16,018 matches
-
poză a umilinței: "sârma ghimpată ne-a devenit atât de familiară/ încât o mâncăm cu pâine/ cu aceeași pâine pe care alături de sare o oferim străinilor/ cu aceeași pâine care doarme între mine și femeia mea./ În spatele pâinii acționează clandestin grâul/ același grâu care a proclamat victoria/ și a mâncat florile armatelor de ocupație./ Iar în spatele grâului - surâsul lui Stalin/ din care izvorăsc în fiecare an mii de refugiați către Apus." (Cotidiană) Recuzita tânărului poet aparține pământului. Satul, casa, strămoșii, familia
Poetul în două limbi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11740_a_13065]
-
umilinței: "sârma ghimpată ne-a devenit atât de familiară/ încât o mâncăm cu pâine/ cu aceeași pâine pe care alături de sare o oferim străinilor/ cu aceeași pâine care doarme între mine și femeia mea./ În spatele pâinii acționează clandestin grâul/ același grâu care a proclamat victoria/ și a mâncat florile armatelor de ocupație./ Iar în spatele grâului - surâsul lui Stalin/ din care izvorăsc în fiecare an mii de refugiați către Apus." (Cotidiană) Recuzita tânărului poet aparține pământului. Satul, casa, strămoșii, familia, pâinea, toate
Poetul în două limbi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11740_a_13065]
-
cu aceeași pâine pe care alături de sare o oferim străinilor/ cu aceeași pâine care doarme între mine și femeia mea./ În spatele pâinii acționează clandestin grâul/ același grâu care a proclamat victoria/ și a mâncat florile armatelor de ocupație./ Iar în spatele grâului - surâsul lui Stalin/ din care izvorăsc în fiecare an mii de refugiați către Apus." (Cotidiană) Recuzita tânărului poet aparține pământului. Satul, casa, strămoșii, familia, pâinea, toate vorbesc nostalgic despre un univers domestic, de refugiu, închis în fața istoriei. Nu întâmplător numele
Poetul în două limbi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11740_a_13065]
-
au ieșit din atelierul lui". Nu-i vorbă, Brâncuși e azi sculptorul cel mai scump din lume, cât despre falsuri, la noi e plin de ele, chiar și pe la case mai mari. E o ambiție decentă, într-adevar, să alegi grâul de neghină, dar "rezultatul este o izbitor de sobră expoziție a cărei ambianță albă, pioasă, mi-a amintit de una sau două sufragerii italiene în care am fost, la intrarea cărora se aștepta să-ți scoți pantofii". Bagatelizarea operei brâncușiene
Brâncuși la Londra by Ion Igna () [Corola-journal/Journalistic/11823_a_13148]
-
totdeauna sigură de aplauze. Europa e un vast teatru cu o mai vastă clacă: ar fi prea simplu acel ce dă o sută de ace cu gămălie să nu aplaude pe cel de la care ia în schimb o baniță de grîu. Firește că e mai minunat și merită mai multă admirație acel ce înghite o sută de ace de gămălie fără nevoie decît acel ce de foame mănîncă o baniță de pîne. Unde însă sîrguința statului de a înființa în pripă
Politică și cultură de I. L. Caragiale () [Corola-journal/Journalistic/12933_a_14258]
-
formă, ne întoarcem la conținut: știrea este altceva decît comentariul evenimentelor, este chiar evenimentul în stare nudă, lăsat să producă asupra celor care o află efectul dorit de fiecare sau de care fiecare este capabil. Știrea este ca boabele de grîu care intră în moară. Cu măcinatul se ocupă telespectatorii, ascultătorii, cititorii de ziare. Nu e greu de remarcat care este reversul acestor calități. Așadar, ce nu este o știre? Un lucru deja cunoscut, vechi sau care nu adaugă nimic nou
