208 matches
-
destinul și ai aflat deja care e rolul meu în inițierea ta și locul în care mă găsești în căutarea ta. Este important de asemeni să meditezi asupra conținutului simbolurilor și rolului lor în ritual, astfel încât să semeni în tine grăunțele care vor da progresiv naștere celui mai nobil dintre fructe, cel al înțelepciunii acumulate din interior. Câtă fericire să poți deveni conștient de raporturile tale intime cu cosmosul, să simți cum un fir invizibil te leagă de celelalte suflete până la
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
perfecționarea dispozitivelor de ochire automată ale tunurilor antiaeriene, domeniu în care el credea că are mai multă experiență, deja fiind recunoscut ca matematicianul care elaborase o relație de descriere a mișcării browniene (mișcare perfect aleatoare, observată de biologul Brown la grăunțele fine de polen aflate pe suprafața apei). Procesul aleator brownian, descris în mod strălucit de Wiener, constituie și astăzi un model perfect al mișcării aleatoare, utilizat, de exemplu, în finanțe. În studiile sale legate de dispozitivele de ochire și apoi
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
încăperi a casei romane, cella (ae). Dobândind statutul de metaforă interdisciplinară/ transdisciplinară, metafora "celulă" este deosebit de productivă. În limbajul medical panlatin și în limba engleză există peste 111 metafore conceptuale. Un alt exemplu îl oferă lat. granum, i (n) - grăunte/ grăunță, care avea diminutivul granulum-i (s.n.), utilizat cu sensul de sămânță minusculă, grăuncior. Metaforele medicale formate în baza modelului granulum-i s-au dezvoltat pe baza similitudinilor de caracteristică (dimensiune redusă) pe care le regăsim în majoritatea caracteristicilor intrinseci: metafora med. granulă
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
qua non a dezvoltării/ specializării unui subdomeniu/ a unei ramuri etc. Modelul cultural/ ontologic este creator de noțiuni dintre cele mai complexe, în baza cărora limbajele specializate s-a dezvoltat în mod coerent și unitar: lat. granum, i (n) - grăunte/grăunță avea diminutivul lat. granulum, utilizat cu sensul de sămânță minusculă. Studiind constructele metaforice generate de modelul lat. granulum, se poate cerceta consevența euristică [,,corpusculi intracelulari"] bazată pe raționamente logice: 1) O particulă intracelulară (în anatomie) este un grăunte (modelul vegetalului
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
cronț, cronț...! C. I.: Toată colonia mânca graunțe! S. Ț.: Ce altceva era să mâncăm?! Dar trebuia să intervină și rațiunea! Mâncam grăunțe, bine, dar astea se umflă în stomac. Dar unii poate că nu știau că se mai umflă grăunțele. A mâncat actorul ăsta atât de multe că noaptea s-au umflat în el grăunțele și a murit. Au rămas patru copii fără tată. Muncile C. I.: Ce tipuri de munci făceau deținuții politici în coloniile de muncă? S. Ț
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Dar trebuia să intervină și rațiunea! Mâncam grăunțe, bine, dar astea se umflă în stomac. Dar unii poate că nu știau că se mai umflă grăunțele. A mâncat actorul ăsta atât de multe că noaptea s-au umflat în el grăunțele și a murit. Au rămas patru copii fără tată. Muncile C. I.: Ce tipuri de munci făceau deținuții politici în coloniile de muncă? S. Ț.: La Periprava, erau următoarele tipuri de munci: la tăiat stuf, care nu era o muncă
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
adesea În basme, grâul, simbolul hranei si al nemuririi, constituie nucleul celei de-a doua subclase. La români, grâul este prezent În toate obiceiurile calendaristice, ca mijloc de stimulare a fertilității, dar și principalul scop al actelor de magie agrară. Grăunțele de grâu este unul dintre simbolurile vegetale ale lui Iisus Hristos. După cum suntem noi făcuți din lut, astfel și trupul Domnului Christos e făcut din grâu. Grâul este de mare Însemnătate Înaintea lui Dumnezeu, căci cu grâul se slujește În
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
alese din Arcul aurorii și Ceas de umbră indică și îmbogățirea registrului său poetic. Îndeosebi culegerea din urmă poate fi considerată drept atestatul unei adevărate resurecții lirice. Volumele secvente antologiei de autor din 1970 - Corabia de fum (1971), Auster (1973), Grăunțele timpului (1976), Sandala lui Empedocle (1980; Premiul Academiei), Poligonul de tir (1984), Monotonia metronomului (1985) - sunt dezvoltarea poetică firească a obsesiilor majore enunțate în ciclurile inițiale și adaugă ipostaze noi sub aspectul tematic și al discursului liric. B. este un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285649_a_286978]
-
