6,376 matches
-
noastre gazde, tremurau ca varga și își făceau într-una semnul crucii că scăpaseră tefere. Am intrat în casă în cele din urmă, împinși de frig,să ne punem haine mai groase că ieșiserăm dezbrăcați. În fața ușii noastre era o grămadă de moloz și eram atenți să nu ne cadă în cap din bucățile de zid rămase suspendate de fierul beton de deasupra intrării. În camera noastră se crăpase soba de cărămidă și de teamă că puteau fi conducte de gaz
INGRID (4)FRAGMENT DE ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1465760048.html [Corola-blog/BlogPost/370844_a_372173]
-
negre ale ziarelor vremii au prezentat liste cu victimele umane, pe mai multe pagini în coloane nesfîrșite. Săptămâni în șir, se răscoleau dărâmăturile sutelor de blocuri și edificii din București, Galați Zimnicea și alte orașe ce deveniseră după cutremur enorme grămezi de dărâmături, sub care erau căutați cu disperare și perseverență supraviețuitori. Erau mobilizate pentru acțiunea de salvare și căutări, armata, pompierii și toți cei care puteau da o mână de ajutor. Printe zeci de mii de nume mi-au rămas
INGRID (4)FRAGMENT DE ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1465760048.html [Corola-blog/BlogPost/370844_a_372173]
-
nu sunt un corp care are suflet, sunt un suflet care are o parte vizibilă numită corp”. Un avantaj pentru invitarea cititorului în marea poezie în cazul Cristinei Emanuela DASCĂLU, cred că este și experiența sa la capitolul traducerilor, plus grămada de premii care i-a confirmat talentul încă din 1980, borna de debut. Cele trei cărți recenzate azi au apărut toate în 2009, cu „Travel Series„ republicată în 2011 în ediție reizuită, extinsă, incluzând și cronicile literare apărute în presă
SPIRITULUI ÎN CARE VĂ POFTEŞTE CRISTINA EMANUELA DASCĂLU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1408608441.html [Corola-blog/BlogPost/376492_a_377821]
-
copacii inel după inel, își socoteau și ei, oamenii, un an în plus la roata vieții. Dam fuga pe arie, alergam la spatele batozei unde se cărau paiele, ne aruncam care mai de care peste lanțul cu care se lega grămada de paie și când ne ridicam, trebuia să plătim costul distracției, curățindu-ne de pleava cvare ne pătrunsese peste tot: în cămăși, în păr, pe după gât, pe față. Tușa Rada știa să povestească foarte frumos, că puteam să stau ceasuri
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_iii.html [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
scris Remington a primăriei, că deprinsesem de bine de rău meșteșugul țăcănitului ca fiind ceva mai elevat, la care nu ajunge oricine, gândeam eu în mintea mea de copil. Odată iarna, alergam pe ghețuș unul după altul, ne împiedecam cădeam grămadă și nu știu cum s-a făcut că la un moment dat am fost prins între doi, cu gâtul aplecat că era gata gata să mi se rupă coloana. Mi s-a făcut frică și am fugit în clasă, ca cel mai
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_iii.html [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
odată cu el toți prostii laolaltă Numărând accesările pe minut, pe oră și pe zi, Frecându-și palmele de atâta trafic pe prostie. Click aici, dobitocilor, Ca oițele rătăcite spre gură lupului Lumea virtuală nu face nicio selecție, Dimpotrivă, primește la grămadă La o adică, are loc toată planeta, Fiecare dintre voi poate folosi degetul arătător Ca să-și arate cât e de dobitoc. Click aici, dobitocilor, Lăsați-vă ademeniți, nu stați pe gânduri Iluzia că n-aveți nimic de pierdut Va umple
MARIN MIHAI : POETUL MARIUS TUCĂ SE TRANSFORMA IN CARTE DE POEZIE !-´´ AM SA TE IUBESC PANA LA SFARSITUL LUMII ´´ de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Marin_mihai_marius_tuca_se_mihai_marin_1381593948.html [Corola-blog/BlogPost/352314_a_353643]
-
Vorbind, explicând, căutând cauze, așa cum spune el, nerenunțând la lucrurile care mi s-au părut importante. - Care este cel mai frumos lucru pe care ți l-a spus fiul tău? - Când era mic, ca mai toți copiii, îmi spunea o grămadă de drăgălășenii (că sunt frumoasă, că nu mă dă la nimeni, că mama lui e cea mai cea, etc.). Acum, de când se pregătește să devină bărbat, mi-a spus într-o zi că el vrea neapărat să se însoare, să
