133 matches
-
-i trebuie decât camera pentru citit și veceul. Puțin după mine, pleca și ea în treburile ei despre care n-am să aflu nimic. Spre după-amiază, se întorcea ca să adoarmă în clasica poziție a fetusului, cu burta pe Nietzsche, Așa grăit-a Zarathustra, o ediție populară cumpărată de la ambulanții care sprijineau zidul Universității. Pe cartea ieftină ea începuse să sublinieze cu pixul pagini întregi, fascinată de tezele anti-egalitariste. Seara la șase, o găsesc acasă doar pe mama, robotind în bucătărie, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
până s-au plinit soma de 260 lei, 4 p(o)t(ronici). Și neavând banii să-i dăm am dat doa dughene cu loc cu tot, carele sânt iarăș(i) în Târgul de Gios, pe Ulița Rusac(ă)”... ― Adevăr grăit-ai, fiule. Asta nu înseamnă, însă, ca să nu punem capăt cislei de astăzi, care, după cum bine vezi, s-a cam lungit. ― Ce-i drept și lui Dumnezeu îi place, sfințite - am răspuns eu, privind la bătrân, pe chipul căruia se
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Nordau, începând sfârșitul secolului al XIXlea, perioadă care coincide în mare parte cu desacralizarea artei, a societății, ruperea legăturilor cu divinitatea, situație concentrată în cuvintele filosofului german Friedrich Wilhelm Nietzsche, care chiar dacă exclamă Dumnezeu a murit!<footnote Friedrich Nietzsche, Așa grăita Zarathustra, Ediția a II-a, Editura Humanitas, București, 1996, p. 68 footnote>, o face juxtapus nostalgiei datorată unei pierderi însemnate, a unei îndepărtări nefirești de divinitate și adaugă: A-i iubi pe oameni de dragul lui Dumnezeu - iată cel mai ales
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
Editura Științifică, București, 1991. Newman, John Henry, An Essay on the Development of Christian Doctrine, James Toovey, Londra, 18451. Newman, John Henry, The Idea of a University, ed.: Frank M. Turner, Yale University Press, New Haven, 1996. Nietzsche, F., Așa grăit-a Zarathustra, trad. rom. de Ștefan A. Doinaș, Editura Humanitas, București, 1994. Nietzsche, F., Genealogia moralei, trad. rom. de Al. Șahighian, Editura Humanitas, București, 1994. Noica, Constantin, Tratatul de ontologie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981. Noica, Rafail, Cultura Duhului
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
stare de bine. Simt cum îmi renasc apetiturile culturale. Deschid la întîmplare Vorträge und Aufsätze a lui Heidegger și cad, în chip uimitor, pe această pagină din Wer ist Nietzsches Zarathustra? : "Către sfârșitul celei de a treia părți din Așa grăit-a Zarathustra, un fragment este intitulat "Convalescentul" (Der Genesende). Convalescentul este Zarathustra. Genesen, "a vindeca", este unul și același cuvânt cu grecescul neomai, nostoV. Înțelesul este: "a se întoarce la sine" (...). "Convalescentul" este cel care se reculege în vederea întoarcerii, pentru
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
morale, prima și a doua disertație (trad. rom. Genealogia moralei: o scriere polemică, Humanitas, București, 2006). 11. Homo felix: mărirea și decăderea unei utopiitc "11. Homo felix\: mărirea și decăderea unei utopii" 1. Nietzsche, Ainsi parlait Zarathoustra, Prolog 5 (Așa grăit-a Zarathustra: o carte pentru toți și niciunul, Humanitas, București, 1994). 2. Voltaire, „Lettre à Madame la Présidente de Bernière” (1722), citat de Robert Mauzi, L’idée de bonheur dans la littérature et la pensée françaises au XVIIIe siècle, ed.
