase în scheletul care se dezvoltă; 3.4. A discuta factorii de risc pentru efectele genetice la copii; 3.5. A compara factorii de risc la examinarea radiologica a copiilor cu
NORMA din 19 aprilie 2002 privind radioprotectia persoanelor în cazul expunerilor medicale la radiatii ionizante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147100_a_148429]
-
2.5. A explica inconveniența utilizării unităților mobile RX pentru pediatrie și dificultatea de a obține timpi scurți de expunere; 2.6. A explica importantă existenței asistenților medicali cu pregătire specifică în radiologia pediatrica; 2.7. A discuta importantă protecției gonadelor în radiologia pediatrica și necesitatea existenței echipamentelor de protecție pentru diferite dimensiuni și tipuri; 2.8. A analiza importantă colimării (în plus față de colimarea de bază corespunzătoare dimensiunii filmului) pentru pacienții pediatrici, în particular protecția pentru solduri și dispozitivele de
NORMA din 4 martie 2002 privind radioprotectia persoanelor în cazul expunerilor medicale la radiatii ionizante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147129_a_148458]
-
în plus față de colimarea de bază corespunzătoare dimensiunii filmului) pentru pacienții pediatrici, în particular protecția pentru solduri și dispozitivele de colimare laterală la urmărirea scoliozei; 2.9. A discuta importantă poziționării și colimării corecte, în mod particular pentru a exclude gonadele din fasciculul direct; 2.10. A discuta importantă stabilirii când fetele adolescente ar putea fi însărcinate, când se intenționează examinări abdominale; 2.11. A discuta utilizarea regulii de 10 și de 28 de zile la copii peste 12 ani sau
NORMA din 4 martie 2002 privind radioprotectia persoanelor în cazul expunerilor medicale la radiatii ionizante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147129_a_148458]
-
mai mici decât acelea necesare pentru a examina adulții; 3.3. A explica că, pentru inducerea cancerului la copii, factorul de risc este între de două și de trei ori mai mare decât pentru adulți, cu sublinierea dezvoltării sânului și gonadelor și a distribuției mult mai întinse a măduvei roșii osoase în scheletul care se dezvoltă; 3.4. A discuta factorii de risc pentru efectele genetice la copii; 3.5. A compara factorii de risc la examinarea radiologica a copiilor cu
NORMA din 4 martie 2002 privind radioprotectia persoanelor în cazul expunerilor medicale la radiatii ionizante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147129_a_148458]
-
a caror funcție este posibilă la nivelul celulei. Împreună cu sistemul nervos, sistemul endocrin joacă un rol esențial în mentinearea homeostaziei, în desfășurarea normală a proceselor de creștere, nutriție și reproducere a organismului uman. Glandele endocrine sunt: hipofiza, tiroidă, paratiroidele, suprarenalele, gonadele (ovarele și testiculele), pancreasul endocrin, epifiza, timusul. Deși structura și originea lor este diferită actiuneaza în strânsă interrelație. Parenchimul glandelor este format din: cordoane de celule aflate în strânsă corelație cu: bogată rețea de capilare sanguine (adenohipofiza, paratiroidele, corticosuprarenalele); vezicule
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
care secretă hormonii glucocortizoizi) și zona reticulata, care secretă estrogeni și androgeni. zona centrală sau medulara formează medulosuprarenala, care secretă adrenalină și noradrenalina, hormoni cunoscuți și sub denumirea de catecolamine. Disfuncția glandelor suprarenale determina un numar variat de boli. Fiziologic gonadele au și rol de glande cu secreție internă prin producerea de hormoni numiți hormoni sexuali, pe lîngă cea de reproducere. În perioada de creștere și dezvoltare acest efect este mai puțin evident dar devine foarte pregnat în jurul virstei de 1o-12
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
