611 matches
-
ca, după ce este gata de pârlit, să se pună un țol peste porc și să se suie pe el cei mici, să se veselească, pentru ca porcul să fie mâncat cu poftă. Tot atunci se ia bășica porcului și se pun grăunțe în ea, după care se pune la uscat. Se zice că după câtă gălăgie face bășica, atâta veselie și bucurie va fi în casă. Ignatul cade întotdeauna în plin post al Crăciunului dar uneori obiceiurile și tradițiile, ca acestea de
Ignatul: Tradiții și obiceiuri. De ce femeile nu trebuie să participe la tăierea porcului by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/54643_a_55968]
-
cîțiva ani, și Pavic își va face debutul în beletristică, cu un volum de poezie, urmînd 5 volume de proză scurtă, întrerupte în 1984 de fulminantul roman Dicționar khazar. în tot acest epic debordant al povestirilor sale, Pavic presară acele grăunțe inițiatice, care mai apoi vor fi dezvoltate în romanele sale. Vizionarismul scriitorului sârb nu este cîtuși de puțin efectul imaginației, ci s-a construit trudnic, în catacombele istoriei mai tuturor semințiilor - în arhive din toate colțurile lumii. Nu cunosc un
Milorad Pavić by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/6633_a_7958]
-
specifică înstrăinatului. Veacul e cel mai liniștit din câte i se puteau oferi, dar acesta poartă cu el angoasele mileniului trei. Să nu cădem și noi în păcatul lor, luând de bun ceea ce trebuie luat, cum spuneau latinii, cu un grăunțe de sare: la sfarsitul românului propriu-zis, adică imediat înaintea epilogului și-a anexelor extrase din efemeridele anului 1897, există o notă deconcertanta: „Domnul editor Socec-fiul puse manuscrisul jos, zwickerul pe masă, si scrise mare, cu cerneală violeta, NU. Era primul
Pe stil vechi în stil nou și retur by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6543_a_7868]
-
arome regionale (nime, blid, ferești, ler, cărpător): „Acele nopți de iarnă se-ntorc, acele nopți/ Când aromeau în casă din ler bostanii copți/ Și parcă lemne-n sobă pocnesc să mai anunțe/ Cum fierbe de cu seară și oala de grăunțe./ Pe la ferești, sclipire de ger și-ntunecime/ Și nime nu-i s-aducă vreo știre de la nime./ Acele nopți de iarnă în casa din hotar/ Când liniștea te-ncinge și-o porți ca un pieptar/ Și parcă-n jurul mesei
Caligrafiile memoriei by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4605_a_5930]
-
din frunte, Iubirea) Trecînd peste Margini fărîmițate De oraș, Peste granițe nesigure De cătune, (Vecinătatea Prietenoasă A nucilor cu sălbăticia, Daruri schimbate ceremenios În fiecare toamnă) Cîte un lucru frumos Înfățișîndu-li-se Fulgerător, Ca un șoim. *** Sidefuri - O creștere în jurul sufletului, Grăunțe și lut Pun acolo Îngerește, Fără voie dureroase, Altminteri, O podoabă vag Strălucitoare - Credința. *** Rîu în vară. Adîncitură prin care Asudă muntele Și făpturile lui; Grohotișuri, pietre Șlefuite, de generații, Prelingeri, Scalda înveselită De răcoare, Tinerețea frigului Încă neîmpovărată Judecînd
Poezie by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/15448_a_16773]
-
mătrăgună se încuscreau cu cei afurisiții nu mai am tuș să mâzgălesc zăpada dar nu chemați poeți scălâmbi să scrie ce îngeri ne-au târât în azăvada acestor cruci de vagă veșnicie vânează corbul literele mele îi dau și lui grăunțe d-aia-i corb să soarbă imnuri dintre menestrele și nu se cade: să rămână orb numai poeții pot umbla-n proteze cu bube mari pe trup - pe cât cuprinde și astfel se înalță-n ipoteze crezul parșiv al celui ce
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
grei de praf iubirile se sparg în pietricele că fulgi de nea se împrăștie nisip și parcă Dumnezeu râde de sita mea ascuns după o stâncă în fiecare zi o sparg o fi vreun bulgăraș de aur undeva măcar un grăunțe mai bine încerc să cern moartea poate se alege praful de ea Referință Bibliografica: Sita / Gabriela Ana Bălan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2020, Anul VI, 12 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Ana Bălan : Toate Drepturile
SITA de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 2020 din 12 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385168_a_386497]
-
tandră a pământului, ca o pereche de balerini angajați într-un vals interpretat de orchestra Operei din Viena în concertul susținut în prima zi a fiecărui an. Stolurile de porumbei se îngrămădesc la picioarele vizitatorilor ce-și deschid pungile cu grăunțe cumpărate de la chioșcurile specializate și foșnetul aripilor lor mereu în mișcare simbolizează viața plină de neprevăzut, de situații instantanee, când trebuie să te ridici mereu de la pământ, indiferent care ți-a fost motivul coborârii. Pașii mă duc ireversibil spre acel