Caterinei Varga, București, 1960; Când era Horia împărat, București, 1962; Arcul aurorii, București, 1962; Ceas de umbră, București, 1966; Pământ al Patriei, București, 1970; Cupa de aur, pref. Traian Stoica, București, 1970; Corabia de fum, București, 1971; Auster, București, 1973; Grăunțele timpului, București, 1976; Patria mea, plai al Mioriței, București, 1977; Sandala lui Empedocle, București, 1980; Poligonul de tir, București, 1984; Monotonia metronomului, București, 1985; Cântec despre țară, Cluj-Napoca, 1987; Între Capșa și Corso, București, 1998. Traduceri: G. Kubanski, Clara, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285649_a_286978]
-
topind zăpezile din munți, alunecă molcom peste locurile joase, trecând printre flori albe de măslin, umezește cu aburul mării insulele verzi, vara holdele se clatină în bătaia lui, plecându-și spicele, iar mai târziu, la treieriș, vântul suflă pe arii, grăunțele cad dese, țărâna albește de pleavă, paiele uscate se spulberă pe câmp, tot așa cum se spulberă în calea sa, ori se înalță ca o ceață, și pulberea îmbelșugată de pe drumuri; când se aprind, în uscăciune și în arșiță, pădurile necercetate
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
a sădit-o În suflet. Cu câteva jordii din caprafoi și cu un săculeț de grăunțe făcea ordine În clasă. Cu jordiile de caprafoi primeai Între patru și douăsprezece lovituri În palmă, pe care trebuia să o ții Întinsă, iar grăunțele, care erau ținute Într un săculeț, le foloseau pentru a ne așeza pe ele cu genunchii goi. Când expira timpul de ședere pe aceste mult blestemate grăunțe, trebuia să le scoți cu unghiile din carnea puțină de pe genunchi. Urmele lor
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
cazul straturilor subțiri decât în cazul materialelor masive. Dimpotrivă, magnetizația remanentă, proprietate extrinsecă a materialului, poate fi optimizată modificând microstructura sau grosimea stratului, condițiile de depunere sau natura substratului. Coercitivitatea depinde atât de anizotropia cristalină cât și de interacțiunea dintre grăunțele stratului, la fel ca în cazul mediilor particulate. În adevăr, dacă stratul magnetic ar fi fizic continuu, nu ar mai putea fi vorba de interacțiuni între particule. Dar straturile subțiri longitudinale au o structură granulară, iar interacțiunile de schimb și
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
longitudinale au o structură granulară, iar interacțiunile de schimb și / sau magnetostatice dintre grăunțe dau naștere unei puternice anizotropii magnetocristaline în material. În cazul inversării magnetizației în straturile feromagnetice pot fi luate în considerare trei mecanisme: 1) remagnetizarea individuală a grăunțelor (cristalitelor) prin rotația coerentă a magnetizației; 2) remagnetizarea colectivă a unui grup de cristalite prin rotație coerentă; 3) inversarea magnetizației prin deplasarea pereților de domenii formate în grăunțele cuplate la mare distanță. În primele două cazuri, coercitivitatea mediului este determinată
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
feromagnetice pot fi luate în considerare trei mecanisme: 1) remagnetizarea individuală a grăunțelor (cristalitelor) prin rotația coerentă a magnetizației; 2) remagnetizarea colectivă a unui grup de cristalite prin rotație coerentă; 3) inversarea magnetizației prin deplasarea pereților de domenii formate în grăunțele cuplate la mare distanță. În primele două cazuri, coercitivitatea mediului este determinată de anizotropia magnetocristalină și de forma grăunțelor, de starea tensiunilor și de interacțiunile dintre grupurile de grăunțe. În ultimul caz, ea este determinată de energia pereților, la rândul
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
2) remagnetizarea colectivă a unui grup de cristalite prin rotație coerentă; 3) inversarea magnetizației prin deplasarea pereților de domenii formate în grăunțele cuplate la mare distanță. În primele două cazuri, coercitivitatea mediului este determinată de anizotropia magnetocristalină și de forma grăunțelor, de starea tensiunilor și de interacțiunile dintre grupurile de grăunțe. În ultimul caz, ea este determinată de energia pereților, la rândul ei această energie fiind influențată de anizotropia magnetocristalină, de energia de demagnetizare la nivelul peretelui, de neomogenitățile de structură
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
un start de politetrafluoretilenă sau un alt polimer cu proprietăți de lubrifiant. În plus, uzura de contact este complet eliminată la mediile pentru unități de disc magnetic, la care capetele „plutesc” la mică distanță deasupra suportului. Mediile longitudinale. În comparație cu particulele, grăunțele unui strat metalic sunt mult mai tasate, ceea ce duce la cuplaje de schimb și magnetostatice mult mai intense. Pe de o parte, acest fapt asigură înalta magnetizație de saturație cerută, dar totodată duce la formarea unei structuri de domenii care
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