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
La diffusion de la Littérature hispano-américaine en France au XXe siècle, Ed. Presses Universitaires de France, Paris, 1972 MOLLOY, S., Historia de la Literatura hispanoamericana, Ed. El Siglo XX, Buenos Aires, 1972, vol. 2, traducere din franceză de Luis Morales. NIETZSCHE F., Așa grăit-a Zarathustra, Humanitas, București, 1997, introducere și traducere de St. Augustin Doinaș. NIETZSCHE F., Aforisme. Scrisori, Humanitas, București, 1992, selecție, traducere din limba germană și prefață de Amelia Pavel. NIETZSCHE F., Ecce Homo, Colecția Athenaeum, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1999, în
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Organizacion de los Estados Americanos), iulie 2008. 73 Ernesto Sábato, Premio Miguel de Cervantes 1984, Anthropos, Editorial del Hombre, Colección Ambitos literarios, Madrid, 1984, p. 105. 1 Ernesto Sábato, Hombres y engranajes, Alianza Editorial, Madrid, 2000. 2 Friedrich Nietzsche, Așa grăit-a Zarathustra, Humanitas, București, 1997, p. 191. 3 Jean-Noël Vuarnet, Le philosophe-artiste, Lignes Essais, Paris, 2004, p. 34. 4 Emil Cioran, Amurgul gândurilor, Humanitas, București, 1991, p. 70. 5 Emil Cioran, Caietul de la Talamanca, Humanitas, București, 2000, p. 29. 6
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
București, 2000, p. 29. 6 Lo mejor de Ernesto Sábato, Seix Barral, Barcelona, 1989, p. 125. 7 Ibid., p. 140. 8 Convorbiri cu Cioran, Humanitas, 1993, p. 244. 9 Ștefan Augustin Doinaș, Nietzsche și discursul mixt, prefață la volumul Așa grăit-a Zarathustra, Humanitas, București, 1997, p. 17. 10 Gilles Deleuze, Nietzsche et la philosophie, Bibliothèque de Philosophie contemporaine, Paris, Presses Universitaires de France, 1965. 11 Emil Cioran, Cahiers 1957-1972, Gallimard, Paris, 1997, p. 324. 12 Ion Vartic, Cioran naiv și
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
reușit. Cititorul va constata, mai întâi, inspirația rarissimă dovedită de titlul remarcabil, intuindu-i apoi miza de fond: aceea de a condensa o poetică (a prozaismului, a gestualității denudate de sensuri prea grave de menționat, din această perspectivă, textele Așa grăit-a Pițipoanca, viitorul amoebelor, pițipoanca și țiparul, reflectări dintre cele mai pitorești ale umanității emblematice pentru o Românie de perpetuă tranziție). Convingătoare este în special ilustrarea acestei poetici în Ontos și ontos II, probabil cele mai bune texte ale volumului
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
analiză a conceptului de scriitură a apărut în articolul "Scriitura", în Sorin Pârvu (coord.), Dicționar de postmodernism, Editura Institutul European, Iași, 2005, pp. 214-234. 239 Jacques Derrida, Scriitura și diferența, p. 377. De remarcat că și Nietzsche afirmă în Așa grăit-a Zarathustra că de vreme ce "drumul eternității este curb", "centrul este pretutindeni". 240 A se vedea Mihaela Constantinescu, op. cit., p. 136. 241 Remarcăm atenția deosebită acordată acestui concept, observabilă și din numărul mare de lucrări apărute pe această temă, dintre care
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
pe Nietzsche, care își va elabora această concepție, "cel mai înalt enunț al afirmării la care se poate ajunge vreodată", în numeroase fragmente și pe care o va propune în cel puțin alte două importante comunicări publice. Prima în Așa grăit-a Zarathustra, operă care poate fi considerată capodopera lui Nietzsche și care, în ansamblul său, reprezintă elaborarea impresionantă și comunicarea doctrinei eternei reîntoarceri. A doua în Dincolo de bine și de rău, în al treilea capitol intitulat "Fenomenul religios", unde e
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
