256 matches
-
au intrat în posesia lăcașului de cult din localitate, ""peste 100 de persoane s-au adunat în fața bisericii pentru a protesta împotriva deciziei de executare silită"". Din grup a făcut parte primarul de localitate Ioan Barou și preotul ortodox Stelian Gorgan. S-au scandat lozinci anti-greco-catolice și expresii că: "Hoții! Hoții!". În tot acest timp biserică a fost flancata de jandarmi. Cu această ocazie, partea ortodoxă a acuzat partea greco-catolica că nu a mai negociat, preferând să acționeze în forță. ""A
Biserica greco-catolică din Bocșa () [Corola-website/Science/323966_a_325295]
-
preferând să acționeze în forță. ""A existat o înțelegere între noi. Trebuia să ne întâlnim azi (ieri n.r.), la ora 9,30, pentru a preda cheia și pentru a ajunge la un numitor comun în privința celebrării slujbelor"", a declarat Stelian Gorgan, preotul ortodox din Bocșa. Însă ei au preferat să spargă ușa ca niște hoți", au strigat supărați oamenii. De la Bocșa, protestatarii s-au urcat în mașini și autobuze pentru a pleca la Zalău, unde au protestant în fața Prefecturii Sălaj. Pe
Biserica greco-catolică din Bocșa () [Corola-website/Science/323966_a_325295]
-
locuirii permanente în zonă, cât și valurile migratoare care s-au deplasat de-a lungul văii Călmățuiului, de-a lungul istoriei. Din cursul fazei Giulești se cunosc așezări situate pe grinduri sau popine în luncile râurilor, marginile simple de terasă, gorgane, boturi de deal. Preferința oamenilor fazei Giulești de a alege pentru așezările lor grindurile sau popinele din luncile râurilor este argumentată de complexul de pe popina din lunca Călmățuiului (Movila din Baltă), de lângă satul Lișcoteanca. Următorul nivel de locuire corespunde secolelor
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
să obțină declarații scrise de la cetățeni prin care să ateste că piciorul nu i-a fost tăiat ca urmare a unei pedepse ce i-a fost aplicată. Mai târziu, el a revenit la Khwarezm, unde a murit în 1144, la Gorgan (în prezent, provincia Gulestan, Iran). Ca lingvist, a considerat limba arabă regina tuturor limbilor, în ciuda faptului că era vorbitor nativ de limbă persană. Cea mai cunoscută lucrare a sa se numește "Al-Kashshăf ʿan Ḥaqăʾiq at-Tanzīl" și reprezintă un studiu cuprinzător
Al-Zamaḫšarī () [Corola-website/Science/333600_a_334929]
-
a atacat stepele sciților, a spus că sunt aproape imposibil de cucerit datorită faptului că sciții se repliau foarte bine și atacau pe neașteptate. Mormintele căpeteniilor puteau avea chiar și 20 de metri, iar tot ansamblul funerar se numea kurgan (gorgan). În a doua jumătate a sec. VI î.Hr. puterea sciților a devenit un pericol pentru Imperiul Persan. Regele Darius I a fost nevoit să organizeze o expediție împotriva lor în anii 514—512 î.Hr. Se presupune că Darius urmărea să
Sciți () [Corola-website/Science/301535_a_302864]
-
stratificării sociale deja prezente în cultura Unetice. Cimitirele din această perioadă sunt totuși rare și de mici dimensiuni. Cultura Unetice este urmată de Epoca Mijlocie a Bronzului (1600 î.Hr.-1200 î.Hr.), Cultura tumulus, caracterizată prin înmormântări prin înhumare în tumuli (gorgane). În Ungaria de est, pe afluenții Crișului, a apărut, la începutul epocii bronzului, cultura Mako, urmată de culturile Ottomany și Gyulavarsand. Cultura câmpurilor de urne de la sfârșitul Epocii Bronzuui (1300 î.Hr. - 700 î.Hr.) e caracterizată de înmormântări prin incinerare. Ea
Epoca Bronzului () [Corola-website/Science/303224_a_304553]
-