CU TOAMNA BRAŢ LA BRAŢ. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384423_a_385752]
-
rotirea de vulturi Și dese pâraie versanții să-i coasă. Născută din el ca o lacrimă mare, Țâșnirea de ape spre vale pornește, Întâi nevăzută, apoi o cărare, Prin pietrele aspre atent șerpuiește. Mai murmură-n cale zglobie și-adună Grăunțe de rouă și picuri de ploaie, Sau stropii cei mari risipiți de furtună, Pe care apoi îi preschimbă-n șuvoaie; Aleargă spre văi cu destin împlinit, Cascada prelinsă spre barbă din frunte, Din el, cavalerul semeț și-mpietrit. Regal de
REGAL DE IUBIRE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383624_a_384953]
-
povestea zâmbitor întâmplări foarte grave: “Într-o dimineață, Neghiniță n-are ce face și intră în curte la preot. Popa, plecat de cu noapte cu căruța la târg, iar preoteasa trebăluia de zor cu hrana orătăniilor. După ce le-a dat grăunțe și apă, s-a dus cu oala să mulgă vaca. Neghiniță... după ea. Preoteasa a spălat țâțele vacii, le-a masat și a luat oala între picioare. Neghiniță s-a așezat pe buza oalei. În timp ce preoteasa mulgea vaca, el holba
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
prea dornică să ne prindă. Să știi că pe vâlva noastră n-o prea dă deșteptăciunea afară din casă. Ia, spune, întrebă moșul oprindu-se în loc, ai văzut vreodată o găină despărțită de un gard de plasă de grămada de grăunțe? Se va izbi în gard până ce se va umple de sânge, și nu va vedea niciodată gaura prin care ar putea trece dincolo, care se află la numai doi metri de ea. Ei bine, așa e și cu bestia noastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
termina „pâinea” din pod, mergea la boier și lua bucate în contul muncilor agricole din vara următoare. Costul bucatelor era mai mare în raport cu plata pe care o făcea boierul pentru munca unei prăjini de pământ. Astfel, pentru un sacă de grăunțe (porumb), boierul socotea sacul 20 lei. Pentru o prăjină la secerat se plătea 0,50 lei, iar la prășit 0,25 lei. Boierii obligau țăranii la munci istovitoare atunci când scăpau o vită la bucate. Vita era dusă la curte și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ore de muncă. Tot atunci m-a luat cu el ca să-mi arate cum își completa veniturile; 469 Costul bucatelor era mare în raport cu valoarea pe care o plătea boierul pentru muncit o prăjină de pământ. Astfel, pentru un sacă de grăunțe de păpușoiu (porumb), boierul socotea 20 de lei. Pentru muncit o prăjină de pământ, boierul plătea le secerat 0,05 lei și pentru prășit 0,25 lei. Boierii obligau țăranii la munci istovitoare atunci când scăpa o vită pe un pârâu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
găsește nici o zonă moale, zone care e de sperat că se găsesc în interior. În timp ce bustul lui Rainer seamănă mai degrabă cu cel al unui pui de găină care n‑a văzut multă vreme lumina soarelui și nici prea multe grăunțe. Oricum e în stare să spună mai mult decât cotcodac, asta‑i adevărat. Hans se trântește pe un scaun și descrie în linii mari - al căror conținut rafinat urmează să iasă la iveală mai târziu - cum vede el viitoarele sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
acela, simțeam cum i se strângeau pereții vaginului și parcă piticii și copilașii minusculi, vizibili doar la microscopul electronic, râdeau și ei și Își accelerau ritmul cu care Își frecau mânuțele de mine. Agitându-se În interiorul creierului meu ca niște grăunțe de nisip În deșert scuturate de cutremur, minuscule pete Întunecate se formau rând pe rând, apoi, adunându-se toate la un loc, se zvârcoleau șerpuind ca o amibă și formau un Întuneric ce semăna cu cerul fără stele din miezul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
canar zgribulit În palma mea. Nu mai țin minte când anume, dar cunoscusem pe cineva care creștea un canar. Pentru a se obișnui cu prezența oamenilor, Îl ținea cu gingășie În podul palmei Încă de când era pui și Îi dădea grăunțe pe o spatulă de bambus, Însă mai Întâi trebuia să i le Înmoaie În apă călduță. Încă nu-i crescuseră penele și pipota nu-i era acoperită decât cu o membrană semitransparentă, astfel Încât se puteau zări grăunțele pe care le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
o jumătate de oră, și când îi adăpăm. Restul stau în aer. Tovarășe stagiar, faza nr. 2! Tânărul inginer apăsă pe alt buton și, dintr-un colț al imensei platforme, printr-o conductă, țâșniră cocoloașe de tărâțe, coji de cartofi, grăunțe, concentrate, turte de făină de oase etc. O clipă, aeriana turmă păru că se oprește, adulmecând, apoi, într-o hărmălaie teribilă, mișcând din urechi, din picioare, din cozi, ondulându-și trupurile cilindrice, toți porcii încercau, într-o vâslire disperată, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