Ghid practic pentru știriști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12944_a_14269]
-
pe care o suspectez că este principala „vinovată” de opțiunile finale. Și bravo ei! (mi-o și imaginez, asemănătoare personajului său din comedia Something’s Gotta Give de Nancy Meyers, prezentat în afara competiției, punând punctul pe i, fără fasoane, despărțind grâul de neghină). Ediția din acest an a fost, comparând-o cu cea precedentă, cam gri în ce privește selecția oficială. Adică n-au fost revelații răsunătoare. Dar mi se pare un lucru bun că juriul s-a ținut tare pe poziții și
Femeile, sfinte și monștri cu față umană by Iulia Blaga () [Corola-journal/Journalistic/13071_a_14396]
-
tatăl. În 1867 Îi spune mamei sale: „Anul aista am să plec dincolo”. Și-o face În 22 mai, ajunge În Bărăgan unde, spre mirarea lui, câmpul se termina departe, acolo unde cerul se unește cu porumbul verde sau cu grâul galben. Aici alături de ciobanul Cotigă, Cârțan află despre dacii cei drepți și viteji, despre Împăratul Traian, despre moartea lui Decebal. Și Întreabă: „Cum aș face bade Ioane să Învăț și eu a ceti? Ai să Înveți dacă vei voi D-apăi
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
vârstată, mirosind a mămăligă și caș, a scos un săculeț cu pământ luat din grădina casei din Cârțișoara și l-a vărsat la piciorul Columnei. Apoi, dintr-o năframă legată cu nod a scos și un pumn de boabe de grâu, pe care le-a semănat În țărână. Și fiindcă venise noaptea și datoria era Împlinită, s-a Întins pe cojocul lui ciobănesc, visând, pe aripi de somn, că intrase și el În mulțimea de pe Columnă, printre dealurile săpate În piatră
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
în care eu visam să scriu o carte cât o corabie despre prietenul meu de mii de ani înhămat la o căruță cu lacrimi Undeva ăn câmpie Trenul oprit undeva în câmpie și mecanicul locomotivei certându-se cu firul de grâu ce nu ne lasă să trecem Frig Azi noapte am visat că mama a venit pe la mine. Dimineața am găsit ușa deschisă... Tatîl meu Tatăl meu a murit înainte ca eu să mă nasc în fiecare noapte visez un țăran
Poezii by Rodian Drăgoi () [Corola-journal/Imaginative/9628_a_10953]
-
și fără de folos, fie cu întunecime și ură nesocotită față de toate cele ce sunt<footnote Petru Damaschinul, op. cit., p. 204. footnote>. Sfântul Paisie Velicikovski ne relatează că „Dumnezeul cel atotputernic a semănat sălașul cel a toată lumea - Țarinile inimilor noastre - cu grâul cel curat al învățăturii Sale mântuitoare și întotdeauna le-a lăsat pe ele în mâinile voii noastre, ca să ne silim să le lucrăm neîncetat. Că dormind noi întru trândăvia lenevirii, vine vrăjmașul sufletelor și seamănă mulțime de neghină. Și seamănă
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
neascultare; în judecăți, nedreptate. În toate a semănat neghină. La arătare, facere de răutăți. Neghină a semănat în veselia cea multă; întru întristarea cea pentru păcate, deznădăjduire. Pe acestea toate le-a semănat vrăjmașul, pentru ca prin mulțimea neghinelor să facă grâul netrebnic, să arate pământul nostru făcător de roade rele, să-l facă bun pentru călcarea fiarelor și a lighioanelor iadului și pentru ca, atunci când se va smulge neghina, să se rupă și grâul și să se arunce în foc”<footnote Sf.