fiecare dată diferite, folosind-o drept categorie a filozofiei istoriei în scopul unei critici a prezentului 147. Nietzsche apare apoi încă o dată la sfârșitul cursului, când Heidegger își încheie prelegerile în mod plăcut recitând "trunknes Lied" ("Cântecul beat") din Așa grăit-a Zarathustra. Aceste două menționări reprezintă semnale inconfundabile ale apropierii incipiente de Nietzsche, care are loc în timp ce Heidegger își radicalizează progresiv desprinderea de tradiția metafizică și află în gândirea nietzscheană și în atitudinea sa deconstructivă un punct de reper decisiv
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
el însuși îi scrie lui Jaspers "ostenindu-mă cu o lucrare istovitoare ca aceea despre Aristotel de acum cincisprezece ani"150. Dar prietenul-dușmanul cu care se angajează într-o confruntare de reconciliere asupra problemei este Nietzsche: mai ales cu privire la Așa grăit-a Zarathustra și la doctrina eternei reîntoarceri a identicului (a se vedea în Nietzsche magistralele interpretări la "Despre viziune și enigmă" și "Convalescentul"), acesta se străduie să gândească experiența negativității urmând punctul de vedere al unei finitudini radicale. Concomitențe: Heidegger
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
lui Heidegger, Karl Löwith (Nietzsches Philosophie der ewigen Wiederkehr des Gleichen, Die Runde, Berlin, 1935); apoi cea a lui Karl Jaspers (Nietzsche. Einführung in das Verständnis seines Philosophierens, de Gruyter, Berlin-Leipzig 1936); și în sfârșit seria de seminarii despre Așa grăit-a Zarathustra ținute la Zürich între 1934-1939 de Carl Gustav Jung. În scrisoarea deja citată din 16 mai 1936, Heidegger îi scrie lui Jaspers că a anunțat pentru semestrul de iarnă 1936-1937 un curs despre Voința de putere și adaugă
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
că sub hegemonia principiului subiectivității, tot ceea ce este dobândește caracterul voinței de putere -, eterna reîntoarcere spune, dimpotrivă, cum este ființarea care a fost redusă la voința de putere. Acum, acolo unde Heidegger, printr-o exegeză sugestivă a capitolelor din Așa grăit-a Zarathustra "Viziunea și enigma" și "Convalescentul", interpretează repercutarea doctrinei reîntoarcerii asupra existenței umane și consecințele practico-morale care derivă de aici, este evident efortul său de a citi și ilumina textul nietzschean cu ajutorul propriei concepții asupra Daseinului centrată pe ideea
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
vitiosus deus, înțeleasă drept formulare ipotetică a eternei reîntoarceri ca alternativă la tradiționala explicație teologică a devenirii (deus?) și care implică reîntoarcerea tuturor lucrurilor, chiar și a celor negative și a nihilismului însuși (vitium). În sfârșit, elucidarea subtitlului la Așa grăit-a Zarathustra, o carte "pentru toți și pentru nimeni": "pentru toți" în măsura în care oricine se poate converti la filozofie, "pentru nimeni" din moment ce nimeni dintre noi nu poate reuși într-o astfel de convertire fără o dispoziție și o inițiere adecvate. Este
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Al. Șahighian, Humanitas, București, 2007. Cazul Wagner, ediție revăzută, traducere de Alexandru Leahu, Humanitas, București, 2004. Ecce homo, traducere de Liana Micescu (ed.), Centaurus SRL, București, 1991. Dincolo de bine și de rău, traducere de Francisc Grünberg, Univers, București, 1998. Așa grăit-a Zarathustra, tradducere de Ștefan Augustin Doinaș, Humanitas, 1994. Nishitani Keiji, The Self-Overcoming of Nihilism, trad. engl. G. Parkes și Setsuko Aihara, SUNY, Albany, 1990. Ortega y Gasset, J., Meditación de la técnica (1939), Alianza, Madrid, 1982. Pascal, B., Oeuvres complètes
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
