307 matches
-
cunoscut nici prin cunoștința cea mai senină a fenomenului lor. Opinia cum că toată sensibilitatea noastră nu e decât o reprezentație încîlcită a lucrurilor, care conține numai aceea ce li revine lucrurilor de sine însele, dar numai într-un conglomerat grămădit de semne și reprezentații-părticele pe cari nu le discompune nici le distrugem cu conștiință, opinia aceasta zic este o falsificare [a] conceptului sensibilității și fenomenului care face inutilă și deșartă toată doctrina lor. Deosebirea între o reprezentație explicită și una
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cerc întins se influințează reciproc, toate se țin una de alta spre a forma un întreg, tocmai așa cum pământul cu toate păturile de aer ce-l încunjură constituie o unitate cuprinsă. Întregul glob are însă un centru cătră care se grămădește toată N-am amestecat noi românii aceste cercuri? N-am lăsat neobservate locuri mai apropiate interesului bine înțeles al nostru și ne-am alipit de cercuri cu mult mai depărtate? Centrul cercurilor concentrice este incert în viața spirituală a românilor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
inel în lanțul cel mare al tendințelor și aspirațiunilor omenești și, prin cultura generală, el capătă privirea mare în totalul și generalitatea întregului în comembrarea sa. --------- Aspirațiunea și valoarea polihistorismului consistă numai în cunoștința fragmentară a lucrurilor; însă o sumă grămădită de așa-numite cunoștințe, o memorare {EminescuOpXIV 928} [a] unei sume de material faptic din cutare sau cutare știință e un semn care însoțește cultura, nu e însă un semn esențial sau epuizant al ei. Ultima țintă a oricărei științe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ÎNDEALTMINTRELEA... "] 2257 Plantatorul era îndealtmintrelea tot atât de sclav ca și negrul pe care-l cumpărase. Pururea dator, averea sa era în genere în mâini de mediatori, cari reprezentau pe creditorii adevărați, și aceștia erau factorii din Anglia cari-n socoteala lui grămădeau averi și a căror agenți se-mbogățeau parte-n socoteala proprietarului nominal al pământului și al sclavilor ce-l cultivau. Și aci avem relațiile din Irlanda, unde averile celor absenți se administrează de persoane mijlocitoare cari n-au nici iubire
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lua activitatea lui într-o stare socială când acel motiv - abstracție făcând de cele două instincte opuse: aversiunea în contra muncii și pofta de plăceri costisitoare - ar avea domnie absolută asupra actelor lui. Ea arată cum omul, sub impulsiunea acelei dorinți, grămădește averi și le-ntrebuințează la producerea altor averi, nouă, cum, prin convenție reciprocă, declară averea sfântă, cum face legi pentru a împiedica pe indivizi de-a-și apropria averea altora cu sila sau prin viclenie, cum introduce fel de fel de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
din Irlanda se manifestă prin esploziune de dinamită, prin greve, iar deputatul irlandez Parnell declară că cea de întîi arestare va fi semnal pentru suspendarea generală a plății arenzilor (18 ian. ) ceea ce s-a și împlinit de atunci încoace. Ministerul, grămădit de aceste neorânduieli, prepară două biluri, unul de esercițiune pentru a putea restabili liniștea în Irlanda, altul pentru a regula raporturile între proprietari și arendași. Fiindcă în Parlamentul englez nu există închiderea discuției deputații irlandeji aveau de gând a vorbi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Matei Basarab, e că țara este, în linia întîia, elementul național și că e scris în cartea veacurilor ca acest element să determineze soarta și caracterul acestui stat. Avantaje trecătoare ale producțiunii, cauze economice și politice pot în adevăr să grămădească înlăuntrul espresiei geografice elemente străine și cu drept cuvânt împăratul Emanoil Paleologul zice că oameni mai toleranți, mai primitori de străini ca românii nu mai sunt pe fața pământului, deci în această privire nici noi nu dorim să fie altfel
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
priveliștea odioasă a rămânerii în rangurile ei, a simțit că existența sa e imposibilă într-un corp constituit pe baza fidelității și onorii ostășești; s-a ascuns și s-a izolat, s-a sinucis cetățenește. Pe ceilalți i-am văzut grămădindu-se înainte, ba șezând în cupeaua suveranului; alături de el, chiar în urma recidivei de la Ploiești. 120 {EminescuOpXIII 121} Dar "Romînul" insistă asupra împrejurării că partidele politice s-au folosit de faptul trădării. Da, de trădare, nu de trădători. O armată în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