„A FI MAMĂ ESTE CARIERA CEA MAI DE SUCCES DIN TOATE TIMPURILE ŞI PÂNĂ ÎN PREZENT” de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 by http://confluente.ro/_a_fi_mama_este_cariera_cea_mai_de_su_corina_diamanta_lupu_1331115291.html [Corola-blog/BlogPost/354428_a_355757]
-
femeie din cele vreo șapte pe care le-a tot schimbat. Câteva dintre ele poate că își dăduseră obștescul sfârșit, dar la vremea aceea eu nu înțelegeam mare lucru. De parca astăzi aș înțelege! El era cel mai mic dintr-o grămadă de frați, poate șapte, poate zece, nu mai țin minte, dar, oricum, erau mulți. Pe tatăl lui nu-l interesa de soarta mezinului, așa că el trebuia să se descurce singur. Pictă icoane, tablouri și le vindea la rude, vecini, la
DESTIN de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Destin_0_1_2.html [Corola-blog/BlogPost/360887_a_362216]
-
continuare) prea înghesuită, prea decadentă. Oamenii se supără pentru lucruri neimportante, ocupându-și timpul cu divertisment rafinat și călătorii exotice. Societatea stagnează. Am plecat în căutare de activități și experiențe interesante, care îți îmbogățesc viața fără să câștigi neapărat o grămadă de bani. Am plecat căutând mai mult spațiu, fizic și mintal, pentru a face lucruri noi și altfel. Am găsit în București o societate în mișcare puternică, cu probleme care cer soluții. Am găsit oameni interesanți, am văzut cum se
Deși nu mă simt român, mă simt ca acasă aici by https://republica.ro/desi-nu-ma-simt-roman-ma-simt-ca-acasa-aici [Corola-blog/BlogPost/338067_a_339396]
-
lapte, legată cu lanț de șușlețul din spatele carului. Secerișul grâului este cea mai grea muncă a câmpului pentru oamenii acestor meleaguri. Secerătorii înaintează în rând, aplecați înainte, tăind cu secera paiele de grâu în mănuchiuri pe care le așează în grămezi egale. Revenirea la poziția verticală le produce acestora dureri mari de șale și chiar cei tineri, după o zi de muncă, au mersul deșălat. Ei merg greu și nu se pot îndrepta, trunchiul corpului rămânând ușor aplecat înainte. În spatele secerătorilor
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/Sandu_Barbu.html [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
milă de copiii nașului său și a băgat cositoarea în lanul lor, terminând lucrarea într-un ceas. Anul trecut, alde Barbăneagră, din cauza paiului scurt, nu putuseră folosi secerătoarea-legătoare. Din aceiași cauză nici Eugen și Alexandru n-au putut strânge în grămezi toate spicele, paiele scăpând printre coarnele de fier ale furcelelor. Grâul treierat a fost predat integral la silozul din Smărdioasa, acoperind mai puțin de un sfert din cota impusă de Sfatul Popular Comunal. Florica Bălan nu avusese din ce să
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/Sandu_Barbu.html [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
înspre țări îndepărtate. Peste dealuri, prin pădure s-a pornit un vânt mai rece iar cohorte de nori sure gonesc vara, ca să plece ! Frunze parcă-s arămite, se desprind și-ncep să cadă. Se așază adormite, vânt le-adună în grămadă. Pe tarabele din piață stau puzderii de legume ! Forfotesc pline de viață fete, gospodine... lume... Iar cămările așteaptă ca să facă iarăși plinul. Roada-n vie este coaptă. Fum, pastramă, must, dar vinul ?! Ne oferă bogăție, tot ce trebuie în casă
TOAMNA de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/dorel_danoiu_1478354467.html [Corola-blog/BlogPost/364275_a_365604]
-
cu practica, cu feedback, tot. Administrația publică din Olanda e și obsedată de costurile sistemului de sănătate, deci există multă atenție pentru măsuri preventive. (clic pe imagine pentru a mări) În România am cunoscut medici care nu prescriau medicamente la grămadă și care și știau să explice de ce, cu o naturalețe de invidiat. Am cunoscut alți medici care, la întrebarea mea de ce antibiotice pentru un virus, s-au uitat la mine ca și cum eram pe punctul de a-mi omorî copilul cu