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
semănat vrăjmașul, pentru ca prin mulțimea neghinelor să facă grâul netrebnic, să arate pământul nostru făcător de roade rele, să-l facă bun pentru călcarea fiarelor și a lighioanelor iadului și pentru ca, atunci când se va smulge neghina, să se rupă și grâul și să se arunce în foc”<footnote Sf. Paisie Velicikovski, op. cit., pp. 10-11. footnote>. Referindu-se și el la războiul duhovnicesc, care este una dintre cele mai adânci realități a vieții noastre, Sfântul Ignatie Briancianinov, între alte descoperiri pe care
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
în col. Sources Chrétiennes, Nș 100, p. 611, 613. footnote>. Sfântul Irineu extinde acest concept când se întoarce la el în Cartea a V-a. Destinul trupurilor noastre se aseamănă celui al tăierii viței de vie și al seminței de grâu, care, „putrezind” în pământ iarna, cresc în primăvară și devin vinul și pâinea care primesc Cuvântul lui Dumnezeu, devenind în final Euharistie. În mod similar, trupurile noastre, hrănite de Euharistie, sunt puse în pământ și, ridicându-se la momentul hotărât
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
inhibă tranzitul intestinal deci produc efect de sațietate și sunt antidiareice. Exorfinele acționează și stimulând nivelul postprandial al insulinei, somatostatinei, polipeptidului pancreatic reglând astfel glicemia postprandială și comportamentul alimentar. Este de reținut că pe lângă efectele benefice, exorfinele din făina de grâu, dacă se consumă în exces, pot declanșa un ciclu de alimentație compulsiv cu sindrom de abstinență la sistarea administrării - un adevărat comportament addictiv. Astfel se explică și dificultatea de a respecta dietele fără făinoase recomandate în tratamentul obezității. De reținut
Revista Spitalului Elias by MIHAELA CRĂCIUNESCU () [Corola-journal/Science/92039_a_92534]
-
de sosire? Am trecut peste munți și oceane, am poposit în poienițe bând apa rece de izvor, ne-am cufundat tălpile picioarelor obosite în nisipul deșerturilor timpului și ne-am unduit figurile de Fata Morgana în apa oazelor. Am cules grâul din câmpii ți l-am transformat în bucata de pâine caldă de lângă strachina cu lapte proaspăt. Ne-am trezit odată cu răsăritul și am continuat să mergem înainte și după apus. Deci unde am ajuns? La sfirșitul anului, sau la începutul
Cum ne aducem aminte de Eminescu? [Corola-blog/BlogPost/93806_a_95098]
-
apoi, pentru diverse practici magice. Sărbătoarea Sânzienelor care marchează mijlocul verii, era considerată și momentul optim pentru culegerea plantelor de leac. Tot acum se făceau previziuni meteorologice: în funcție de momentul în care răsărea Constelația Găinușei, se determina perioadă prielnica pentru semănatul grâului de toamnă. Sărbătoarea Sânzienelor mai este cunoscută în popor și sub denumirea de Amuțitul Cucului. Se crede că dacă cucul încetează să cânte înainte de Sânziene, inseamna ca vară va fi secetoasa. Pentru a fi sănătoși și avea spor în munca
24 iunie – Drăgaica sau Sânzienele [Corola-blog/BlogPost/93789_a_95081]
-
și calendarul din cărbuni pentru aprecierea rodului la culturile din anul viitor. Pentru această se alegeau cărbuni aprinși, egali ca mărime, proveniți din aceeași esență lemnoasa, câte unul pentru fiecare cultură ce urma a fi semănata în anul care începea (grâu, porumb, sfecla, mazăre, cartofi etc). Cărbunii, botezați cu numele plantelor, erau puși pe marginea vetrei sau pe o tavă și erau lăsați până a doua zi (1 ianuarie). Prognozarea culturii se baza pe principiul echivalentei, cantitatea de cenușă rezultată în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