înfri-n [au] prin judecățile lor alunecările unor astfel de nenorociți și Domnul țării scăpa pre români de apăsările nelegiuite. Astăzi fapte mult mai mișelești se săvârșesc pre o scară întinsă. Concesii peste concesii, întreprinderi peste întreprinderi, abuzuri peste abuzuri se grămădesc. Oamenii de meserie devin milionari în clipă! Moștenitorii și semenii acelor mijlocitori ascunși cari atunci mărturiseau tremurând înaintea arhiereilor și a boierilor păcatul lor și se pocăiau acum domină țara și-i dau legi. Și țara, legată de mâini și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Oare roșii să nu înțeleagă că acel caos i-ar înghiți și pe ei împreună cu țara ntreagă? Să nu înțeleagă că-n urma repetatelor greșeli de guvernământ e o datorie pentru ei de-a suporta discreditul ce și l-au grămădit asupră-le și de-a se curăți de el? Iată o cestiune pe care n-o punem, se 'nțelege, masei interesate a partidului, dar care merită fără îndoială atenția oamenilor lui conducători. [26 mai 1882] 125 {EminescuOpXIII 126} ["CE ȚI-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
înnăscute. A trăi în iluzia că, introducând în Egipet muzică de Offenbach și farse de Meilhac și Halevy, țara se civilizează conduce la rezultatul la care Egipetul a ajuns. În genere când într-o țară, agricolă mai cu seamă, vedem grămădindu-se oamenii în centre comerciale, vedem că preferă a trăi din mijlociri negustorești decât din producțiune, putem deduce cu lesniciune că numărul producătorilor scade, că ocupațiunea lor se simplifică din ce în ce și devine mai grea, pe când pe de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Din cîteși patru unghiurile lumii curgeau baroni și conți ruinați, roind ca fluturii în strălucirea seraiului chedivilor și având atâta analogie cu suita de numiri sunătoare a regelui Stroussberg. Un popor de feneanți, recrutat din toate națiile Europei, s-a grămădit pe umerii acelui sărac și nefericit felah și Alexandria însăși, având la începutul secolului și sub Mehmed-Ali abia 30 000 de locuitori, ajunsese în câteva decenii la sute de mii, toți aproape trăind din negoț, adecă din o meserie care
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
1882] ["UN SEMN AL DECLASĂRII... "] Un semn al declasării și al înmulțirii oamenilor cari nu lucrează nimic și trebuiesc hrăniți din bugete este fără îndoială sporirea dărilor directe și indirecte și greutatea extremă cu care oamenii le plătesc. Dări se grămădesc pe dări, de ajung orice articol ce intră-n gură sau acopere trupul, dare pe căldură și dare pe lumină, dare pe mișcarea din loc în loc, pe tot ce trăiește pe pământ ori în apă. Cine cunoaște stările de lucruri
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
din trecut și cu mijloacele prisositoare de-a le realiza, starea oamenilor era mai fericită decât azi. E drept că Domnul nu era Rege, dar avea mai multă autoritate în țara sa proprie; e drept că bogății enorme nu se grămădiseră în lăzile industriașilor politici, dar ceea ce nu exista deloc și nicăiri era mizeria. Nu era om în țară care să n-aibă o ocupațiune certă, o piață sigură pentru munca sa. Azi e fără 'ndoială altfel. Toate silințele ce și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cu drept cuvânt, sub orice guvern ar trăi, și iată care ar trebui să fie misiunea generațiunii viitoare. {EminescuOpXIII 258} Însă tinerii domnișori înstrăinați sunt departe de a-și cunoaște poporul lor propriu comoara de energie și de îndărătnicie națională grămădită în el prin munca seculară, sănătatea judecății lui când vorbești cu el de asemenea lucruri. E drept că ideile demagogice, exemplele de parvenire fără muncă și merit, au alterat puțin echilibrul ideilor lui abituale, dar - din norocire s-ar putea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nu, pentru că enunciațiuni retorice nici sporesc, nici împuținează puterea de care dispunem sau acțiunea ce avem a o întimpina. 264 {EminescuOpXIII 265} Un singur lucru însă le putem spune onor. confrați de la "Romînul". În cei din urmă ani s-au grămădit atâtea nenorociri pe capul poporului ăstuia și a bietei țării ăștia încît - cu voia dumnealor - ne permitem a fi de-acum înainte mai prudenți față cu cursele fine ale d-lui Brătianu și a nu mai crede nimic din ceea ce
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
puie capăt corupțiunii administrative, cum n-a putut cuceritorul Bizanțului. Mohamed II, când se convinse de venalitatea unui cadiu, puse să-l execute și să-i tragă pielea peste scaunul judecătoriei, pentru a-l preveni pe succesor. Totuși pașalele se grămădeau după acest post și rămăseseră, ca și mai înainte, tot venali. Politica rusă seamănă c-o clădire care în orice parte are alt aspect. Înlăuntru patriarhală, în afară turburătoare, afirmând iubirea de pace și totuși grămădind trupe în apropierea frontierelor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
