1,664 matches
-
de dorul nestins și de palpitațiile nopților încremenite?! Nu, își zicea ea, viața ei nu se putea ofili în acel fel, ea nu era doar o femeie, în ființa ei gemea de nerăbdare o viitoare mamă, o amantă înflăcărată, o gospodină harnică și o nevastă blîndă și iubitoare. Poate că acest gînd tainic o atrăgea pe Adelina la prietena ei, Afrodita, pe care bărbatul ei o slujea ca pe o zeiță, nu-i ieșea din cuvînt și se ruga de ea
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_36_42_ioan_lila_1339754236.html [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
Da, cu rugăciunea și iubirea! Reporter : Mergem acolo ca să fim mai aproape de cer! Înalt Preasfințitul Gherasim Cristea: Chiar zilele astea am fost acolo, în zonă și m-am bucurat de mânăstirile care sunt acolo și de maicile care sunt foarte gospodine. În aceleși timp, la mânăstirile Arnota, Bistrița, Horezu, Dintr-un Lemn, Surupatele, se află câte un loc de odihnă pentru credincioși, pentru cei care au necazuri, pentru cei care au bucurii vin acolo așa... la câte o Sfântă Mânastire și
INTERVIU CU ÎNALT PREASFINŢITUL GHERASIM CRISTEA ARHIEPISCOPUL RÂMNICULUI de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 by http://confluente.ro/Ligya_diaconescu_interviu_cu_inalt_pr_ligya_diaconescu_1331118722.html [Corola-blog/BlogPost/354340_a_355669]
-
Acasa > Impact > Scrieri > DOAMNA FIRA Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1365 din 26 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Fironica este una dintre cele mai elegante doamne din sat. Toată lumea o știe. Pe lângă aceasta este și o gospodină recunoscută. Îi place să i se spună Doamna Fira, dar cei mai mulți uită să o strige așa. Când cineva dorea să obțină un favor de la ea, era sigur că-l va obține dacă îl solicită frumos Doamnei Fira și nu Fironicăi
DOAMNA FIRA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1411700653.html [Corola-blog/BlogPost/368428_a_369757]
-
prezenței mătușii sale la oraș, cu o sacoșă bine burdușită cu borcane de zacuscă, silvois (gem de prune la ceaun) și mâncare pe o lună întreagă: - Stimata mea mătușă Fira, nepotul tău, care te adoră și îți recunoaște meritele de gospodină desăvârșită, ar fi foarte bucuros să își impresioneze stomacul și colegii cu delicioasele tale preparate, cunoscute pe toată Valea Mureșului. Mai adăugase discursului său pregătit de două zile câteva elemente legate de magazinele din oraș care i-ar fi completat
DOAMNA FIRA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1411700653.html [Corola-blog/BlogPost/368428_a_369757]
-
voie bună, tinerească, unele mai purtau între mâini lumânarea aprinsă, iar în suflet binecuvântarea preotului Călin. Biserica se afla la câțiva metri de „Grădina Mare". Numai că treceau trotuarul că și se aflau în peisajul cu viorele, ghiocei, lalele, crizanteme. Gospodinele îmbrăcate în ținută sărbătorească, se așezau la „o vorbă" pe băncile alcătuite din șipci late, bine jeluite și cu picioare din fier forjat. Unii dintre gospodari preferau să ia loc la câte o mescioară a „Cazionului" - o crâșmă mai de
MIREL IANCOVICI de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1488068316.html [Corola-blog/BlogPost/357833_a_359162]
-
goală. În frigider, mai nimic.. L-a zgâlțâit fără menajamente. - Da’ scoală odată! Nu auzi? - Ce-ai femeie?... N-ai somn? - Știi că n-avem nimic de mâncare? - Am mâncat la firmă... - Și eu? Ce fac la ora asta? - Ești gospodina casei... - Lasă prostiile! Comandă ceva! E noapte... - Vii la ora asta și ai tupeu să... - Pleacă din fața mea, mototolule! A plecat încruntat. S-a întors cu perna și pătura. „Nu ești bun de nimic, boule!” L-a privit urât și
SĂPTĂMÂNA ORBULUI! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Saptamana_orbului_.html [Corola-blog/BlogPost/348191_a_349520]
-
