7,948 matches
-
subtitlul cuartetului, ea vrea să descopere incidența vieții asupra operei. Janacek o surprinde însă apărînd autonomia artistului și libertatea creației. Caramitru, cum nu l-am văzut niciodată, joacă ironia și scepticismul, își derutează partenera, face piruete și se amuză cu grație, Janacek aici e un compozitor care se sustrage certitudinilor universitare. El nu vrea să confirme o idee deja formulată, o teză scrisă, el vrea să improvizeze, să destabilizeze, să surprindă. Caramitru joacă această gamă de nuanțe cu o rară subtilitate
O zi la Dublin by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13403_a_14728]
-
prea bine de Delia, dar era delicată și blondă, prea lentă în gesturi (eu aveam doisprezece ani, timpul și mișcările sunt lente la vârsta aceea) și se îmbrăca în rochii pastelate cu fusta cloș. Mario a crezut o vreme că grația Deliei și rochiile ei alimentau ura lumii. „O urâți pentru că nu-i o amărâtă ca voi, ca mine”, și nici n-a clipit când maică-sa a făcut gestul de a-l croi peste față cu un prosop. A urmat
O povestire inedită în românește by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/13372_a_14697]
-
transpar modelele franceze: Francis Jammes, Albert Semain, chiar Verlaine, însă se impune o deosebire netă. Contemporanul nostru pune accentul pe derizoriul, pe inconsistența, pe criza obiectelor ce intră în cîmpul său de sensibilitate. Le înfățișează nu numai în gingășia și grația lor ce presupun o natură vulnerabilă, ci o reliefează pe aceasta din urmă, explică (plastic) ceea ce era implicit. În clipele de relativ echilibru, criza în cauză apare sub chipul tristeții difuze, al spleen-ului baudelairian trecut prin fantezismul unui Apollinaire
Poezia lui Emil Brumaru by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13415_a_14740]
-
în fața unei asemenea întrebări cei mai mulți dintre politicienii români s-ar fi lăsat, probabil, duși de val și ar fi cîntat în struna iacobinismului politically correct al reporterului. Nu însă și Valeriu Stoica. Acesta fandează elegant și dă lovitura decisivă cu grația toreadorului care își înfige spada în gîtul taurului: „în democrație trebuie să admitem și opiniile care șochează, și opiniile care ne zgîlțîie convingerile, modul nostru de a fi. Nu putem avea o listă a opiniilor tolerabile pentru că, de fapt, asta
Ce este liberalismul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13469_a_14794]
-
central-europeană și, în particular, vieneză. Toposul cultural al Mirelei Trăistaru este Sezession-ul austriac în varianta lui cea mai autoritară, aceea a lui Gustav Klimt. Jocul livresc și reveria culturală ale acestei picturi pun în aceeași pagină tensiunile paroxistice ale expresionismului, grația geometriei și tihna solară a decorativului. Cu alte cuvinte, Munch, Klinger sau Barlach sînt înveliți în vastele broderii imperiale din producția lui Klimt. Ceea ce rezultă, însă, din această asociere nu este nicidecum un exercițiu exterior, o simplă retorică a formelor
Tineri artiști în prim plan by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13495_a_14820]
-
lor mai curînd austeră și geometrică. Unul dintre efectele acestei atitudini este absența desăvîrșită a ornamentalului, a calofiliei, a retoricii mărunte, după cum, în plan mai profund, prin laconismul limbajului, s-a conservat un mister ingenuu al materialului, acea îngînare între grație și forță pe care numai marmura o poate exprima pe deplin.
Pitești, 2003 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13516_a_14841]
-
lor, ci din pricina misterului în care ea se afundă tot mai adînc. Într-un astfel de impas se găsește și Francisc Șirato, de pildă, un pictor mutilat de percepția comună prin asocierea sa aproape exclusivă cu un anumit gen de grație și de cochetărie. Despre el se știe bine că se numește Șirato, de obicei fără numele mic, că și-a dat măsura în perioada interbelică și, dacă mai rămîne timp, că este un colorist eteric și cam atît. Iar cine
Mic inventar de comportamente culturale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13554_a_14879]
-
Israel și anume în calitate oficială, nu se poate să nu înmânăm diploma eroinei de cursă scurtă - acordând, totuși, dlui Iliescu scuza că se afla la prima eroare din viață! La sfârșitul lecturii, Șeherazada, pe portativul a trei meridiane, primește grația luminii solare! Gina Sebastian-Alcalay, Singur\tatea alerg\torului de curs\ scurt\, Editura Albatros, Bucure[ti, 2003, 634 pag.