succesor. Totuși pașalele se grămădeau după acest post și rămăseseră, ca și mai înainte, tot venali. Politica rusă seamănă c-o clădire care în orice parte are alt aspect. Înlăuntru patriarhală, în afară turburătoare, afirmând iubirea de pace și totuși grămădind trupe în apropierea frontierelor. În același timp simulează a fi putere asiatică și durează căi ferate spre Samarkand, cu două ramuri spre Persia și Afganistan, ca și când India i-ar fi ținta; ca și când nu s-ar ști că Bizanțul rămâne visul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
răzbat dintr-un șir de „zicători” ce și-au aflat, în timp, semnificații mai largi: „Ceri (cere de) de la vădană și vădana-i duce dorul” („Când ceri tocmai de la cel ce nu are”418); „Ca vădana la pat” („Când se grămădește la vreo treabă”419); „Plâng văduvele, plâng ș-măritatele” („Nemulțumire peste tot”420). Este mai prudent să te ferești de văduve: „Joc fără descântec și văduvă fără plâns nu este” („Nu e bucurie fără supărare”421); „La cal alb și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
politica externă de la sfârșitul anului 1888, Eminescu făcea sinteza politicii rusești după o jumătate de secol: „Politica rusă seamănă cu o clădire care În orice parte are alt aspect. Înlăuntru patriarhală, În afară turburătoare, afirmând iubirea de pace și totuși grămădind trupe În afara frontierelor. În același timp simulează a fi putere asiatică și durează căi ferate spre Samarkand cu două ramuri spre Persia și Afganistan, ca și când India i-ar fi ținta; ca și când nu s-ar ști că Bizanțul rămâne visul ei
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Mihail Săulescu (debut în 1906), A. de Herz (debutează în 1906, folosind și pseudonimul Dinu Ramură), în vreme ce Mihail Sadoveanu continuă să publice proză. Iorga elogiază poeziile lui Goga („E revărsarea, în forme create năprasnic, a unei dureri care s-a grămădit clipă de clipă într-un suflet neobișnuit de simțitor la sângeroasele jigniri ale dreptății și mândriei neamului nostru, e strigătul de agonie al pieptului pe care-l sfărâmă o stâncă”), dar și scrisul Elenei Farago sau pe cel al lui
SAMANATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289452_a_290781]
-
să subjuge. Părintele a adus „multă bucurie și mângâiere” credincioșilor ortodocși din lume, iar prin povețele sale „inimile sfinților s-au odihnit” (Filimon 1, 7). Acum, când oamenii „nu mai suferă învățătura sănătoasă, ci - dornici să-și desfete auzul - își grămădesc învățători după poftele lor”, lucrarea duhovnicească a unui părinte charismatic precum arhimandritul Emilianos împlinește lucrarea pedagogică în slujba celor care, „abătuți spre basme” (II Timotei 4, 3-4), sunt doar niște „îmbuibați de ei înșiși, nori fără apă, purtați de vânturi
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
drumul, că stăm aicea și înghețăm. Iscălind procesul-verbal, plecă imediat. Asistat doar de goarza comunală, procurorul își continuă singur ancheta. Mortul se afla în marginea satului, pe grădini. De acolo, Zalomir intră în țigănime. Aolind, în jurul lui, din bordeie, se grămădi o laie de puradei care, până în capul satului, se strigau unul pe altul. Se ghionteau și se îmbrânceau fără milă, cu gurile căscate și ochii sclipitori. Fete zburlite, cu cozi mari și căpățâni pline de puf, aveau fuste crețe, lungi
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
și încet Se ivea fața de demon fecioreștilor ei vise. Ea-l vedea mișcând poporul cu idei reci, îndrăznețe; Ce puternic e - gândi ea, cu-amoroasă dulce spaimă; El prezentul îl răscoală cu-a gândirilor lui faimă Contra tot ce grămădiră veacuri lungi și frunți mărețe. El ades suit pe-o piatră cu turbare se-nfășoară În stindardul roș și fruntea-i aspră-adîncă, încrețită, Părea ca o noapte neagră de furtune-acoperită, Ochii fulgerau și vorba-i trezea furia vulgară. Pe un
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
înger să mă-mpace, și-mpăcarea-i... e amorul. {EminescuOpI 54} FLOARE ALBASTRĂ "Iar te-ai cufundat în stele Și în nori și-n ceruri nalte? De nu m-ai uita încalte, Sufletul vieții mele. În zadar râuri în soare Grămădești-n a ta gândire Și câmpiile Asire Și întunecata mare; Piramidele-nvechite Urcă-n cer vârful lor mare - Nu căta în depărtare Fericirea ta, iubite! " Astfel zise mititica, Dulce netezindu-mi părul, Ah! ea spuse adevărul; Eu am râs, n-
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]