175 matches
-
Lupeș pastramagiu”, pentru că nu se înțelegeau asupra caselor moștenite, întocmesc un zapis pentru Dumitrachi grămăticul, care a cumpărat la “sultan-mezat” casele aflate “lângă Biserica Vulpii, în mahalaoa Târgului Boilor”. La 28 aprilie 1796, Alexandru Ioan Calimah voievod întărește lui Dumitrachi grămăticul stăpânirea acestor case. --Fiindcă am tot pomenit de Târgul Boilor, aș aminti câteva vorbe spuse de Ion Neculce, cronicarul, despre acest loc. --Nu-i nici o opreliște, fiule. “Trecut-au împărăția Dunărea, și de acolo purceasă pe Prut cu multă oaste și
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
cele citite de bătrân, ticluiam în minte ce urma să-i spun... Făcând-o pe misteriosul, am și aruncat vorba: Nu știu cum s-a întâmplat, dar norocul a căzut pe mine... Care ar fi norocul ista, fiule? Să vorbesc despre un grămătic; știi doar că și eu am fost grămătic cândva... Așa că am să spun cu toată gura că după data de 19 septembrie 1688 (7197) Costandin Sevastos „grămăticul au făcut danie mănăstirii Trei Sfetitelor o moșie, anume Rediul lui Tatar lângă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
urma să-i spun... Făcând-o pe misteriosul, am și aruncat vorba: Nu știu cum s-a întâmplat, dar norocul a căzut pe mine... Care ar fi norocul ista, fiule? Să vorbesc despre un grămătic; știi doar că și eu am fost grămătic cândva... Așa că am să spun cu toată gura că după data de 19 septembrie 1688 (7197) Costandin Sevastos „grămăticul au făcut danie mănăstirii Trei Sfetitelor o moșie, anume Rediul lui Tatar lângă târgul Iașii”. După cum se vede, chiar grămătic fiind
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
căzut pe mine... Care ar fi norocul ista, fiule? Să vorbesc despre un grămătic; știi doar că și eu am fost grămătic cândva... Așa că am să spun cu toată gura că după data de 19 septembrie 1688 (7197) Costandin Sevastos „grămăticul au făcut danie mănăstirii Trei Sfetitelor o moșie, anume Rediul lui Tatar lângă târgul Iașii”. După cum se vede, chiar grămătic fiind, acest Costandin Sevastos nu era sărac, dacă a avut de unde dărui Trei Sfetitelor chiar o moșie. Păi grămăticii nu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
fost grămătic cândva... Așa că am să spun cu toată gura că după data de 19 septembrie 1688 (7197) Costandin Sevastos „grămăticul au făcut danie mănăstirii Trei Sfetitelor o moșie, anume Rediul lui Tatar lângă târgul Iașii”. După cum se vede, chiar grămătic fiind, acest Costandin Sevastos nu era sărac, dacă a avut de unde dărui Trei Sfetitelor chiar o moșie. Păi grămăticii nu erau oameni de ici de colo... Ei știau carte în primul rând... Acum cred că n-ai să mi-o
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Sevastos „grămăticul au făcut danie mănăstirii Trei Sfetitelor o moșie, anume Rediul lui Tatar lângă târgul Iașii”. După cum se vede, chiar grămătic fiind, acest Costandin Sevastos nu era sărac, dacă a avut de unde dărui Trei Sfetitelor chiar o moșie. Păi grămăticii nu erau oameni de ici de colo... Ei știau carte în primul rând... Acum cred că n-ai să mi-o iei în nume de rău, părinte, dar trebuie să spun că sfințiile lor - călugării - s-au înădit și la pește
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
rău, părinte, dar trebuie să spun că sfințiile lor - călugării - s-au înădit și la pește. Dacă ai să-mi dovedești cum devine trebușoara asta am, să-ți iert păcatul. De nu... Lucrul acesta l-am aflat din scrisa unui alt grămătic domnes, părinte, care consemnează: „Ispisoc... de la Antioh Cantemir voievod... din let 7207 (1699) mai 28, precum au făcut mila sfintei mănăstiri Trei Sfetitelor... să aibă a lua de la toți cărăușii care vin în târgu cu marfă și carii ies... cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de dughene,... satul Hlincea cu vecini și poslușnici... și vinăriciul de la Cetățuie și cu prisăci de albine în ținutul Iași... de asemenea, 16 poslușnici pentru că... fără oameni nu pot călugării viețui acolo din cauza tâlharilor răi”. Iată ce scrie, părinte, și grămăticul domnesc la „Vălet 7174 (1666) ghenarie 25”: „Un ispisoc de la Duca voievoda (Gheorghe) întărind mănăstirii Hlincei pe șase fălci de vii la Cotnari,... ca să aibă a ține și 15 liude poslușnici să fie scutiți de toate dările. Așijdere, au iertat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
