607 matches
-
sau trebuie să cântărim? - a întrebat Hliboceanu. Ce cântar? Ce cântar? Sunteți oameni gospodari și eu am încredere în voi. Păi nu sunteți din același aluat cu moș Dumitru și cu Pâcu? Sunteți! Și dacă sunteți urmașii lor, sunteți oameni gospodari și cu frica lui Dumnezeu. N-o să vă lăcomiți voi la câteva chile de grâu, ca să-l faceți dator pe un biet ovrei ca mine! Ne iei subțire, dar mai bine ai deschide poarta, să putem descărca, pentru că acușica se
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
ai dormit? Bună dimineața. Cât despre gospodar, să nu mai vorbim... Nu sunt gospodar deloc, de vreme ce stau în așternut, în loc să fiu cu oamenii la drum. Nu te plânge. Măriuța o să aibă grijă să te pui pe picioare și să fii gospodar așa ca altădată... În timp ce vorbea, s-a apropiat de el cu pași moi, de pisică... Ajunsă lângă pat, s-a așezat pe margine. L-a mângâiat pe obrazul slăbit, i-a luat o mână și, prefăcându-se că nu bagă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
foarte activ în toate cele cerute care este veteran de război și mai este încă în viață, plt. adj. Tudose Mihai șef serviciu tehnic de specialitate la stoc, plt. Andrușca Nicolae, șef depozit materiale de degazare și fumigene Recea, bun gospodar și harnic, oricum nu mai este în viață. În anul 1970 am fost numit comandantul Companiei 1 Cercetare chimică și de radiație și am avut comandant de pluton pe lt. Ignat Vasile (azi general mr.) și lt. Lădariu Ovidiu care
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) Ioan GEMAN () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93211]
-
ce scop? Căci viața lipsită de un scop clar definit e obositoare. Răspunsul nu poate fi decît unul singur: În scopul de a le mînca. Dar nu numai atît! Unele găini fac mai multe ouă, altele mai puține, iar bunul gospodar știe pe care dintre ele să le taie și pe care să le păstreze. — Nu trebuie să ne speriem sau să intrăm În panică, reveni al doilea expert. Și așa, insula Roland exportă anual cîteva mii de copii, sub forma
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
și să mă bîrfească? Știu că voi fi schimbat; umblu cu alte femei decît nevastă-mea și ăsta-i un argument suficient; întotdeauna, în multe lupte, lovitura decisivă e dată la sex... Dar pînă să mă schimbe, continuu să fiu "gospodarul Săteanu" și asta îi întărîtă pe mulți, o știu. Cît am să fiu eu gospodarul acestui oraș, se bate Săteanu cu degetul arătător în piept n-o să lipsească bunul-simț gospodăresc din tot ce se înfăptuiește! Cum crezi că se uită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
lui, iar lui nu-i plăcea singurătatea, ce-ar fi să vii pe la mine, mi-e urât, sunt singur, mama și tata la serviciu, tataia la piață, stătea în D 14, la parter, avea un microscop stricat și un Bunul gospodar, avea opt ani și vroia să se joace de-a mama și de-a tata, el tata, eu mama, pentru asta, cică, trebuia să ne dezbrăcăm în puța goală, să ne băgăm în pat, el să se suie pe mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
copilăria apar zugrăvite în cadrul natural și existențial al Humuleștiului, care devine centrul universului copilăriei lui Nică. 3. Evocarea satului se face cu nostalgie la începutul fiecărui capitol al Amintirilor. II. Cuprins: 1. Humuleștiul este un sat vechi, răzășesc, cu oameni gospodari și harnici. 2. Locul nașterii este asociat casei părintești, un univers în care existența se desfășoară într-un veritabil tărâm al fericirii. 3. Humuleștiul este raportat la vecinii săi, scriitorul realizând astfel deschiderea satului spre lume. 4. Drama dezrădăcinării este
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
o zi, domnu’ Trandafir este vizitat de către doi orășeni care vor să vadă școala, copiii și o lecție, ,,așa, de curiozitate”. Este, de fapt, o inspecție, la care participă însuși ,,ministrul școalelor”. Farmecul evenimentului constă în faptul că învățătorul, bun gospodar ca orice om de la țară și, prins la descărcatul unui car cu fân, nu bănuiește nimic, întâmpinându-i pe cei doi domni în chipul cel mai firesc, ca p-e niște oameni osteniți de pe drum. Le oferă dulceți, cafea și
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