experiența mea despre cum se dau antibioticele în Olanda și cum se dau în România by https://republica.ro/consultati-acest-tabel-experienta-mea-despre-cum-se-dau-antibioticele-in-olanda-si-cum-se-dau-in-romania [Corola-blog/BlogPost/338690_a_340019]
-
peștele pe fundul apei. Am strâns sculele, mi-am recuperat parâma ancorei, am montat ramele și cu minciogurile puse în barcă, am început să trag liniștit la vâsle. Cu speranța că la mal voi găsi cumpărători, am cântărit din priviri grămada de pește, considerând că totuși a fost o zi mulțumitoare, pentru o asemenea vreme călduroasă și lipsită de bătaia vântului. Când vântul bate din nord, apa se încălzește prea tare și peștele nu mai are chef de mâncare. La mal
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1406277054.html [Corola-blog/BlogPost/349505_a_350834]
-
CD? Ștefan Hrușcă: Sunt zece colinde proaspete, dar care sunt foarte vechi. Eu, dacă ați observat, aleg întotdeauna numai colindele care sunt străbune. De această dată, propun două colinde din zona Maramureș, de dincolo de Tisa, din Ucraina, unde sunt o grămadă de maramureșeni care și-au păstrat cu sfințenie graiul, obiceiul, portul și felul de a fi. I-am cunoscut prima dată în '90 și am fost din nou în această vară la ei. Am ales "La mijlocu' cerului" ca titlu
A DEVENIT O TRADIŢIE CA, DE ZIUA LUI, HRUŞCĂ SĂ COLINDE ROMÂNII (INTERVIU) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Stefan_hrusca_a_devenit_o_traditi_mihai_marin_1353878790.html [Corola-blog/BlogPost/351110_a_352439]
-
pe români. Pe dumneavoastră cine vă colindă? Ștefan Hrușcă: În ultimii ani am fost prezent pe scenele din țară, doar în 2001 - 2002 mi se pare că nu am fost deloc, eram mai mult în Germania, cântam acolo. Colind o grămadă de români, dar, la rândul lor, în unele săli, se întâmplă, la final, să fiu și eu colindat. Mi s-a întâmplat la Reghin, mi s-a întâmplat la Carei, la Baia Mare sau de regulă atunci când e ziua mea, pentru că
A DEVENIT O TRADIŢIE CA, DE ZIUA LUI, HRUŞCĂ SĂ COLINDE ROMÂNII (INTERVIU) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Stefan_hrusca_a_devenit_o_traditi_mihai_marin_1353878790.html [Corola-blog/BlogPost/351110_a_352439]
-
și șervetele(ștergarele), lipea și văruia casa, apoi ștergea geamurile. Noi, copiii, ajutați de bunicuțu, munceam în curte și grădină: greblam frunzele căzute, bunicuțu curăța pomii de crengile uscate și de frunzele cu dăunători. La sfârșit, adunam gunoiul într-o grămadă mare și-i dădeam foc. După aceea, treceam la văruitul pomilor, văruiam ulucile gardului, greblam șanțul de la poartă. După aceea, tăticu îl mai săpa ca să-l adâncească, repara podișca pentru ca apa de la ploaie să se scurgă la vale și nu
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII DE PAŞTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 by http://confluente.ro/Purani_de_videle_traditii_de_floarea_carbune_1367566522.html [Corola-blog/BlogPost/344704_a_346033]
-
din Torno Roieni( însemnând:Turnu Ruieni). ‒ Care, m-a descusut colonelul, Daniela, Tundy sau Maricica? ‒ ...?! ‒ Ce rămăsăși cu gura căscată, bilibizdrocule? Ia uite-te aici!... și a aruncat pe birou, în fața mea, un dosar gros de vreo palmă, cu o grămadă de foi în el. Aici e viața ta din ultimii trei ani, gunoiule. Aici scrie, unde ai lucrat, cu cine, ce-ai făcut, ce-ai băut, ce-ai mâncat, ce-ai vorbit, cu cine, ce-ai coțăit, unde, și , dacă
„REVOLUȚIA” MEA- (UN ROMAN MAI ALTFEL, MAI PUȚIN ROMANȚAT) de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1470681817.html [Corola-blog/BlogPost/353395_a_354724]
-
mic ca mine, Politețea îi convine, Dar de-acuma să știu bine, A mea damă să-i se-nchine! *** M-am ’ntrebat atunci și eu, Cum de-a putut Dumnezeu De-a lăsat pe sol să cadă O prostie așa grămadă!? Imagine: Tablou de David G. Wilson Referință Bibliografică: Politicosul / Gabriel Todică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2028, Anul VI, 20 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriel Todică : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
POLITICOSUL de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 by http://confluente.ro/gabriel_todica_1469032325.html [Corola-blog/BlogPost/363525_a_364854]
-
