1,542 matches
-
modificări funcţionaleobiective: Investigaţii : ECG: modificări variate: HVS cu gradient electric QRS-T alterat, unde Q patologice, aritmii severe. Ecografie: hipertrofie ventriculară cu pattern diferit, prezenţa mişcării sistolice anterioare a valvei mitrale (SAM), obstrucţie la nivelul tractului de ejecţie al ventriculului stîng, gradient intraventricular . Limitarea moderată/severă a activităţilor: pot fi efectuate activităţi fizice cu consum energetic ≤3-4 METs; în general nu pot fi efectuate activităţi profesionale; Este păstrată capacitatea de autoservire. Restricţii moderate de participare la viaţa socială. Necesită servicii de sănătate pentru
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
sănătate pentru tratament cutrativ şi al complicatiilor, servicii de îngrijire şi reabilitare pe termen lung. Deficienţă funcţională gravă Incapacitate adaptativă 90-100% Semne /simptome clinice: insuficienţă cardiacă avansată, ireductibilă, cu tulburări funcţionale importante în repaus. Investigaţii: ECG modificări variate: HVS cu gradient QRS-T alterat, unde Q patologice, aritmii severe; ecografic: hipertrofie ventriculară severă cu pattern diferit, obstrucţie la nivelul tractului de ejecţie, gradient presional intraventricular>30mmHg). Limitarea severă/completă a activităţilor : capacitate de autoservire pierdută Restricţii complete de participare la viaţa socială. Necesită
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
varice esofagiene, ascită greu controlabilă, semne de encefalopatie hepatică ➔ comă Investigaţii: Clasa Child C; Adenocarcinom – diagnostic susţinut de markeri tumorali specifici ( -fetoproteina), explorări imagistice (ecografic, CT, RMN), puncţia biopsie hepatică Hipertensiunea portală non-cirotică Definiţie:creşterea presiunii portale peste 15mmHg, cu gradient porto-cav peste 5-6mmHg asociată cu varice şi ascită datorată unor leziuni vasculare (obstrucţie venoasă extrahepatică, fibroză portală non-cirotică, schizostomiază, fibroză hepatică congenital, Sd. Budd Chiari, etc) Stabilirea deficienţei funcţionale se va axa pe documentarea complicaţiilor şi cuantificarea acestora: prezenţa ascitei
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
culturii cartofului. Proiectul urmărește analiza detaliată a impactului parametrilor climatici asupra diferitelor soiuri de cartof cu ajutorul datelor de observație și a modelelor climatice regionale, asupra proceselor fenologice, cum ar fi înmugurirea, înfrunzirea, fructificația, coacerea, senescența și căderea frunzelor, pe gradienții altitudinali și latitutdinali. În prezent, există foarte mari probleme cu adaptarea soiurilor de cartof la noile condiții de climă. În cadrul proiectului se vor utiliza cele mai noi tehnici de teledetecție. Momentan nu există determinări ale curbelor fenologice la cultura
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
prin împăduriri, treceri din/alte categorii de utilizare (prin instrumentul Land Change Modeler), în intervalul de timp 1990 - 2023. Prin intermediul proiectului se vor identifica suprafețele de pajiști și întocmirea hărților tematice însoțite de date descriptive referitoare la clasificarea pajiștilor pe gradient și gruparea acestora în funcție de factorii de mediu și crearea bazei de date geospațiale care ilustrează factorii de risc și vulnerabilitate a spațiului pastoral (alunecări de teren, eroziune în suprafață și în adâncime, pericol de inundabilitate, așezarea pe pante
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
culturii cartofului. Proiectul urmărește analiza detaliată a impactului parametrilor climatici asupra diferitelor soiuri de cartof cu ajutorul datelor de observație și a modelelor climatice regionale, asupra proceselor fenologice, cum ar fi înmugurirea, înfrunzirea, fructificația, coacerea, senescența și căderea frunzelor, pe gradienții altitudinali și latitutdinali. In prezent, există foarte mari probleme cu adaptarea soiurilor de cartof la noile condiții de climă. In cadrul proiectului se vor utiliza cele mai noi tehnici de teledetecție. Momentan nu există determinări ale curbelor fenologice la cultura
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
împăduriri, treceri din/ alte categorii de utilizare (prin instrumentul Land Change Modeler), în intervalul de timp 1990 – 2023. Prin intermediul proiectului se vor identifica suprafețele de pajiști și întocmirea hărților tematice însoțite de date descriptive referitoare la clasificarea pajiștilor pe gradient și gruparea acestora în funcție de factorii de mediu și crearea bazei de date geospațiale care ilustrează factorii de risc și vulnerabilitate a spațiului pastoral (alunecări de teren, eroziune în suprafață și în adâncime, pericol de inundabilitate, așezarea pe pante
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
un strat îngust de la suprafața Pământului, distribuțiile majorității proprietăților observabile ale atmosferei (temperatură, umiditate etc.) sunt puternic anizotrope, în sensul că sunt mult mai diferite în direcție verticală și în plan orizontal-structura verticală este, de regulă, mult mai compactă, iar gradienții verticali iau, în mod corespunzător, valori mai mari. De exemplu, temperatura scade, în medie (cu excepția regiunii din vecinătatea suprafeței globului) cu 6 oC/km până la înălțimea de 10 - 15 km față de nivelul mării, în timp ce gradienții orizontali de temperatură (în