țigani robi. Bieții țigani! Erau tratați ca niște obiecte! Așa erau vremurile, fiule - a răspuns, ca de fiecare dată, călugărul. N-am ce face și cu tot oful din inimă trebuie să mă dau bătut, sfințite. Uite însă ce scrie grămăticul domnesc la <7251> (1742) noiemvrie 19: „O carte s-au făcut mănăstirii Bârnovii”: „Facem știre cu această carte a domnii meli... că, fiindu mănăstire săracă, am făcut... milă cu dânsa, să găsească egumenul păr-la 30 de oameni, să fie oameni
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
a dreapta: prilejul de Întoarcere - asta era: ocazia de a mă Întoarce, ca să umplu golurile. Și mă Întorc. Mă tot Întorc. Nu cu gândul că de astă dată am să spun totul-tot despre copilăria-fericită (iată pleonasmul de toată lumea chiar și de grămătici acceptat... - oare chiar de toată?, nu cumva numai de bărbați, și aceia bătrâni?, Îmbătrânind, femeile au nostàlghia tinereții, nu și a copilăriei? - ba da, Însă abia acum, când scriu bag de seamă acest semn fără de tăgadă: și noi și ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
potrivite pentru fiecare nelămurire de a mea. Apoi am continuat cu vânturatul actelor. În cele din urmă, mă trezesc în mână cu un hrisov al lui Constantin Cantemir voievod, din 16 iulie 1691 (7199), prin care îl împuternicește pe Constantin grămăticul să ia zeciuiala de pe moșia Rediul lui Tatar. Mi-au plăcut peste măsură cuvintele lui vodă: „Dat am carte domnii mele credincios boiarinului nostru, dumisale lui Constantin gramaticul...” „Deci, în fața lui vodă, grămăticul nu era un oarecare slujbaș domnesc, ci
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
7199), prin care îl împuternicește pe Constantin grămăticul să ia zeciuiala de pe moșia Rediul lui Tatar. Mi-au plăcut peste măsură cuvintele lui vodă: „Dat am carte domnii mele credincios boiarinului nostru, dumisale lui Constantin gramaticul...” „Deci, în fața lui vodă, grămăticul nu era un oarecare slujbaș domnesc, ci era boiarinul Constantin...” N-am reușit însă să-mi duc gândul până la capăt, pentru că mi-a atras atenția un zgomot ușor, venit din locul unde știam că se află călugărul. Curios, mi-am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
cât de puțin val peste cartea domniei mele va fi de mare certare. Într-alt chip nu va fi.” „Nu era de șagă cu asemenea poruncă, dragule. Și acum, vreau să te întreb dacă îți mai amintești de acel Constantin grămăticul?” Îmi amintesc, părinte, cum să nu-mi amintesc. „Atunci, vezi ce spune Antioh Cantemir, la 8 iunie 1696 (7204), privitor la acest grămătic.” Pornit grăbit pe urmele slovelor, găsesc că și Antioh Cantemir voievod îl ținea la mare cinste pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
cu asemenea poruncă, dragule. Și acum, vreau să te întreb dacă îți mai amintești de acel Constantin grămăticul?” Îmi amintesc, părinte, cum să nu-mi amintesc. „Atunci, vezi ce spune Antioh Cantemir, la 8 iunie 1696 (7204), privitor la acest grămătic.” Pornit grăbit pe urmele slovelor, găsesc că și Antioh Cantemir voievod îl ținea la mare cinste pe „Constantin gramaticul...”, care putea „să hie volnic cu carte domnii mele a merge la Rediul lui Tatar și să oprească o parte de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
hotărât.” Când am terminat de citit, bătrânul, care m-a urmărit cu zâmbetul ascuns în coada ochilor, m-a întrebat: „Ai băgat de seamă că această bucată de loc domnesc din hotarul târgului se învecina și cu locul lui Constantin grămăticul, pe care l-am întâlnit noi mai înainte vreme?” Nu se putea să nu remarc acest lucru, părinte. „ Acum avem norocul să aflăm cum biserica Dancu a devenit mănăstire. Citește acest hrisov al lui Constantin Duca voievod, din 15 decembrie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Iaca ce spune, părinte: „...am dat aceștii svinte mănăstiri...anume Danco, un hăleșteu ce iaste în hotarul târgului Iașilor, pre Căcaina, di sus de târgu de Iași.” Nu mă opresc din treabă. Răsfoiesc mai departe și bag de seamă că grămăticul Constantin Sevastos, din vremea lui Constantin Cantemir voievod, îmi iese mereu în cale. De această dată, însă, în chip de om care a ajuns la vârsta la care te gândești la vremea când nu vei mai fi. În zapisul întocmit
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