funcția să principala de producere de ovule secretă și doi hormoni foliculina și luteina (progesteronul). Aparatul genital masculin este format din: testiculi, căi spermatice, glande anexe (prostată, veziculele seminale, si glandele bulbouretrale) care participă la formarea lichidului spermatic. Tulburările funcțiilor gonadelor sunt: hipogonadismul produs de insuficiență hormonală pubertatea precoce și hiperfoliculinismul produs de excesul de hormoni În categoria anomaliilor sexuale intra intersexualitatea. 130 131 132 Bolile hipofizei Bolile hipofizei sunt datorate excesului sau lipsei hormonilor hipofizari. Din prima categorie fac parte
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
tahicardie, hipertensiune paroxistica. Diagnosticarea și tratarea bolii este în competența medicului specialist endocrinolog. Hipogonadismul Hipogonadismul este determinat de tulburări ale hormonilor tropi hipofizari de creștere, apare la ambele sexe și depinde de vîrsta apariției. 134 Cauzele sunt: lipsa congenitala a gonadelor îndepărtarea chirurgicală a gonadelor efectele unor boli că: scarlatina, febra tifoida, parotidita epidemica, sifilisul, carențe alimentare. Aparita la pubertate va duce la: închiderea cu intirziere a cartilajelor de creștere, membre lungi, cu o musculatură slabă, disproporții corporale. La fete determina
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
și tratarea bolii este în competența medicului specialist endocrinolog. Hipogonadismul Hipogonadismul este determinat de tulburări ale hormonilor tropi hipofizari de creștere, apare la ambele sexe și depinde de vîrsta apariției. 134 Cauzele sunt: lipsa congenitala a gonadelor îndepărtarea chirurgicală a gonadelor efectele unor boli că: scarlatina, febra tifoida, parotidita epidemica, sifilisul, carențe alimentare. Aparita la pubertate va duce la: închiderea cu intirziere a cartilajelor de creștere, membre lungi, cu o musculatură slabă, disproporții corporale. La fete determina ne apariția menstruației, sâni
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
cele mai rezistente. În cadrul aceluiași grup sistematic există diferențe în ceea ce privește sensibilitatea la radioelemente. Cercetările au dovedit că țesuturile ale căror celule se înmulțesc rapid sunt cele mai radiosensibile (cele mai sensibile sunt organele hematopoetice: splina, măduva osoasă, ganglionii limfatici; ficatul, gonadele, tubul digestivă. Rinichii și plămânii sunt mai rezistenți iar sistemul nervos central nu este influențat, mai ales dacă se găsește sub anestezie. Efectele ecologice ale radiațiilor ionizante asupra organismelor depind și de locul în care se află acestea (pe sol
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
Zota, V. Rusnac, N. Migali, L. Gavriliuc, L. Alexeev, M. Caradja etc. Sistemul endocrin și cel nervos sunt mijloace majore prin care informația circulă între diferite componente ale organismului. Sistemul endocrin este format din glande endocrine (hipofiză, tiroidă, paratiroide, suprarenale, gonade) și celule dispersate în alte organe și țesuturi (sistem nervos, tract digestiv, pancreas, rinichi, inimă, tiroidă etc.). Hormonii sunt elemente informaționale care acționează prin intermediul unor receptori capabili să-i recunoască. Pot acționa la distanță, pe organe-țintă, la care ajung pe cale
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
această cascadă ca mesageri secunzi cAMP adenozin monofosfatul ciclic, cGMP guanozin monofosfatul ciclic, ionul de calciu (Ca2+) sau inozitolul trifosfat (IP3) (vezi receptorul TSH fig. cap. Tiroida). Receptorii nucleari activează partea reglatoare a genelor (vezi receptorul de androgeni fig. cap. Gonadele). Activitatea sistemului endocrin este reglată la nivelul de producere și la nivelul de receptor specific tisular. Reglarea la nivelul de producere se face prin feedback (retro-control), bioritm și influența neurogenă. Feedback-ul poate fi pozitiv (creșterea FSH și mai ales
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