masivă din lemn greu sculpat în cruce, ne surâde invitându-ne s-o deschidem. Gazdele nași-Vișan: avocatul creștin Constantin-cumpănit în ale Dreptului, model de boier vechi cu carte, un împătimit al artei vechi, ceramică ori țesătură, doamna doctor Florina-Dănuța, o gospodină de excepție, din viță de preot și profesori, harnică precum furnica și fiica Alexandra-Doctor în Arhitectură-cadru universitar, plăpândă ca o floare, dar aprigă ca un arțar, ne-au răsfățat în Conacul lor argeșean doldora de artă veche: țesături-tapițerii celebre, faimoasa
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1476780548.html [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
mă tot necăjește Când amarnic strălucește, Și ne umple de căldură, Nu ține cont de măsură! Acu-i iarnă și e frig, Îl privesc cum stă cârlig. Scară de-aș avea, pe loc, I-aș da cușma și cojoc. Mică gospodina În grădina cu bunica Mă joc toată ziulica. Ea tot sapă și plivește, Eu doar o privesc, firește. Am glumit, sunt hărnicuța, I-aduc apă în olcuța. Când de lucru obosește Și-o clipă se odihnește. Până-n seară sade frate
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autostrada_copilariei.html [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
udat și n-ai săpat , Bunicuța m-a certat! Trebuie să recunosc, Buruieni sunt peste tot! Harnica fiind, pe data, Am pus mânuța pe sapă Și-am săpat și am plivit, De n-a mai rămas nimic. De o așa gospodina, Râd și puii de găină. Acu seamăn bob cu bob, Ca să crească tot la loc. Seară e și-am obosit, Toată ziua am muncit! Spre casă merg că furnică; Cine-i sprintena? Bunica! De ziua măicuței mele De ziua măicuței
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autostrada_copilariei.html [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
au apucat. Pe ici pe colo, câte un adolescent va găsi niște confirmări ale intuițiilor sale adânci, iar revolta lui va căpăta, poate, substanță și sens. Dar să ne întoarcem iar la autori. Din punctul de vedere al pragmatismului de gospodină care a invadat până la cele mai fine interstiții ale vieții noastre, A treia forță: România profundă trebuie să pară de un donquijotism desuet. Este genul de carte care se scrie pentru a te achita de o datorie de onoare față de
A TREIA FORŢĂ – ROMÂNIA PROFUNDĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 148 din 28 mai 2011 by http://confluente.ro/A_treia_forta_romania_profunda.html [Corola-blog/BlogPost/344346_a_345675]
-
va suna ceasul, vino la biserică și asculta cuvântul Domnului!” Parcă îl și vede pe popa cu barbă lui neagră și cu alura de sfânt. „Negreșit, duminica viitoare mă voi duce, așa e, nu știi când vine vremea”. Marioara, vrednica gospodina, dar și soața cinstită și iubitoare, mesteca, în acest timp, mămăligă galbenă că aurul. Aburii se ridicau odată cu mirosul parfumat și fierbinte spre tavanul din brad lăcuit și gândul o duse la ziua de mâine când va începe culesul cucuruzului
ÎNTR-UN NU ŞTIU CARE SAT de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Intr_un_nu_stiu_care_sat_george_safir_1335843841.html [Corola-blog/BlogPost/359221_a_360550]
-
gândești, Mihai? - îl întrbă Veronica văzându-l îngândurat. -La Carnaval și post al lui Pieter Bruegel cel Bătrân, minți el ca să-i îndrepte atenția femeii în altă parte. Tabloul acesta, ca și primăvara de afară, era plin de târgoveți, de gospodine în costume de lucru; vânzătorii în fața tarabelor își strigau marfa, lăudând-o, ucenicii zăbovesc pe străzi cu gurile căscate la te miri ce, pierde-vară care-și încearcă norocul, copii dănțuind, cerșetori bătuți de soartă, șchiopi, zdrențăroși, morți de foame cu
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 7-8) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1398262530.html [Corola-blog/BlogPost/347891_a_349220]
-