Moghilă logofăt, iar apoi de urmașii săi. În 1620, după îndelungate procese de judecată Cobîlea ajunge în posesia lui Ionașco Paicul pârcălab. Între anii 1629 - 1650 Cobîlea a trecut prin vânzare de la strănepoții Cozmei la Dumitrașco Ștefan și apoi la Gorgan. Proprietatea este des tulburată prin dese procese la divan de călugării de la mănăstirea Pantocrator ( în limba greacă: Παντοκράτορος), aflate pe Sfântul Munte Athos (a șaptea în ordinea ierarhică athonită). Apoi trece prin zester de la Gorgan la ginerele său, Gheorghe Catargiu
Cobîlea, Șoldănești () [Corola-website/Science/305118_a_306447]
-
Dumitrașco Ștefan și apoi la Gorgan. Proprietatea este des tulburată prin dese procese la divan de călugării de la mănăstirea Pantocrator ( în limba greacă: Παντοκράτορος), aflate pe Sfântul Munte Athos (a șaptea în ordinea ierarhică athonită). Apoi trece prin zester de la Gorgan la ginerele său, Gheorghe Catargiu paharnicul. De la 1650 la 1914 Cobîlea a stat neîntrerupt în stăpânirea neamului Catargi, având următorii stăpâni: Gh.Catargi vornic - 1680; Apostol Catargi postelnic - 1710; Pătrașco Catargi pitar - 1750; Ion Catargi stolnic - 1770; Petrache Catargi paharnic
Cobîlea, Șoldănești () [Corola-website/Science/305118_a_306447]
-
srăbătută de râul Mara și alte două pâraie. Localitate este împărțită în mai multe cartiere sau zone: cartierul Josani, adică partea de jos a satului care este așezată de-alungul șoselei DN 18; cartierul Valea Glodului; cartierul Poderei; cartierul Hagău; cartierul Gorgan; cartierul Capu Câmpului; cartierul Susani; cartierul Valea Arji; cartierul Arini; cartierul Mociră. Localitatea are trei ulițe principale de-alungul cărora sunt așezate casele: ulița mică sau ulița adunării; ulița mare sau ulița curții (denumirea veche) și ulița din sus. Aceste ulițe
Berbești, Maramureș () [Corola-website/Science/301566_a_302895]
-
partea de sud-est a regiunii Ivano-Frankivsk. El este unul dintre cele câteva trecători care leagă regiunea Transcarpatia cu restul țării, fiind situat în Huțulșcina (Țara huțulilor). Pasul montan, aflat la o înălțime de 931 metri, separă Munții Cernohora de Culmea Gorganelor. În partea de nord se află izvoarele râului Prut, iar în partea de sud cele ale râului Tisa. Prin acest pas trece drumul regional important R03 care leagă orașele Frasin (Iasinia) (din sud-vest) și Iaremcea (din nord-est), precum și calea ferată
Pasul Iablonița () [Corola-website/Science/319191_a_320520]
-
ales vase din lut din epoca romană. Pe teritoriului orașului au fost găsite și 16 monede din argint, bătute la Roma în anii 138 - 161 e.n. Popoarele nomade care s-au perindat pe aici au lăsat movile funerare, numit și gorgane. În împrejmuirile orașului sunt înregistrate 18 gorgane străvechi, luate sub ocrotirea statului. Cu cât persoana decedată era mai importantă, cu atât movila era mai înaltă. Primul val al migrațiunilor cuprinde secolele VI - VII. Stepa bălțeană a fost afectată numai de
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
Pe teritoriului orașului au fost găsite și 16 monede din argint, bătute la Roma în anii 138 - 161 e.n. Popoarele nomade care s-au perindat pe aici au lăsat movile funerare, numit și gorgane. În împrejmuirile orașului sunt înregistrate 18 gorgane străvechi, luate sub ocrotirea statului. Cu cât persoana decedată era mai importantă, cu atât movila era mai înaltă. Primul val al migrațiunilor cuprinde secolele VI - VII. Stepa bălțeană a fost afectată numai de avari în jurul anului 408 e.n. În cel
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
datând din secolul al XVII-lea. Tot aici se mai află și patru situri arheologice de interes național situl „Cetățuia” de la nord de Anghelești cuprinde urmele unei așezări fortificate din eneolitic și ale unei așezări din Epoca Bronzului; așezarea de la „Gorgan” (lângă Văleni) aparține culturii Cucuteni din eneolitic; situl de la „Popa Cloșcă” (la 800 m distanță nord-vest de punctul „Gorgan”) cuprinde o altă așezare a culturii Cucuteni, precum și una aparținând culturii Monteoru din Epoca Bronzului; în sfârșit, situl din punctul „Atanasiu