buni au o mobilitate aproape f...r... restricții, atrași fiind de salariile astronomice din ț...rile bogate și cu campionate puternice. Prin urmare, trebuie s... „limit...m ștric...ciunile”, s... gospod...rim mai bine ce avem. Avem nevoie de manageri gospodari și responsabili ai activit...ții fotbalistice la nivel de club și de campionat. Banii, câți sunt, trebuie gestionați mai bine, în folosul cluburilor. Fotbalul a devenit o mare industrie, o activitate lucrativ... pentru unii. Dar fotbalul este și un fenomen
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
urmări cu privirea degetul indicator al Mamaiei, care avea la oarece depărtare de vârful său o poartă din scândură, dincolo de care se Înfățișa o frumoasă biserică de țară În curtea căreia se afla și cimitirul satului cu oameni harnici și gospodari. Hai să ne-nchinăm, că aici, uite colo unde-i crucea ceia mititică și Învechită, din lemn, doarme Viorița, peruzeaua mea de fată, frumoasa și buna ta mămicuță! Un zurgălău imens a sunat În comoara sa cu amintiri de neînlocuit
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
așezare pe măsură: poalele de deal Îl mărginesc În partea aia, plopi Înalți și rămuroși străjuiesc drumul mare, biserica este aia mare și Învelită cu tablă, casele, curțile și grădinile sunt curate și frumos Îngrijite, semn că aici locuiesc oameni gospodari. Mai departe, până unde vezi cu ochii, se Întinde Bogdana spre care ... ne Îndreptăm noi și, pentru că mai avem puțin timp, am să te las pe tine să o descoperi, că vom sta acolo o vreme sau poate ... totdeauna! Valerică
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
teme și-i lăsa În bancă lucrările scrise. Așa s-a aprins și s-a amplificat cea de-a patra mare iubire a candidului băiat. Cap. V - Cea de-a cincia mare iubire La vremea aceea, locuitorii Bogdanei erau oameni gospodari, harnici și hotărâți, știau să muncească metodic, după principiile moștenite de la Înaintașii lor răzeși și nu ca cei din Poiană care „calcî di douî ori pintr-un loc, odatî la nijloc șî tot n-o călcat ghini, dând Îndărăt ca racu
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
cele trei serbări organizate, Va a urcat pe scenă, unde Împreună cu bunul său prieten, Mihăiță Cucu, noul său coleg de bancă, a interpretat trei cântece populare din repertoriul lui Benone. Un farmec aparte aveau zilele când mergeau la Suceveni, la gospodarul bunic al Mariniței, cel care avea doi meri „altoiți” și ... un iaz mare plin cu pește. Mai avea și patru undițe, pe care le Împărțea familiei și Începea pescuitul, liftul care-l urca pe Valerică până la cer! În urma unui sfat
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
se sclifosea de îl enerva pe Bulhac la culme. Duminica, toată lumea ieșea în mijlocul satului, la căminul cultural și bea samahoancă, stătea la bîrfe, se juca poarca sau prindea la joc în scîrțîitul scripcii lui Costache Aduculesei. Pe la chindie, cei mai gospodari sau cei cu alte interese întrepătrunse, plecau după buruiană pentru vite. Du-te tu, bărbate, spune Saveta cu jumătate de gură. Îmi ajunge toată săptămîna. Mai du-te și tu, spune bățos Adrian Lupu. Femeia pleacă grăbită și Lupu privește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
așa de bun venit lui Tudorel. Să creascî odată cu el... N-a fi rău să găsesc și un butaș-doi de vie, pe care sâ-i pun În spatele casîi... A mânca și băietu’ un struguri de poamă... „Vezi tu ce Înseamnă țăranul gospodar? N-a lăsa locul gol, ferita Sfântului. Și unde mai pui că pomul și vița vor crește odată cu băiatul!” - a apreciat gândul de veghe. „În multe locuri din țară a sădi un pom când ți se naște un copil este
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
de „numa-numa”. ― Gustați din „jin-ars-ul” acesta, primit de la un ardelean pe care l-am operat. Când a venit să-mi aducă „glaja” cu pălincă, mi-a spus că s a „măritat” la Iași... „Nu te-ai Însurat, ca orice bărbat gospodar?” - l-am Întrebat eu. „Apoi așa se zice la noi când bărbatul se Însoară și se mută În satul nevestei”. ―Adică ai primit fără să plătești? Cum vine treaba asta? - a Întrebat tata Toader. ― Nu-i greu de explicat, tată
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
nu ne-am Înghesui, da’ la masă bogată Îi musai să dăm ascultare gazdei - a răspuns tata Toader, apucându-se să mănânce din tochitura atunci „sculată de pe cuptor”, cum a prezentat-o soția lui Petrică. ― Asta-i drept, dar omul gospodar mai pune mâna și pe ulcica ceea cu vinișor, că altfel treaba i făcută doar pe jumătate - a apreciat Petrică. ― Apoi tocmai despre asta am să vă povistesc eu În astă sară. Despre o gură și un gâtlej care nu