5,11, CXIV/6, 10, 16, 18, 22, 25; PETRESCU-DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 417 ; NIȚU, MANTU 1987, fig. 2). Pornind de la solidaritatea mistică dintre fecunditatea pământului și forța creatoare a femeii, pe de o parte, și de la solidaritatea bărbatului cu grăunțele fecundatoare, interpretarea complexului vas-protome ne apare ca o figurare explicită a hierogamiei, necesară în desfășurarea anumitor ritualuri. Un posibil argument ce pare a sprijini ipoteza noastră poate fi găsit în cosmogonia indiană figurată în arta decorativă. Aici, vasul plin apare
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
mă comparați, vorbindu-mă de rău: cică aș fi năzuros. Dar acela produce amilază, c’așa l’a lăsat mama Natură. Pe legea mea, personal mă dau În vânt după balmuș, mulțumită amilazei de la vrăbii. Deci, gata Împănate cu amilază, grăunțele din gușa vrăbiei Îmi sunt pe plac. Dar să știți că eu nu mănânc orice, fiind - cum spuneți voi - fandosit și din alte motive, pe care ar fi bine să vi le Însușiți. Dar, răbdare o săptămână. Nu vreau să
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
femeia lui - și am să revin cu argumente - a găsit mai avantajos să nu mai aleagă boabele de grâu dintre paiele și neghina adunate de-a valma din stepă, ci să cultive pur și simplu grâul; iar mai apoi, dintre grăunțele mici și mari deopotrivă, să le aleagă pe cele mai mășcate, sperând Într’o recoltă bogată. Așa a și fost. Dar... Nimic nu se face din nimic. Recolta bogată pe care femeia o aștepta alegând sămânța, reprezenta deja o sfidare
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
am văzut cum briza mâna firele de nisip diseminându-le în spațiu. Unele grăunțe sclipeau asemenea unor diamante, altele își răsuceau sideful în lumini de curcubeu, iar unele, izolate, sclipeau asemenea unor sori, redând lumina înalturilor. Am urmărit mult timp spectacolul. Grăunțele de nisip se rostogoleau poticnindu-se din loc în loc. Firele aurii Țineau piept șuvoiului. Într-un târziu au fost acoperite, dar n-au fost mișcate din loc. Unul, mai arătos, a rezistat mult, dar până la urmă a fost acoperit și
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Este adevărat că la o floare partea cea mai spectaculoasă o reprezintă petalele, uneori chiar și sepalele, adică „perdelele patului nupțial”. Însă esența florii este androceul și gineceul. Androceul are, de asemenea, o creștere și manifestare spectaculoasă, dar după deșertarea grăunțelor de polen (care conțin germenii masculini) se produce adesea și moartea. În schimb gineceul, care reprezintă „coloana vertebrală” a florii are o continuă creștere, deoarece formează fructele și semințele. Formarea semințelor reprezintă funcția esențială a unei plante, deoarece ele asigură
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
capul sub aripă, ca să-și uite de vechea stăpînă. Să nu pui găina în sac cînd o duci undeva, că-i rău. Dacă a mîncat vreo găină grăunțe cu strigoaie*, se ia și i se despică gușa, i se scot grăunțele cele înveninate și apoi trăiește. Găina trebuie tăiată sîmbătă seara, că de-o tai duminecă dimineața, în timpul slujbei, mor de boală găinile. Cînd cîntă găina dimineața, îți desface ce ți-i făcut; iar cînd cîntă seara, îți face cineva farmece
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
crede că dacă în acea zi va răsări soarele dis-dimineață primăvara va fi timpurie. Nu sămăna cînd e lună nouă, că atunci numai crește, dar puțin rod aduce. Sămănatul se începe cu ochii închiși, ca paserile așa să nu vadă grăunțele pînii de pe spic, cum nu vede sămănătorul cînd începe a arunca sămînța. Cînd te duci să sameni în grădină, să nu pui sămînța pe pămînt nearat, că se fac păstăile teioase*, ci s-o pui pe pămînt arat, că atunci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
tendință este în declin. Producția națională satisface 60 % din cererea la aceste produse, în care cele mai preferate produse sunt făina și produsele de panificație, laptele și derivatele din lapte, ouăle, fructele, legumele și carnea. O mare parte a cerealelor, grăunțelor, musli și băuturilor sunt satisfăcute din producția internă. Segmentele care experimentează o creștere a producției interne sunt carnea, produsele din carne, lactatele, produsele din semințe și plantele medicinale. În viitor, problemele potențiale ale pieței biologice din Germania sunt: scandalurile privind
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
produs era asaltată cu fel de fel de dispozițiuni și cereri, toate purtând amprenta necesităților de război. Pe 30 mai se permitea numai sacrificarea mieilor (berbecuților) și sub nici o formă a mieluțelor. De asemenea, cetățenii nu aveau voie să vândă grăunțele, paiele și fânul din noua recoltă decât armatei. Grija zilelor ce vor veni după război, era o preocupare importantă a autorităților vremii odată ce într-un „ordin de serviciu” din 28 mai 1917 se spuneau următoarele: „...vitele se iau toate (pentru
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]