Cererea în căsătorie se făcea trimițând la fata dorită un cadou. El era adus într-o boccea . Dacă cadoul era acceptat era semn că și cererea în căsătorie era acceptată. Calitățile căutate la o fată erau de a fi bună gospodină, harnică, curată, cuminte. Datoria fetei era să-și alcătuiască zestrea, care era formată din câte 12 rânduri de haine și schimburi ( pentru ea și pentru soț) , inclusiv 12 batiste (cevrea)pe care soțul le purta la brâu sau șold mai
DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 by http://confluente.ro/Despre_ocupatiile_obiceiuril_varvara_magdalena_maneanu_1370861699.html [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]
-
pe lângă care lupta cu ursul din The Revenant pare desen animat. Cea mai bună actriță în rol principal, iarăși tristețe mare. O duduie oarecare, Brie Larson, într-un film oarecare, Room, inferioară oricăreia dintre celelalte nominalizate, împușcă un Oscar pentru gospodine anxioase. Charlize Theron, formidabilă în rolul Furiosa, din Mad Max, nici măcar n-a intrat în discuție. Christian Bale (The Big Short), Tom Hardy (The Revenant), Mark Rufallo (Spotlight), Mark Rylance (Bridge of Spies), nominalizați pentru rol secundar, sunt cu toții memorabili
Ursul lui Iñárritu, alungat de Mad Max cu Reflectorul by https://republica.ro/ursul-lui-i-arritu-alungat-de-mad-max-cu-reflectorul [Corola-blog/BlogPost/339054_a_340383]
-
-i și-o căldare de apă! Uite bine c-avem și oaspeți în sara asta!... Oaspetele eram eu, desigur, preocupat acum să car valiza în curtea aceea care părea cât se poate de primitoare. Am intrat în casă, la indicațiile gospodinei care înțelesese de la bărbatul ei că le voi fi oaspete. Aici, gospodărie ca la țară! De un cui de la pervazul ferestrei atârna o lampă cu gaz care lumina încăperea și pâlpâia la fiecare mișcare de prin apropiere și, mai ales
PUTEREA RAZEI ABASTRE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1461131966.html [Corola-blog/BlogPost/379906_a_381235]
-
de către I.A.S. - ul din localitate. Găseau cu ce să se hrănească până seara când singure se întorceau de la păscut. Toate aceste realizări dovedeau că Săndica este pregătită să-și ia viața în serios în calitatea de soție, mamă și gospodină, fie că trăia la țară, fie la oraș. La Galați a fost o singură dată să-l viziteze pe Mircea și familia lui, cu prilejul aniversării celui de al douăzeci și șaselea an de viață al lui Mircea. Când a
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destine_paralele_roman_cont_stan_virgil_1393143772.html [Corola-blog/BlogPost/362648_a_363977]
-
strigând fiecare cât îl țineau rărunchii: Bună dimineața la Mos Ajun! Și era o încântare și o mare bucurie, mai ales pentru mine, când vedeam că încep să se aprindă luminile la ferestre.Era semnul că fusesem auziți, după care , gospodinele ieșeau la porți și împărțeau ,,colindețe".Ce mai, Raiul pe pământ! Atât cât a fost. Căci,ca un făcut, cu tot instructajul, eram mai mult pe jos, ori că alunecam eu, ori că la îngrămădeală, fiind cea mai mică eram
AMINTIRI III de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1495047141.html [Corola-blog/BlogPost/376853_a_378182]
-
transformarea serilor în seri magice constituie o dovadă că gălățenii sunt receptivi la cultură și artă. Pentru cinci zile, copiii și-au lăsat joaca, și-au lăsat tabletele, calculatorul, chiar și lecțiile și au venit la Festival. Pentru cinci zile, gospodinele și-au uitat treburile domestice și au ieșit să se recreeze, să-și bucure sufletul, alături de copii și nepoți. Pentru cinci zile bătrânii și-au lăsat programul de somn și ritualul zilnic al siestei și au venit să socializeze, să
CULTURA CA DIMENSIUNE UNIVERSALĂ. FESTIVALUL NAŢIONAL AL CĂRŢII AXIS LIBRI , GALAŢI, 20-24 MAI 2014 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1401096123.html [Corola-blog/BlogPost/341564_a_342893]
-
