167 matches
-
una dintre vacanțe Ștefan a venit acasă la sora mea, care rămăsese la Lupești, cea căsătorită cu Vasile Dima. Fratele meu a fost trimis cu mâncare la oamenii care lucrau pământul lui Vasile Dima, pe Chetrosul mic. Și unul de la Gostat de acolo l-a recunoscut și a zis: "uite, ăsta e băiatul boierului! Hai să-l legăm!" C. I.: Vă rog să-mi povestiți mai pe larg. R. R.: Fratele mai mare plecase la Brașov și s-a angajat. Ștefan
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
se ducă și s-a dus la sora mea, unde a stat o săptămână, două. În ziua în care a fost recunoscut l-au luat și l-au dus ca să-l lege. Dar s-a găsit printre comuniștii aceia de la Gostat un om cu suflet. Era chiar Dumitru Racoviță, cel care păzea pe afară când ne-au ridicat și după aceea i-a părut rău. El a reacționat: "de ce să-l legăm? Că și noi avem copii". Niște vecine l-au
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
întors în casa veche. C. I.: La conac era gospodăria agricolă. R. R.: Da, era de acum "colectivul", cum i se spunea. Că înainte de asta era gospodărie agricolă de stat și după aceea a fost redenumită în gospodărie agricolă colectivă. Gostatul s-a mutat la Berești și au plecat cu tot cu animale. C. I.: Mama dumneavoastră a mai recuperat ceva din bunurile din casă, haine, mobile? R. R.: Nimic, absolut nimic. C. I.: Dar nici măcar bunica dumneavostră n-a mai găsit nimic
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
inventar. Am scris peste tot, la arhivele statului. Mi s-a spus că aceste inventare erau în arhivele comunei. La primărie mi s-a zis că s-a dat foc la arhive. Dar dacă era așa, atunci când s-a mutat Gostatul la Berești nu au plecat cu tot cu arhive, nu trebuia să rămână pe undeva? Totul a fost luat de cei de la Gostat, toate animalele: le-a văzut sora mea, Georgeta, că erau la Gostatul Berești. Mi-a zis odată că a
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
mi s-a zis că s-a dat foc la arhive. Dar dacă era așa, atunci când s-a mutat Gostatul la Berești nu au plecat cu tot cu arhive, nu trebuia să rămână pe undeva? Totul a fost luat de cei de la Gostat, toate animalele: le-a văzut sora mea, Georgeta, că erau la Gostatul Berești. Mi-a zis odată că a văzut vacile prin gard și că a vorbit prin gard cu Maghița, că așa o numeam pe una din vaci. După
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
dacă era așa, atunci când s-a mutat Gostatul la Berești nu au plecat cu tot cu arhive, nu trebuia să rămână pe undeva? Totul a fost luat de cei de la Gostat, toate animalele: le-a văzut sora mea, Georgeta, că erau la Gostatul Berești. Mi-a zis odată că a văzut vacile prin gard și că a vorbit prin gard cu Maghița, că așa o numeam pe una din vaci. După reorganizarea administrativă, comuna Lupești a trecut la județul Vaslui. La arhivele de la
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
afară de la PECO Bârlad cu 1062, o decizie de pe vremea aceea, și m-am dus la "Constructorul", unde m-am calificat ca dulgher. După ce am terminat cu "Constructorul" am avut doar funcții bune: am fost șef de depozit la magazinul "Gostat" aici în piață, am fost șef de depozit la produse animale, am fost șef la depozitul materialelor de construcții... Nu mi-a zis nimeni nimic, nici măcar "mă!" Când a fost cu reabilitarea, eu lucram la IAS Bârlad unde era director
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
statutul dumneavoastră de deținut politic pentru că, spre exemplu, dacă ați fi vrut să vă înscrieți în partid nu ați fost primit din cauza asta. Eu stau și mă întreb: cum de ați ajuns în pozițiile astea de șef de depozit pe la Gostat, la produse animale, fără să fi fost om al partidului? S. M.: Și eu m-am gândit de multe ori și am făcut și niște trăsnăi. Că odată a venit un portărel de la judecătorie trimis de primul-secretar de partid să-i
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