mare atenție, bineștiind că aceasta „Gă dovadă de perfidii neașteptate”. Dacă artistul va reuși să se armonizeze „cu sufletul materiei”, se poate considera un „victorios”. Despre această „armonizare cu sufletul materiei” găsim mărturii, disparate, tematic, într-un masiv volum: Așa grăit-a Brâncuși., editat de Fundația „Scrisul Românesc” (Craiova, 2012). Volumul este dispus în treisprezece capitole și adună într-un tot reflecții ale marelui artist Constantin Brâncuși (1876-1957) și traduse în trei limbi de către neobosita Sorana Georgescu-Gorjan. în acest volum, cugetările
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
exterioară, își interzice el însuși ceea ce înainte i se interzicea din afară, împovărăndu-se spontan cu o poliție și cu niște greutăți care nici măcar nu i se mai par a veni din exterior. Astfel în partea a IV-a din “Așa grăit-a Zarathustra” (“Cel mai hidos dintre toți oamenii”), Nietzsche referitor la omul cel mai respingător afirma: “Te recunosc, îi zice cu glas metalic, tu ești ucigașul lui Dumnezeu. Lasă-mă să trec. Tu ești acela care nu l-ai răbdat
Nietzsche – critic al creştinismului. Semnificaţia sintagmei „Dumnezeu a murit”. Supraomul (Der Ubermensch). In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Liliana Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2277]
-
celelalte și pe urmă Ecce Homo, fiindcă aici vorbește despre ele și dacă nu le-ai citit; n-o să înțelegi... Care erau celelalte? Erau înscrise pe o pagină interioară și mi le-am notat. Am găsit la anticarul meu Așa grăit-a Zarathustra, în românește și încă două în versiune franceză Par delî le bien et le mal și La genealogie de la morale, vechi, galbene, aproape zdrențuite, apărute de mult la Mercure de France. Acest Zarathustra mi-a făcut impresia că
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
nu are haltă niciunde, ci se călătorește fără zăbavă. Odată cu el și foamea ți se așează colea la ligurică ca la ea acasă și începe să roadă ca un zăvod... Cu alte cuvinte, să ne tragem către casele noastre. Drept grăit-ai și nu am alta de spus decât: pe cai, vere! Dacă tot ai adus vorba de cai, nu strică să-ți amintesc că în susul Copoului, pe drumul Hârlăului, se afla o rohatcă, una din cele 11 despre care am
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
tablou reprezentând hanul într-o zi obișnuită, când țăranii se întorc de la târg și... poate se opresc pentru câtva timp să cinstească un țoi de rachiu... Atunci, s-o pornim către casă, fiindcă și mâine e o zi, vere. Drept grăit-ai, dragă prietene. Pe mâine! * Peste noapte, cu gândul împăcat că am reușit să colindăm împrejurimile Iașilor și să vorbim de viile care au fost și încă unele din ele mai sunt, am dormit ca un prunc. În zori, când
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
adevărate zăpoare de-a lungul istoriei... Și un om ca distinsul domn profesor universitar Ioan Caproșu a strâns în tomuri tot ce a putut găsi, iar noi încercăm să le mai ușurăm povara timpului aducându-le în fața semenilor noștri... Adevăr grăit-ai, vere, dar cam lung. Și unde mai pui că lăutarii ne-au cam scos în afara timpului prezent... Am să încerc să te țin aici în lumea muritorilor, dragă ieșene, și am să-ți reamintesc că via, ca oricare altă
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
că-mi pare rău pentru bătrânul Gus. Nu-ți folosește la nimisai cea mai mare și mai groasă lingură din bucătărie daco folosești numa samesteci n aceeași oală veche și mucegăită cu supă care de multă vreme ancetasă fiarbă. Așa grăit-a Bruce Robertson. Oricum, vedem ce mai ie printr-un bar care se deschide dimineață În Leith. O parte a barului e plină de polițai din sediul din Leith. Aceleași reguli se aplică și În cârciumile care se deschid devreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]