Supărat, gândi așa:„- De ce ea pe sus să stea?Eu, săracul, de când știu,Mă târăsc ca un zurliu.“ Tolomacul, îngâmfat,Privea mândru c-a urcatMult mai sus decât eraVia, ce-l compătimea: Se gândea la el, ce-o face... XXX. GOSPODINA LACOMĂ, de Marioara Ardelean, publicat în Ediția nr. 2058 din 19 august 2016. Cândva, o bună gospodină Avea-n ogradă o găină, Ce, zi de zi, un ou făcea. Stăpâna bine-o îngrijea. Dar într-o dimineață rece, Prin minte
MARIOARA ARDELEAN by http://confluente.ro/articole/marioara_ardelean/canal [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
zurliu.“ Tolomacul, îngâmfat,Privea mândru c-a urcatMult mai sus decât eraVia, ce-l compătimea: Se gândea la el, ce-o face... XXX. GOSPODINA LACOMĂ, de Marioara Ardelean, publicat în Ediția nr. 2058 din 19 august 2016. Cândva, o bună gospodină Avea-n ogradă o găină, Ce, zi de zi, un ou făcea. Stăpâna bine-o îngrijea. Dar într-o dimineață rece, Prin minte o idee-i trece: Mai multă hrană să îi dea La pestrițata ce oua. Și-atunci, cu
MARIOARA ARDELEAN by http://confluente.ro/articole/marioara_ardelean/canal [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
două ouă îi va da, Drept mulțumire c-a primit Mai mult decât i-a trebuit. Însă chiar invers s-a-ntâmplat: Găina tare s-a-ngrășat, Iar ouă nu a mai făcut, Pierzând și ceea ce-a avut. Și de atuncea, gospodina Degeaba mai ținea găina. Totuși a învățat ceva: Că lăcomia-i tare rea! Morala: Citește mai mult Cândva, o bună gospodinăAvea-n ogradă o găină,Ce, zi de zi, un ou făcea.Stăpâna bine-o îngrijea.Dar într-o dimineață
MARIOARA ARDELEAN by http://confluente.ro/articole/marioara_ardelean/canal [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
eaChiar două ouă îi va da,Drept mulțumire c-a primitMai mult decât i-a trebuit.Însă chiar invers s-a-ntâmplat:Găina tare s-a-ngrășat,Iar ouă nu a mai făcut,Pierzând și ceea ce-a avut.Și de atuncea, gospodina Degeaba mai ținea găina.Totuși a învățat ceva:Că lăcomia-i tare rea!Morala:... XXXI. POVESTEA CERBULUI, de Marioara Ardelean, publicat în Ediția nr. 2051 din 12 august 2016. La marginea unei ape, Cerbul opri să se-adape. În apa
MARIOARA ARDELEAN by http://confluente.ro/articole/marioara_ardelean/canal [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
bujori explodând în căldările țigăncilor. Cu lăcrimioare. Cu multe lalele în toate nuanțele, dar și împestrițate, precum ouăle roșii, fierte în foi de ceapă, într-un ciorap de nylon, cu frunze de pătrunjel sau rostopască, așa, ca să rămână modelul. Fala gospodinelor care s-au și grăbit, de Paștele Blajinilor să le așeze pios, în coșul de răchită, alături de cozonac, pască, sticle cu vin și fructe, acoperite cu un mileu brodat, alb, scrobit ca hârtia. Ofrandă celor plecați în ceea lume, care
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_rastalmacite_de_pastele_bl_cezarina_adamescu_1335197798.html [Corola-blog/BlogPost/357130_a_358459]
-
sfințite și îngropate la moșie o feresc de piatră. Ouăle se spală cu detergent, se clătesc, se lasă la uscat, apoi se fierb în vopsea. Pe langă ouă roșii, românii contemporani mai vopsesc ouăle și în galben, verde, albastru. Unele gospodine pun pe ou o frunză, apoi îl leagă într-un ciorap subțire și așa îl fierb, ca să iasă „cu model”. Mai demult, ouăle se vopseau cu coji de ceapă, cu sunătoare (pojarnița), cu coaja de crin roșu sau cu flori
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/obiceiuri-din-joia-mare/ [Corola-blog/BlogPost/92409_a_93701]
-
Paștelui bucovinean. Ele sunt vândute și peste hotare (mai ales cele din Bucovina), fiind deosebit de apreciate și de străini. Însă tradiția general ținută de români este înroșirea ouălor, care este o adevărată marca identitara și o îndeletnicire specială a fiecărei gospodine pentru Joia Mare. Dr. Iuliana Băncescu Creștinortodox.ro
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/obiceiuri-din-joia-mare/ [Corola-blog/BlogPost/92409_a_93701]