el, la Academia Militară!" Când Ceaușescu a auzit de generalul ăsta, nu știa de unde să-l ia și a pus toată Securitatea pe urma lui să-l caute. Și unde l-a găsit? La o fermă din Crimeea, la un Gostat, mulgător de vaci. Generalul era din Craiova. S-a dus Securitatea acolo, a intervenit, l-a luat, l-a adus la Craiova, că acuma trebuia să vie De Gaulle la noi, în România, i-a dat locuință. Și când a
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
sfârșit, eu l-am servit pe omul ăsta și el a auzit prin soția lui, care era puțin prietenă cu nevasta mea, că am fost eliberat din pușcărie și n-am serviciu și a zis că mă ia el la Gostat la Movileni, la 24 de km de Iași. Eram slăbit, tuns chilug, îmi era rușine să mă duc în felul în care arătam. Și ăsta îmi spune: "Fii atent, nu vorbești nimic, eu te prezint la șeful contabil". Șef contabil
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ăsta îmi spune: "Fii atent, nu vorbești nimic, eu te prezint la șeful contabil". Șef contabil era un evreu și evreii ăștia aveau putere atunci. Mă duc dimineața, plec cu contabilul din Iași să mergem la Movileni și ajunși la Gostat eu tremuram tot de frică. Șeful-contabil mă întreabă: "De unde ești, mă?" "Sunt din Iași" "Unde ai lucrat?" "În armată" "Ce-ai fost în armată?" "Să trăiți, am fost subofițer". Mă, Nicolau, ăsta e bun la aprovizionare, ăsta a fost militar
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pe la Iași, în altă funcție. Când veneau vagoane în gară, avizierul se ducea la secretară, secretara se ducea la director, care era nervos că veneau cu facturile la el și nu la mine, că fiecare avea atribuții specifice acolo la Gostat. Veneau vagoane cu șrot, cu tărâță, iar eu nu veneam cu săptămânile pe acasă, stăteam tot pe acolo că mi-era frică. Dar aveam noroc că aveam un băiat cu mașină care lucra în Gostat și-i spuneam seara: "Mâine
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
avea atribuții specifice acolo la Gostat. Veneau vagoane cu șrot, cu tărâță, iar eu nu veneam cu săptămânile pe acasă, stăteam tot pe acolo că mi-era frică. Dar aveam noroc că aveam un băiat cu mașină care lucra în Gostat și-i spuneam seara: "Mâine seară mă repezi și pe mine până acasă, că-ți fac și eu ție o foaie de parcurs când o să ai nevoie, că ai fost cu mine pe tarla..., găsim noi o justificare ca să te
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
magazin de ciorapi. C. I.: Acolo au fost presiuni asupra ei să divorțeze? I. N.: Da! Dar n-a divorțat de mine cât am fost în pușcărie, ci mai târziu. După ce am ieșit din pușcărie și m-am dus la Gostat, am aflat că avea relații cu un inginer mecanic. Și ăsta fusese căsătorit, dar acum era despărțit. Și a "cântat-o" și a dat divorț de mine, după ce am venit din penitenciar. Că nu-i mai plăcea de mine, că
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
nu-i mai plăcea de mine, că nu veneam acasă, că eu stăteam pe câmp nebărbierit - deh, ca femeile! Și am zis: "Bine! Tu cu un drum, eu cu al meu". Mai ales că eu prinsesem niște cheag acum la Gostat și aveam și cameră de dormit, condiții, luam masa la cantină. Ne-am despărțit în mod onorabil și am ajutat-o și pe ea și pe copii, le-am luat case. C. I.: Copiii au rămas... I. N.: La soție
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
-i fabrica de zahăr, și a lucrat la colectiv deși era din familie de oameni gospodari dar tatăl ei fusese legionar. Trecuse și ea prin greutăți, vai de capul ei! Avea un frate doctor veterinar care lucra tot la un Gostat și m-am întâlnit cu el odată și m-a întrebat de situația familială. I-am zis că m-am despărțit de soție și copiii au rămas la ea. Și mi-a zis de sora lui foarte direct. I-am
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Moldova", am avut niște relații pe acolo. Că am început să-mi revin, că se mai înmuiase situația politică. C. I.: Cum ați mai simțit simțit mâna Securității după detenție?V-a urmărit? I. N.: M-au urmărit! Aveam la Gostat un securist pe tot raionul, care avea informatori prin toate comunele și la toate Gostaturile. C. I.: Cum îl chema? I. N.: Nu știu, știu doar că era de prin comuna Mălăiești. Ăsta totdeauna când venea îl vedeam că se
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