Pe portativul a trei meridiane by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13613_a_14938]
-
înțeles greșit, și i-am văzut brațul intrat pînă la cot în geanta mea, răscolind degeaba, m-am uitat din nou la ea. A început să rîdă, aproape neauzit, era un rîs numai pentru mine. Și-a retras mîna cu grație, ca după o mîngîiere, încît în loc să fac scandal, am început și eu să rîd, numai pentru ea, pînă la următoarea stație, cînd a coborît din autobuz, zîmbindu-mi ca și cum am fi schimbat cărțile de vizită sau numerele de telefon. Am remarcat
Hoții, dintre noi și pentru noi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13607_a_14932]
-
ani. Dacă este o inedită sau o lucrare deja inclusă în cataloagele operei sale este un subiect interesant pentru o cercetare viitoare. Oricum îți dai numaidecât seama că gramatică ei ține de convențiile ariei clasice dar vitalitatea, elanul liniilor ornamentate, grația și luminozitatea scriiturii aparțin unui creator de elită. Ca solist al pieselor vocale, Răzvan Tuculescu își confirmă încă o dată vocația de interpret al unei literaturi în care pare bine instalat. Timbrul limpede, cultura stilului fac din el mult așteptatul tenor
Cultura vechilor cetati by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/13750_a_15075]
-
divers sordid ( un infirmier violează o tînără aflată de multă vreme în comă profundă, fata rămîne însărcinată și, născînd, revine la viață; se pare că cineastul s-a inspirat dintr-un caz real petrecut în România) cu o inocență, o grație și o eleganță care transcend povestea, înălțînd-o undeva destul de aproape de capodopere precum Ordet al lui Dreyer... Cvasi-necrofilul Benigno este absolvit de iubirea lui absolută pentru Alicia, pe care o readuce la viață tocmai pentru că o violase - și nu există nimic
De X ori femeie by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13751_a_15076]
-
trimită trupe în România ca să înăbușe revoluția! Asta ar trebuie sa-i astîmpere în elogii pe toți cei care salivează și astăzi vorbind despre patriotismul lui Ceaușescu). Ne-au mai atras delectabil atenția, în ordinea lecturii, Șerban Foarta cu o grație de nepovestit, Ioan Grosan, hazos-melancolic și Radu Cosasu, cu una dintre cele mai frumoase schițe de portret din vieata să de extremist de centru. Un Brassens al tuturor nostalgiilor cosasiene - muzică, fronda, puritate, ghinion, șansa, Parisul și tachineria cu moartea
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13759_a_15084]
-
ecou al dezabuzării ( post)moderniste, care, neacceptîndu-și nemijlocit subiectul, își cîștigă dreptul de-a nu-și accepta nemijlocit nici obiectul. Jocul cu sine al ființei are loc prin intermediul genericului Adam. Situarea sa amuzată între categorii și forme ale materiei introduce grația unei metafizici care cedează pasul badineriei: "Adam se-ntinsese în iarbă/ Jumătate lucru verde-nisipos,/ Jumătate ființă murmurînd/ Cerul de ce e prea jos. ( ...) Adam era lipit pămîntului/ Și cum nu știe a visa/ El adormise ca un mormînt/ Pe umbra tulbure
"Sclavă și regină” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13768_a_15093]
-
carne./ «dacă nu mă găsești în anul acesta/ caută-mă în altul».// dulce ca o prietenie în jurnalul/ celui timid te-am căutat/ și nu erai acasă.// noaptea slobozi cîinele/ care-ți și ia urma./ luna pe streașină/ plină de grație.// întorci capul./ prea tîrziu" (secolul XXI). Acest "prea tîrziu" e încă un semnal al despărțirii de ceea ce a fost prea devreme, de ceea ce probabil continuă a fi astfel... Încă o față semnificativă a vîrstei aurorale se ivește în producția poetului
Efectul copilăriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13843_a_15168]
-
gânganie, a cărei irupție îmi produce un sincer entuziasm: cum mai sare dintr-un colț într-altul, cu câtă sprinteneală le împinge pe cele mai mari sau trage de ele și pe urmă șerpuiește în fața lor, insolentă și batjocoritoare, cu grația binevoitoare a copiilor acrobați. Mi-ar fi plăcut să-i dau un nume, să o deosebesc prin atributul germinal al unor silabe și al hazardului și totuși știu că nu trebuie s-o fac: cum să-i zic Alberto, după
Vreme rea cu fosfene by Coman Lupu () [Corola-journal/Journalistic/13912_a_15237]
-
de canibalism. Antropofagul înțeles ca subiect al dreptului natural, al dezbaterilor juridice asupra libertăților ce-i revin omului în situații extreme, antropofagul ca subiect al disputelor teologale și filosofice privind soarta materiei care a alcătuit corpul uman, în momentul de grație al resurecției și, în fine, antropofagul înțeles astăzi drept o creație a circumstanțelor și a educației. Cătălin Avramescu procedează tactic, își împarte subiectul în unsprezece capitole și face din fiecare o "poveste" în sine, în aparență ruptă de cea de
Cum dispar canibalii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13922_a_15247]
-
și de mirosul ei de rahat, Mariedl excelînd, de altfel, în a desfunda closete cu mîna, fără mănuși. Mariedl a împuțit proiecțiile minunate ale celor două cu elementele din realitate de care amîndouă se chinuie, din răsputeri, să scape. Cu grație și inocență. Cine urmează? Poate Erna cea care își mănîncă de sub unghii și face economii aberante? Erna care transformă ziarele ca și viața ei în hîrtie igienică așa este la curent chiar și cu discursurile președintelui și care îl iubește