pe preacinstitul domn, domnul Ioan Constantin Cantemir voievod, fie-i zilele veșnice, ne-a miluit cu o moșie numită Rediul lui Tatar... pe care moșie o dăruiesc și o închin celor Trei Ierarhi...” În timp ce eu mă gândeam la faptul că grămăticul era și un om evlavios, bătrânul îmi întinde un nou manuscris: „Citește acest hrisov din 26 martie 1703 (7211) și ai să vezi cine a refăcut mănăstirea Copou și a înzestrat-o gospodărește.” Dintr-o privire, mi am dat seama
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
permanență preocupat de tot felul de studii și de cercetări, pe lângă divinație. Cât privește mantica, este inspirat Într-o singură zi a anului, când se duce pe malul mării pentru a face profeții. Cu acel prilej persoane de vază și grămătici ai regilor vin să-l Întâlnească și apoi se Întorc la casele lor. Omul despre care vorbim aici atribuia daimonilor darul divinației. (C) Prețuia Oracolul de la Delfimai presus de orice; toate cele câte se povestesc, toate riturile Închinate lui Dionysos
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
putea vorbi în primele decenii ale secolului al XIX- lea. Carte nu știau la sate decât preotul și dascălii, dar și aceștia în măsura în care le permiteau vremurile și împrejurările. Arareori se mai găsea câte un dascăl prăpădit (scăpătat) sau câte un grămătic care știau să tălmăcească o jalbă. În satele noastre, mai ales în cele răzășești Oncești, Dealu Perjului, Taula, Bărboasa, apoi și în Tarnița - sat de clăcași -, copiii sătenilor înstăriți se adunau în tinda bisericii, unde preotul sau un dascăl mai
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
lă o >gofă ăt > și Tudosie vistă ier > și... spat ă ar > și Radu comis și Stroe stolnec și Șerban pahă a >rănic> și Preda postă elnic > . Și ispravnic Chesar mare lă o >gofă ăt >. Și am scris eu, Neagul grămătic, În luna lui Decheă m >vră ie > 2 zile, cursul anilor văleat 7104 ă 1595 >.18 În februarie 1596 cancelaria domnească a țării Românești dădea un document prin care Întărea stăpînirea a noi moșii, pentru Necula.Redau documentul mai jos
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Și un drac În frunte ședea Cu İuda-n brațe ardea. Și de-aicea la alt vad Tot la iad, la iad, la iad. Vai! În iad cînd mă uitai Ce văzui mă spăimîntai. Văzui popi și eretici Și dascăli și grămătici Aruncați cu capu-n jos În focul cel flăcăros. Și dracii că-i Împungeau Cu sulița-i Înțăpau Și de acolo la alt vad Tot la iad, la iad, la iad. Vai!În iad cînd mă uitai Ce văzui mă
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
viețile familia le ale supușilor săi, după cum povestește marele ban Mihai Can ta cu zi no în cronica sa. Vodă intervine în căsătoria pe care văduva Maria Canta cu zi no se învoiește s-o facă cu Costandin Zaguria novel grămătic, boier grec din anturajul domnului mai sus-a mintit. Dar Vodă „ca unul ce și într acestea se amesteca, de nu lăsa nici cununia la voia învoiților, a zăticnit-o“, remarcă banul, rudă cu văduva Maria aflată în cauză. Cei
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
vârstă să o înzestreze și să o căsătorească“; Bălașa, tot orfană, pleacă din Craiova, în căuta re de lucru, ajun să în București, de ea se ocupă jupâneasa Iana, care o ajută să-și găseas că de lucru la Riga grămăticul ca slujnică. Unii părinți văd această perioadă ca o situație ex cep țională, provocată de moartea unu ia dintre ei și de sărăcie. Cel mai bine se exprimă Maria din Nemți, cu fiică de 13 ani și jumăta te, dată
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pe la gar duri. Mai întâi apare Ivan croitorul, vecin în aceeași curte, pus în mișcare de gălăgia auzită și rămas lângă casă din curiozitate. Apoi, de prin prăvăliile și casele din jur, ies și ceilalți: nevasta lui Alecsie băcanul, Constantin grămăticul, Bogdan vătașul. Cearta se încinge în toată regula, iar strigătele se aud din uliță. Cu dovada în mână, o cracă ruptă și găsită prin curte, Tudor îi zice că „de ce primește pe soru-sa în grădină, că știe bine că pe
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
nefiind poet și având rețineri față de lirică și lirici)în care-mi va fi dat să mă bat cu balaurii unor discipline, să bat sârba pe loc la un examen pentru că proful avea fixații, aveam să asist neputincios cum un grămătic se desfăta sadic umilind un student purtător de barbă... Rosbif-Contry nu mă interesează, deși-i la modă (poate tocmai de asta), acolo viețuiesc specii care cred că limba lor e plină de textosteroni care gonflează mușchii și afirmă potența vorbitorilor
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]