mai înmuiase situația politică. C. I.: Cum ați mai simțit simțit mâna Securității după detenție?V-a urmărit? I. N.: M-au urmărit! Aveam la Gostat un securist pe tot raionul, care avea informatori prin toate comunele și la toate Gostaturile. C. I.: Cum îl chema? I. N.: Nu știu, știu doar că era de prin comuna Mălăiești. Ăsta totdeauna când venea îl vedeam că se duce la director, avea legături cu directorul. C. I.: În fond, directorul era totodată și
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
vreo doi ani. Cu Răileanu am mai stat încă vreo patru ani. Dar ei aveau legături. Directorul ăsta ținea foarte mult la mine și orice problemă avea, oriunde pleca, îmi spunea să nu plec acasă, să rămân toată săptămâna la Gostat și-mi lăsa situația operativă cu arăturile, semănăturile... Și când mă întrebau cei de la Trust, când vorbeam cu ei la telefon și întrebau de Răileanu, îl acopeream zicând că e pe câmp sau în cutare loc. Și dădeam situația operativă
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
nu v-a ispitit secretarul de partid să deveniți membru? I. N.: Nu se apropia nimeni de mine pentru că era evreul șef-contabil la mijloc. Eu cred că șeful-contabil era omul lor, al Securității, "ciripitor", și răspundea și de toată averea Gostatului. Făcea toate intrările și ieșirile și erau mână în mână unul cu altul. C. I.: V-ați mai întâlnit cu profesorul Traian Gheorghiu sau cu alți deținuți politici? I. N.: Nu, nu m-am mai întâlnit. Nu m-am mai
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ascund și să-mi ascund trecutul de deținut. De când m-au arestat și până am ieșit la pensie eu n-am mai lucrat în Iași nicio singură zi. Numai navetă, navetă, navetă. Un picher ospitalier de frică Am terminat cu Gostatul după vreo șase ani de lucru, că s-au desființat toate în sensul că trebuia, de exemplu, unificat Movilenii cu Popricanii. Pentru că directorul meu a plecat de la Gostat și a venit la Iași, într-o altă funcție politică, de partid
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Numai navetă, navetă, navetă. Un picher ospitalier de frică Am terminat cu Gostatul după vreo șase ani de lucru, că s-au desființat toate în sensul că trebuia, de exemplu, unificat Movilenii cu Popricanii. Pentru că directorul meu a plecat de la Gostat și a venit la Iași, într-o altă funcție politică, de partid, nu m-a interesat, am plecat și eu, deși la început nu știam unde să mă duc. M-am găsit cu un inginer, Haiu Dumitru, de la drumuri, șeful
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cantină, că oamenii erau la lucru, deși eram prin jurul prânzului și mâncarea era gata. După masă l-am condus la gară și am rămas prieteni, invitându-l să treacă pe la mine ori de câte ori mai vine pe la Movileni. Și când cu unificarea Gostatului, mi-am adus aminte de Haiu Dumitru și am făcut cerere să mă duc la drumuri. La alt Gostat nu puteam să mă duc, că erau deja oamenii lor pe acolo gata formați, că dacă veneau la noi, doar nu
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
la gară și am rămas prieteni, invitându-l să treacă pe la mine ori de câte ori mai vine pe la Movileni. Și când cu unificarea Gostatului, mi-am adus aminte de Haiu Dumitru și am făcut cerere să mă duc la drumuri. La alt Gostat nu puteam să mă duc, că erau deja oamenii lor pe acolo gata formați, că dacă veneau la noi, doar nu era să mă dea pe mine afară directorul ca să-l bage pe ăla. Haiu mi-a zis să fac
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pentru aceasta, îmi plac animalele. Am absolvit apoi Facultatea de Zootehnie din cadrul Institutului Agronomic Iași. La facultate mulți dintre profesori erau de la școala tehnică veterinară și mulți alți profesori erau veniți din Basarabia. Stagiul de practică l-am făcut la Gostatul Dagâța, iar după terminarea acestuia am dat examenul de stat și am fost încadrat tot la Gostatul Dagâța. Eu făceam naveta călare de la Dagâța acasă, la Suhuleț, sau cu docarul. De la nuntă la pușcărie C. I.: Ce s-a întâmplat
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]