“Să punem pe picioare iubirea aproapelui...” by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13907_a_15232]
-
lista de muzicieni premiați din care, oricât m-aș fi străduit, nu aș fi avut criterii să selectez doar unele nume, pentru exemplificare. Premiul Siemens a fost de altfel comparat cu Premiile Nobel ( de vreme ce nu există Premiul Nobel pentru muzică), grație magnetismului pe care figuri celebre ale sălilor de concert îl exercită asupra publicului și presei muzicale, dar și grație sumei de 250000 de mărci ( sau a echivalentului său actual în euro) care însoțește distincția. După 15 ani de existență, Fundația
Ernst von Siemens și tinerii compozitori români by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13987_a_15312]
-
rând mi se pare dificil să abordez o ființă atât de paradoxală, care se consideră în egală măsură de un "optimism incurabil", dar și de o "nostalgie incurabilă" și pentru care universul copilăriei nu încetează să reprezinte un "prezent de grație", un "prezent infinit"- imposibil, chiar inadmisibil de a fi propulsat în viitor ca amintire ? Sunteți dvs. o natură contradictorie, paradoxală, sau paradoxul e doar o aparență pe care vă place s-o afișați pentru a vă "salva" esența de fapt
Mihai Mitrea-Celarianu by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/13964_a_15289]
-
năzdrăvanului postmodernism, conceptul și creația și-ar putea inversa rolurile. În terminologia unui Raymond Federman, critica devine criticfiction, topos al indeterminării, jocului, iluziei, pe cînd creația e apreciată ca un teren al nașterii principiilor teoretice ( surfiction), exhibîndu-și baza doctrinară. Cu grație, lumea se întoarce cu capul în jos Dar să trecem peste momentul acrobatic și să ne întrebăm: avem a face oare, în cazul postmodernismului, cu un curent literar, cu o paradigmă sau doar cu o modă, deci cu un fenomen
Subistorie și supraistorie (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14008_a_15333]
-
scăpare pentru cei slabi. Sau recunoașterea fără eschive a greșelii, de care nu sînt în stare decît cei extraordinar de puternici. Mona Muscă e o persoană puternică, dar nu personalitatea "providențială" în pielea căreia se străduia să intre, cu o grație, să recunoaștem, remarcabilă. Marile ei atuuri de pînă acum cîteva zile erau că mergea pînă la capăt, că era capabilă să se devoteze necondiționat unei idei și că nu-i trădează pe cei în care crede. Cu exact aceleași însușiri
Dana a ucis-o pe Mona by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10361_a_11686]
-
spectrale franceze, muzica lui Malherbe se revendică dintr-o prodigioasă tradiție impresionistă. Mai ales atunci când mizează pe peripețiile unui sunet ce se vântură cu întregul său harnașament, nu numai în spațiul urechii interioare, ci și al unui univers afectiv obiectivat. Grație, spontaneitate, savoare, complexitate, forță, iată dominantele unei creații ce a avut câteva modele notorii, precum Gerard Geay, Jean Baudrillard, Yvonne Despartes, Max Deutch sau Iannis Xenakis, modele pe care, întâmplător sau nu, Claudy Malherbe i-a avut, în anumite momente
La Paris printre muzicieni (2) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10397_a_11722]
-
victima poate fi oricine, dar mai ales una inventată ad-hoc de un regim, la un moment dat, plătind cu viața pentru o crimă care n-a avut loc încă) și încerci să explici oamenilor din România de azi, anul de grație 2006, secolul XXI, mileniul 3, că un asemenea crâmpei de absurd există la tot pasul în tranziția infinită a unei țări care n-are timp să rezolve o dramă că alta o și pândește de după colț, că frica aceea viscerală
De ce mi-a plăcut Elisaveta Bam? by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/10460_a_11785]
-
Dragoste și gunoaie, tot o ediție de samizdat, din 1988); pe de altă parte, unele dintre ele oferă o profundă analiză psihologică a caracterelor confruntate cu absurditatea și atrocitatea regimului totalitar (este vorba, în primul rând, de romanul Judecătorul de grație, apărut la o editură din exil, în 1986). Abia din 1990, cărțile lui Ivan Klíma sunt publicate și republicate fără interdicțiile ideologice ale cenzurii de altădată, așa că cititorul ceh își poate completa, în sfârșit, imaginea despre acest povestitor talentat și
Ivan Klíma și excursiile sale primejdioase by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/10462_a_11787]
-
a fi fost informator adeverește înalta conștiință civică a unor devotați voluntari. Ei și nu alții ne-au apărat de spionii și diversioniștii, agenții acelor puteri cărora nu știm ce să le mai facem astăzi, spre a le intra în grații. Există și aici un răspuns: așa era pe atunci. N-ar fi mai bine într-un asemenea caz să urmăm sfatul acelui fost premier și președinte de partid, prin multe trecut și prin destule având încă a trece, să privim
Cui de trecut îți vorbește... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10485_a_11810]