Comuna Ruginești, Vrancea () [Corola-website/Science/301897_a_303226]
-
Cetățuia” de la nord de Anghelești cuprinde urmele unei așezări fortificate din eneolitic și ale unei așezări din Epoca Bronzului; așezarea de la „Gorgan” (lângă Văleni) aparține culturii Cucuteni din eneolitic; situl de la „Popa Cloșcă” (la 800 m distanță nord-vest de punctul „Gorgan”) cuprinde o altă așezare a culturii Cucuteni, precum și una aparținând culturii Monteoru din Epoca Bronzului; în sfârșit, situl din punctul „Atanasiu”, aflat tot la Văleni, la 600 m sud de „Popa Cloșcă”, conține și el urmele unor așezări similare cu
Comuna Ruginești, Vrancea () [Corola-website/Science/301897_a_303226]
-
istorice din județul Suceava, elaborată în anul 2004, având codul SV-II-a-A-05504. Ansamblul este format din 2 obiective: Mănăstirea Hagigadar a fost ridicată pe Dealul lui Bulai, "„pe o culme rotundă, parcă ar fi făcută de mână de om, pe un gorgan înverzit”" (după cum a scris Nicolae Iorga), care se află în mijlocul unei văi. Această mănăstire este închinată Maicii Domnului și poartă un nume armenesc: Hagigadar însemnând în limba armeană "îndeplinirea dorințelor". Biserica Mănăstirii Hagigadar a fost construită între anii 1512-1513, în timpul
Mănăstirea Hagigadar () [Corola-website/Science/308403_a_309732]
-
de cele mai multe ori făcând naveta pe jos, trei km până la Trifești sau 10 km până la Roman; pe scurtătura de la podul Prefabricatelor, sau chiar pe cel de calea ferată. Sunt multe povești despre locurile din prejma Miron Costin-ului, precum despre gorganul de la Dealul Viei unde se spune că ar fi înmormântați tătarii uciși într-o bătălie de Ștefan cel Mare, alții susținând că de fapt ar fi mult mai vechi de pe vremea năvălirilor migratoare. Cum cobori în șesul Moldovei, pe poteca
Miron Costin, Neamț () [Corola-website/Science/301651_a_302980]
-
de 2,5 milioane de euro a proiectului. Pe lângă această sumă, Alexis Bonte a mai investit în acest sit 300 de mii de euro. Restul de 49 % din acțiuni au rămas la șase persoane fizice: Sergiu Biriș, Andrei Dunca, Vlad Gorgan, Dragoș Bîrlea, Bogdan Colceriu și Raluca Rus. Compania a raportat în 2009 o cifră de afaceri de aproximativ 305.000 euro. Site-ul firmei a înregistrat 3,4 milioane de vizitatori unici în luna decembrie 2010. Număr de angajați în
Trilulilu () [Corola-website/Science/312865_a_314194]
-
vest de cele ale Oltului, se află la circa 50 km de curba hipsometrică de 200 m care marchează limita geografică între Podișul Getic la nord și Câmpia Română la sud. În acest sector microrelieful este format din crovuri și gorgane. Partea estică a acestei câmpii este străbătută de două văi aproape paralele cu Călmățuiul, numite Vâlceua Mare și Vâlceua Mică. Clima comunei Sprâncenata este o clima temperat-continentală de tranziție, iar în raport cu relieful existent este o climă de câmpie cu mici
Comuna Sprâncenata, Olt () [Corola-website/Science/302019_a_303348]
-
slujirea alternativă, dar că dorește să folosească biserica de la ora 8-10 sau 9-11 duminica dimineața, propunere acceptată de partea greco-catolică. La întâlnirea din 22 mai 2010, pentru semnarea unui protocol de folosire al bisericii, partea ortodoxă, reprezentată de preotul Stelian Gorgan, nu a mai dorit să-și onoreze oferta afirmând că nu semnează nimic și că nu mai este de acord să-i lase pe greco-catolici să slujească alternativ în biserică. La 1 iulie 2010 sentința de retrocedare a fost executată
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