de Foc, se rostogoli până în sala tronului, la picioarele împăratului. În rostogolirea lui trânti și alți slujitori aflați acolo, astfel că lângă tronul împăratului se făcu un morman de matahale. Speriat, împăratul se ridică în picioare și se aplecă asupra grămezii de leșuri. Nu înțelegea nimic. Cine a făcut din slujitorii săi un așa mușuroi? Se răsti la ei: - Ce vi s-a întâmplat, nătărăilor? Nici ei nu-și dădeau seama ce se întâmplase, ridicându-se cu mare greutate din grămada
MĂRŢIŞOR-15 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1424077927.html [Corola-blog/BlogPost/382317_a_383646]
-
grămezii de leșuri. Nu înțelegea nimic. Cine a făcut din slujitorii săi un așa mușuroi? Se răsti la ei: - Ce vi s-a întâmplat, nătărăilor? Nici ei nu-și dădeau seama ce se întâmplase, ridicându-se cu mare greutate din grămada în care au fost aruncați. După ce se ridicară, auziră sub ei gemetele jalnicului general. Se speriară rău de tot și se îngroziră la gândul ce va urma. Împăratul rămase stupefiat. Nu se poate! Cel mai viteaz, cel mai fioros războinic
MĂRŢIŞOR-15 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1424077927.html [Corola-blog/BlogPost/382317_a_383646]
-
extratereștri Într-un liceu din Israel, am văzut cum culoarele lungi și late deveniseră și ele spații de lucru pentru copii. Mi s-a părut că treaba din clasă dă pur și simplu pe dinafară: machete, modelaje, mulaje, proiecte începute, grămezi de materiale, cărți și instrumente, mese trase ad-hoc pentru grupuri de lucru reunite spontan. Mi s-a părut o dezordine vie, plină de puls, căutări și direcții alternative. Copiii lor erau gălăgioși, activi, ca bulele dintr-un pahar cu apă
Unde se potrivește elevul daco-romano-olimpic? by https://republica.ro/unde-se-potriveste-elevul-daco-romano-olimpic [Corola-blog/BlogPost/338346_a_339675]
-
o faci. România suntem toți. Că România să aibă o direcție sau alta noi trebuie să ne implicăm activ. De la un gest cât de mic: să stăm educați la coadă în aeroport și nu să ne îmbulzim că la o grămadă de rugby. Să nu mai fim așa de violenți în trafic. Să nu trăim ca să demonstrăm nimic nimănui. Sunt gesturi banale dar astea fac schimbarea sau, mai bine zis, astea produc atmosferă propice pentru că cetățeanul să fie conștient că acțiunea
„Este România o ţară în care merită să te întorci?” Ce a răspuns la această întrebare un student român plecat din ţară la 18 ani by http://uzp.org.ro/este-romania-o-tara-in-care-merita-sa-te-intorci-ce-a-raspuns-la-aceasta-intrebare-un-student-roman-plecat-din-tara-la-18-ani/ [Corola-blog/BlogPost/92864_a_94156]
-
în toamna asta, ca frunza galbenă în vânt, aștept acum printre tăceri să picur mierea în cuvânt. o șoaptă umblă peste tot și un sărut rămas pe buze, cum totul a trecut ca ieri, ca zborul unei buburuze. am răsturnat grămezi de vise cu dorul drag la căpătâi, cărările mi-au fost închise de născătoarea cea dintâi. îmi pleacă visul cu iubiri spre înălțimile albastre, singurătatea toamnei mele e semnul răstignirii noastre. miercuri, 23 octombrie 2013 Referință Bibliografică: singurătate / Ion Ionescu
SINGURĂTATE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1027 din 23 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Singuratate_ion_ionescu_bucovu_1382532380.html [Corola-blog/BlogPost/352508_a_353837]
-
încercam senzația idioată că ne cunoșteam de o viață, și ne povesteam viețile unii altora... Nu eram personaje de roman, nu eram modele sociale, doar specimene umane fără personalitate distinctă, așa cum trebuie să fi fost și animalele înghesuite claie peste grămadă în arca lui Noe.” La sfârștit, toți o judecă pe Laila. „De ce umblă prin lume singură? Că, poate este o păcătoasă din fire... O ,,stricată,, din punctul de vedere al fiecăreiii religii și societăți cu pretenții civilizatorii. Bărbații, dar și
DANTELA DE BABILON , O POVESTE DESPRE SOLIDARITATE UMANA SI SCHIMBAREA MENTALITATILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 by http://confluente.ro/_dantela_de_babilon_o_poveste_despre_solidaritate_umana_si_schimbarea_mentalitatilor.html [Corola-blog/BlogPost/358471_a_359800]