plutea aburindă mâncarea. Era un spectacol fascinant. Un vier mai bătrân, purtând numărul 4, fâlfâind din răsputeri cu niște urechi enorme, ca de elefant, ajunse primul în zona tărâțelor, înșfăcă două cocoloașe mari, dar nu se opri, ci trecu spre grăunțe, pe care le ciuguli una câte una. Îi urmă grosul turmei, apoi, după ea, ajunseră la ultimele firimituri și doi godaci mai jigăriți, nr. 73 și 74, cu urechi normale și pulpe scurte. Într-un minut, în aer nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
ne-au măturat podul și nu ne-au lăsat nici un grăunte. De aceea, au murit mai mulți ca în război. Țin minte că mama pleca la Cernăuți - eu sunt născut în preajma Cernăuțiului - pleca în căutarea unui pumn de făină, de grăunțe, scotea din casă ce mai putea să aibă o văduvă, un covoraș, niște lăicere, ca să le vândă la Cernăuți, ca să ia ceva de mâncare pentru mine, că eram mic, și surioara mea, mai mare decât mine. Se întorcea după două-trei
ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A POETULUI ROMÂN GRIGORE VIERU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361272_a_362601]
-
casă să ia alimente și să vadă ce se mai întâmplă cu familia. Lăsa căruța la socri în curte și cum erau doar treizeci de metri distanță, intra în casă pe furiș să ia alimente sau apă pentru noi și grăunțe pentru cai. Primar era un croitor care de fapt copilărise cu părinții mei și chiar erau prieteni de familie, dar cum intrase în partid și din croitor de pantaloni a ajuns ditamai primarul, era în interesul lui să colectivizeze întreaga
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
cu iarbă și apoi cu pământ. Nu mi-a fost greu să îndepărtez aceste învelișuri de protecție și să car cu traista de merinde boabele de ovăz la bordei. Într-o zi am reușit să fac un sac de asemenea grăunțe ideale pentru hrana cailor noștri. După aceste semne mi-a spus bunica că trebuie să ne așteptăm la o iarnă grea, cu multă zăpadă și așa a și fost. În acea iarnă zăpada a fost așezată peste sat și de peste
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
salutat și atât. Mă grăbeam, că aveam musafiri și mă așteptau. Am petrecut aprope toată noaptea. Obosiți, și... puțin amețiți de băutură, a doua zi ne-am trezit mai târziu ca de obicei. Am mers să dau fân la capre, grăunțe la păsări și... aud clopotul la biserică bătând. Bătea a mort. - Pentru cine bate clopotul? l-am întrebat pe Ioiuș Popescu, care tocmai trecea pe la poartă cu steagul în spate. - Păi, n-ați auzit? - Nu. - Pentru Emil, învățătorul. L-au
BLESTEME PĂRINTEȘTI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362290_a_363619]
-
se distrau desgropându-le,/ pătratele de pământ lucrat cu luni înainte lăsau să le apară / marginile, mai întâi timid, apoi cu hotărâre, / și egiptenii se întorceau la câmpurile și / riturile lor, / spre-a cultiva unica monedă / cunoscută în Egipt, schimbul în grăunțe, mirodenii sau / smirnă, și spre a-l venera pe faraon/ care împreună cu zeii săi aștepta răbdător, / așezat în adâncul / templului, ca o unică rază din soarele amiezii să-i aducă aminte, / dincolo de / mormânt, căldura pierdută” (Creșterea apei). E, cu alte
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
vor forma unica prezență pe solul Egiptului. Și/ atunci, erodate de trecerea timpului a cărui acțiune combinată de sare și/ apă le-a șlefuit cântecele, finalurile de strofă vor renaște firesc./ Tocite, vor merge spre moartea lor naturală, precum aceste grăunțe de / somn de care ne/ sprijinim capul pe aceste plaje, aceste furtuni roșietice în/ vis. Noapte bună nisip, fără un poet care să-ți termine cântecul”. O secvență destul de consistentă este intitulată “Sudul din mine” și cuprinde poemul “Omilie”. Corespondența
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
și ceața din grădină! (Paris, 19 iulie 2009) Cad ploi Cad-ntruna ploi plescăie-n asfalt sonorități prelungi, zăpezile de pe la noi, mi-au rămas doar fenomene mirajul uliței din sat, îmi saltă dorul în poeme. Jăratecul din vatră, unde făceam grăunțe copate, mi-a rămas un rai de șoapte, când plină de mister, luna mă privea-n noapte, cum mă furișam stingher, să fur spuma de pe lapte. (Cannes, 23 februarie 2010) Maria Cozma, Paris, 20 decembrie 2011 Referință Bibliografică: Dor de
DOR DE SĂRBĂTORI de MARIA COZMA în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361225_a_362554]