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
să cumpere pământuri în stânga și-n dreapta și să-și dezvolte afacerile lui cu grădinăritul, dăduse de buclucul pe care-l căutase parcă cu lumânarea. Într-o noapte fu ridicat cu duba de acasă și, o dată cu el, și alți țărani gospodari din sat, la fel de prost văzuți de oamenii regimului. Cam în același timp, de la mănăstire, maica Agripina le dădu de veste că și pe-acolo se întâmplau din nou lucruri asemănătoare. De data aceasta năpasta căzuse pe capul lui Vică Scorțeanu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
că vin și eu pe urmele tale să te văd cum îți scoți paguba... Că la dânsa vine multă lume, poate și dintre aceia cu curechi de vânzare... Să nu rămânem cu polobocul gol pentru la iarnă, măi bărbate! Ceea ce gospodarul păgubit a și făcut! Pășea dârz și apăsat, și parcă mai hotărât ca niciodată să lupte până la capăt pentru apărarea proprietății încălcate de urecheați. Pregătită pentru o confruntare previzibilă dintre cele mai dure, Roza, împăciuitoare, l-a întâmpinat cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
că aiștia iar se leagă de coada calului său, motiv pentru care a stăruit ca deadea Kiprianov de la Climăuți să facă povestire despre împricinarea sa în daravela cu terenul de la Ruina Siretelui. Pentru început trebe să vă spun, măi cinstiți gospodari, că la lipovenii noștri cuvântul copcă nu înseamnă numai gaura ceea în gheața râului ori a iazului, ci și săpătură, îndeletnicire cu săpăturile. Înțelesul aista al cuvântului l-au împrumutat de la noi și mai toți românii, leșii, maloroșii și șfabii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
gărgăunii din capurile cele neghioabe! Noi nu am râs de marea prietenă, panule! Că nici măcar nu s-a vorbit despre URSS... că noi eram pregătiți să strigăm URSS bastion al păcii e! și URSS mama noastră bună e! Frumos, mă gospodari! Și atunci de ce n-ați strigat! De ce nu v-ați arătat bucuria și atașamentul? Ba mai mult, ați râs în hohote ca niște vrăjmași periculoși ai poporului! De ce? Pentru ce? Pentru că într-un moment al conferinței dumneavoastră ați spus foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
întoarcere. Fără îndoială! Fii pe pace, Paraschive! Și pentru ce să mai rămân? Nu-ți sunt de ajuns peste douăzeci de ani de slugăreală? Ce zici, Paraschive? Douăzeci și doi de ani din tinerețea mea, nu tu bărbat, nu tu gospodar, nu tu amant pentru o dulce mângâiere după care am tânjit zile și nopți în șir! Ajunge, Paraschive! Că ardeam ca o văpaie, ca un cuptor încins, Paraschive! Și tu... nicăieri... Ori, dacă nu, dormeai lângă mine ca o bucată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
pe cap, și cu iarna în coaste, plus ceva datorii la cârciumă că zicea să mai ia și el câte un rachiu ca să-i treacă amarul. Ce să-i faci? Meteahnă mai veche... încă de pe vremea când era și el gospodar. Dar acum numai vântul îi fluiera prin șură și copiii scânceau tustrei pe cuptor ca să le dea mama papa: Mama, lapte! Mama, coco! Mama, bânză! Dar toate acestea lipseau cu desăvârșire. Și pe deasupra mai lipsea și mămăliga. Că tata s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
carte, te duc la gară, te fac lăcătuș”, a declarat Alexandru Arșinel, povestind despre chemarea sa către teatru, deși tatăl său nu-și dorea ca el să urmeze o asemenea carieră. Actorul-emblemă al Teatrului de Revistă se consideră "un om gospodar. Mi-am făcut mormânt la Bellu. Să n-aibă grijă copii când n-o să mai fiu”, a explicat Arșinel, potrivit căruia “Este o crimă să nu te intereseze politica. Politicul determină condiția, starea noastră socială, poziția noastră în Europa. Nu
Alexandru Arșinel: Este o crimă să nu te intereseze politica by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/79651_a_80976]
-
idee cum se folosește o hartă: „Căută cu febrilitate prin casă în sacul de hârțoage: parcă își aduse aminte că odată, demult, văzuse un cărțoi lunguieț cu multe poze, pe care scria Atlas. Uite ce bine e să fie omul gospodar și strângător, să nu arunce nimic, pentru că nu știi când îți trebuie câte-un flecușteț d’ăsta: sigur că-l găsise, era acolo, drăguțul de el. Își puse harta în față și vru să calculeze ceva, dar acum îi fu
Un om din Est by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5707_a_7032]