fi sănătoase și ideale pentru micul dejun, în combinație cu produsele lactate, deoarece nu conțin aditivi, adaos-uri de zahăr etc. Important de menționat este faptul că acestea sunt percepute ca fiind sigure atunci când sunt cumpărate de la plafar. Germenii (de grâu, ovăz, ceapă, ridichi) au început să fie la mare căutare datorită conținutului ridicat de vitamine. Sunt considerate ca fiind alimente sănătoase, deoarece pot fi consumate în stare naturală. Produsele apicole (mierea, polenul) sunt asociate cu ideea de ”tratament” (ex: pentru
Studiu: Românii – adepți ai mâncării gătite [Corola-blog/BlogPost/93926_a_95218]
-
mână de la spate cu vaiete elevi îndărătnici ce-au orbit cu cărțile-n brațe tomuri cu aurite cotoare cu semne ce nu ne-nvață măcar să ne stingem cu grația cu nesfârșita blândețe cu care mor trandafirii Leoaica Lumină de grâu și lumină de piatră lumină a pământului pe care o porți pe chip și pe brațe ca pe o ofrandă a morților Cerul mână în turme nestematele norilor palide pietre pe mâna ta nevăzută Doamne Leoaică a soarelui pe o
Poezie by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/12232_a_13557]
-
palide pietre pe mâna ta nevăzută Doamne Leoaică a soarelui pe o limbă de pământ ce intră în mare în ochii tăi îngăduiește-ne încă o vară curați precum pruncul din iesle ori copilul bălai ce înoată în valuri de grâu în valurile altui veac în unda altui râu Lalele roșii Lalelele se ivesc din pământ ca degetele unor copii roșii tremurătoare ca flăcările din infernul pomenit în groaznicele sudălmi ale bătrânului căruțaș ca flăcărui țâșnind din cărțile negre ale vecinului
Poezie by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/12232_a_13557]
-
de june cărturar promis, gândiseră ai mei, țăranii, unui măreț și falnic viitor. Trecutul era încă aproape - mă vedeam copil trimis cu vaca la păscut cu-o frânghie-ntr-o mână, și cu o carte-n alta pe haturi, printre grâne și sturzi, lângă morminte, - în aur toți și pentru totdeauna. (Păcat - gândesc acum - pentru Signac, și pentru-al său confrate, Seurat, că n-au ajuns să mai trăiască ziua aceea și că nici de Someș și de mine n-au
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/12580_a_13905]
-
viața (îmi repeți cum peștele înoată pe uscat și cazna grea sub hămesiți nămeți cireșul altoit mi l-a uscat) Sunt caraule zi și noapte (trib cu ochi de lup la sângeros îndemn) tu (fiu rătăcitor) silitul (scrib vorbind cu grâul când dă pârga semn) O lacrimă pe râu n-ai auzit? a nu uita/ a pedepsi nu vezi lăutul pur? ca roua-n spini ascezi până cădem la polul desfrunzit. Sub cap îmi pune substantivul fân mă trage de urechile
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
te strigă Mame prin cântăreții-fii în țara ca o harfă � și leagăn și mormânt ne leagănă pământul cerești tipografii pământul izgonindu-l din mine prin cuvânt să ar în el cu plugul un basm sădit demult să-vie pom și leșuri grâu încolțit să-ascult. între pământ și leagăn sunt ochii noștri goi încet mormântul/leagăn se leagănă cu noi rotind pe spire astre - pământul/ nepământ și leagănul ca raclă reintră în mormânt. Un pă valah dă mâna cu ânt să dea pământ
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
vis rău ne prigonește, din care vom putea cândva ieși, trezindu-ne... Naratorul liric descrie oare o damnare de tip concentraționar? El și un alt personaj, numit sumar ,,omul”, poartă o ușă grea: Parcă ducem un mort printre valuri/ de grâu nemișcat”. Fără a intra în vasta simbolică a ușii ca loc de trecere între înăuntru și înafară, ori chiar între două universuri din dimensiuni matematice diferite, să examinăm această povară anevoie de purtat, cărată către un misterios altundeva (,, Mergem încet
Ioan Alexandru, în câteva poeme by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13115_a_14440]