mari, farmacologice, produce vasoconstricție arteriolară. în doze mari, are și acțiune oxitocinică; crește sensibilitatea zonelor erogene la ambele sexe. Oxitocina (OXT) sau ocitocina (OT): polipeptid cu 9 acizi aminați. Se secretă în nucleul paraventricular (dar mai este produsă și în gonade, timus, corticosuprarenală). Acțiuni: are efecte stimulatorii asupra musculaturii uterine și a fibrelor musculare netede din glanda mamară. Inițiază contracții ale uterului în repaus, crește inotropismul fibrelor miometrice ale uterului gravid. Stimulează ejecția laptelui prin contracția celulelor mioepiteliale din pereții glandulari
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
astenie psihică, depresie excesul produce inițial euforie, rapid înlocuită de depresie severă și tendințe suicidare. Alte glande endocrine Hipotalamus-hipofiză: asigură controlul prin feedback negativ a secreției de CRH/ACTH Tiroidă: inhibă răspunsul TSH la TRH și conversia T4 în T3 Gonade: inhibă răspunsul LH (și probabil FSH) la LH-RH GH: reduc GH. Alte creșterea secreției gastrice acide cu apariția ulcerului peptic la doze mari; creșterea presiunii intraoculare . Controlul secreției de glucocorticoizi și androgeni corticosuprarenali Zona fasciculată și cea reticulată se află
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
nu este necesar tratamentul cu mineralocorticoizi. Sindroamele adreno-genitale Sindroamele adreno-genitale (SAG), cunoscute și sub denumirea de hiperplazii congenitale ale suprarenalei, sunt tulburări genetic determinate în steroidogeneza suprarenală care afectează sexualizarea prenatală și/sau postnatală. Programul de sexualizare prenatală cuprinde dezvoltarea gonadelor, a organelor genitale interne, a organelor genitale externe, a sexului neuro-hormonal și neuro-comportamental. Sexualizarea postnatală presupune achiziționarea identității de gen în copilărie, dezvoltarea organelor genitale și a caracterelor sexuale secundare (morfotip masculin sau feminin) la pubertate. în funcție de gravitatea și momentul
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
embrionul genetic și gonadic de sex feminin este supus acțiunii unui exces de androgeni, va surveni o virilizare de intensitate variabilă a organelor genitale externe care vor prezenta la naștere un caracter ambiguu. Această situație se numește pseudo-hermafroditism feminin (sexul gonadei este feminin, iar organele genitale externe ambigui, intersexuate). Dacă în perioada critică de sexualizare a organelor genitale externe embrionul de sex genetic masculin nu dispune de cantități optime de testosteron (tulburare de steroidogeneză) sau de receptori normali pentru testosteron, nu
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
de cantități optime de testosteron (tulburare de steroidogeneză) sau de receptori normali pentru testosteron, nu se produce virilizarea sau survine doar o virilizare incompletă a organelor genitale, care vor fi ambigui la naștere. Această eventualitate este denumită pseudo-hermafroditism masculin (sexul gonadei este masculin, iar organele genitale externe sunt feminine sau ambigui, intersexuate). Etiopatogenia sindroamelor adreno-genitale Sunt defecte genetice autosomal recesive, cu expresie clinică variabilă a genelor care codifică enzime implicate în steroidogeneza suprarenală, iar pentru unele forme și în cea gonadală
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
externe de grade variabile (Prader I-V) cu pseudo-hermafroditism feminin; la fătul de sex masculin: macrogenitosomie, dar nu intersexualitate. Dacă defectul enzimatic se situează pe linia de sinteză a cortizolului și androgenilor, atunci este simultan afectată și steroidogeneza de la nivelul gonadei fetale și rezultă: la fătul de sex feminin: aspect normal al organelor genitale externe care nu necesită steroizi pentru dezvoltare; la fătul de sex masculin: un deficit al sintezei de androstendion suprarenal și, respectiv, testosteron testicular care se va solda
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]