oamenii aparținând unei culturi arheologice numite „cultura kurganelor” (din care făceau parte sau și culturile precedente) localizată în stepa nord-pontică au fost, cel mai probabil, vorbitorii limbii proto-indo-europene. Termenul este derivat din cuvântul turco-tătar "kurgan" ("курган") și corespunde cuvintelor românești "gorgan" sau "tumul" (), o movilă ridicată deasupra unui mormânt. este scenariul cel mai larg acceptat al originilor indo-europene. O teorie alternativă este aceea a („Anatolian Urheimat”). Teoria culturii gorganelor a fost formulată în anii 1950 de cercetătoarea americană de origine lituaniană
Ipoteza kurgană () [Corola-website/Science/301531_a_302860]
-
Termenul este derivat din cuvântul turco-tătar "kurgan" ("курган") și corespunde cuvintelor românești "gorgan" sau "tumul" (), o movilă ridicată deasupra unui mormânt. este scenariul cel mai larg acceptat al originilor indo-europene. O teorie alternativă este aceea a („Anatolian Urheimat”). Teoria culturii gorganelor a fost formulată în anii 1950 de cercetătoarea americană de origine lituaniană (Marija Gimbutiene), care a definit această cultură ca fiind caracterizată de patru perioade succesive, cea mai precoce (Kurgan I) incluzând culturile Samara și Seroglazovo dintr-o regiune situată
Ipoteza kurgană () [Corola-website/Science/301531_a_302860]
-
și în Europa de est. Contribuția Marijei Gimbutas la stabilirea originii indo-europeenilor, propusă pentru prima dată în 1956 în lucrarea "The Prehistory of Eastern Europe, part 1" ("Preistoria Europei răsăritene"), a reprezentat o sinteză interdisciplinară de pionierat în arheologie și lingvistică. Teoria gorganelor propune ca patrie primordială (Urheimat) a vorbitorilor de limbi indo-europene stepele nord-pontice și de la Marea Caspică și pleacă de la premisa că în această zonă erau vorbite câteva dialecte ale limbii proto-indo-europene (PIE). Potrivit acestui model, cultura gorganelor s-a răspândit
Ipoteza kurgană () [Corola-website/Science/301531_a_302860]
-
și lingvistică. Teoria gorganelor propune ca patrie primordială (Urheimat) a vorbitorilor de limbi indo-europene stepele nord-pontice și de la Marea Caspică și pleacă de la premisa că în această zonă erau vorbite câteva dialecte ale limbii proto-indo-europene (PIE). Potrivit acestui model, cultura gorganelor s-a răspândit treptat în tot spațiul stepelor nord-pontice și de la Caspica, cultura "Kurgan IV" fiind identificată cu (sau Iamnaia), a mormintelor ornate cu ocru (morminte cu fosă sau puț), existentă cu circa 3000 ani î.Hr.. Mobilitatea culturii gorganelor a
Ipoteza kurgană () [Corola-website/Science/301531_a_302860]
-
cultura gorganelor s-a răspândit treptat în tot spațiul stepelor nord-pontice și de la Caspica, cultura "Kurgan IV" fiind identificată cu (sau Iamnaia), a mormintelor ornate cu ocru (morminte cu fosă sau puț), existentă cu circa 3000 ani î.Hr.. Mobilitatea culturii gorganelor a facilitat expansiunea ei în întreaga regiune corespunzătoare culturii Iamna. Ei îi sunt atribuite domesticirea calului și, mai târziu, utilizarea carului primitiv. Prima evidență arheologică a domesticirii calului provine din din nordul Mării de Azov, Ucraina, și ar corespunde nucleului
Ipoteza kurgană () [Corola-website/Science/301531_a_302860]
-
a conchide că evidențele arheologice sunt inutile dincolo de ceea ce poate fi motivat dintr-un punct de vedere lingvistic. Începând din 1990 noi evidențe arheologice provenind din culturile preistorice din nord-estul Europei au ridicat noi întrebări privind influența și expansiunea culturii gorganelor spre vest. Migrațiile paneuropene și procesul de „kurganizare”, în special a nu ar fi fost atât de importante pe cât le considera experta în preistorie Marija Gimbutas. Modelul unei „culturi a gorganelor ” postulează existența de asemănări culturale între variate culturi din
Ipoteza kurgană () [Corola-website/Science/301531_a_302860]