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
mult mai compactă, iar gradienții verticali iau, în mod corespunzător, valori mai mari. De exemplu, temperatura scade, în medie (cu excepția regiunii din vecinătatea suprafeței globului) cu 6 oC/km până la înălțimea de 10 - 15 km față de nivelul mării, în timp ce gradienții orizontali de temperatură (în cazul fronturilor atmosferice puternice din zonele temperate) depășește rareori 0.05 oC/km. Consecința este că izoliniile și izosuprafețele (curbele, respectiv suprafețele de valoare constantă a proprietăților respective, de exemplu, izobare sau izoterme) sunt, de regulă
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
în spațiul (procese de transfer radiativ). În general, se consideră că fiecare porțiune din atmosferă (având dimensiunile orizontale de cel puțin câțiva kilometri) se află în echilibru hidrostatic; cu alte cuvinte, există un echilibru între forțele gravitaționale și forțele datorate gradienților verticali de presiune, ce se exercită pe unitatea de volum în fiecare porțiune a atmosferei. Dacă atmosfera în echilibru ar fi, în mod ipotetic, izotermă, atunci presiunea și densitatea ar trebui să scadă exponențial cu creșterea altitudinii. În atmosfera reală
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
forțele Coriolis joacă un rol important: ele tind să producă o deflexie a particulelor de aer aflate în mișcare spre dreapta, în emisfera nordică, și spre stânga, în cea sudică. Un echilibru intim între forțele Coriolis și forțele produse de gradienții orizontali de presiune are drept rezultat mișcări de aer (vânturi) care se produc de-a lungul izobarelor (suprafețe de egală presiune), la o altitudine dată. Sensul circulației aerului, în emisfera nordică, este cel orar în jurul regiunilor de presiune ridicată și
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
poate vorbi despre vremea într-un punct dat din spațiu, vremea într-o regiune sau alta, pe autostradă etc. Fizica atmosferei acordă o atenție deosebită stabilirii relațiilor cauză - efect, ca și a intercondiționărilor, descoperirii legităților interne, specifice fenomenelor atmosferice. 7. Gradientul elementelor meteorologice Să notăm cu F un element meteorologic arbitrar, care trebuie să depindă, în cazul general, de coordonatele spațiale și de timp: Totalitatea valorilor elementului meteorologic (scalar sau vectorial) în întreg spațiul sau într- un domeniu spațial finit poartă
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
echiscalară dată, însă cu valori diferite pentru suprafețe diferite. Aceste izosuprafețe poartă denumiri specifice, în funcție de natura elementului F: izostatice - în cazul densității, izoterme-în cazul temperaturii, izobarice - în cazul presiunii, izograme - în cazul umidității specifice ș.a.m.d. Prin urmare, proiecția gradientului unui element meteorologic pe o direcție dată este egală cu derivata parțială (cu semn schimbat) a elementului respectiv pe direcția considerată. De interes practic deosebit sunt proiecțiile gradientului pe direcția orizontală și cea verticală. Vom alege direcția orizontală astfel încât să
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
presiunii, izograme - în cazul umidității specifice ș.a.m.d. Prin urmare, proiecția gradientului unui element meteorologic pe o direcție dată este egală cu derivata parțială (cu semn schimbat) a elementului respectiv pe direcția considerată. De interes practic deosebit sunt proiecțiile gradientului pe direcția orizontală și cea verticală. Vom alege direcția orizontală astfel încât să coincidă cu direcția normalei n la curba de intersecție a suprafețelor echiscalare cu suprafața orizontală (mai exact, cu suprafața de nivel). În fiecare punct al unei astfel de
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
curbe, elementul meteorologic își conservă valoarea, de aceea curbele de acest tip sunt denumite izoliniile elementului respectiv: izobare, izoterme, izostere (în cazul densității) etc. Aplicând relația (1.6), se obțin expresiile pentru proiecția orizontală, Întrucât întotdeauna presiunea descrește cu înălțimea, gradientul vertical de presiune este totdeauna pozitiv, G1 > 0. Subliniem că valorile lui G1 în atmosferă sunt cu 2-3 ordine de mărime peste valorile lui G2, adică variațiile presiunii cu altitudinea este mult mai rapidă decât variația corespunzătoare în planul orizontal
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
este totdeauna pozitiv, G1 > 0. Subliniem că valorile lui G1 în atmosferă sunt cu 2-3 ordine de mărime peste valorile lui G2, adică variațiile presiunii cu altitudinea este mult mai rapidă decât variația corespunzătoare în planul orizontal. Cel mai adesea, gradientul de temperatură orizontal se exprimă în grd/100 km. Valorile uzuale ale lui sunt de ordinul a câtorva unități de grd/100 km. Gradientul vertical de temperatură, , poate lua valori atât negative, cât și pozitive. El oscilează în limitele largi
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
presiunii cu altitudinea este mult mai rapidă decât variația corespunzătoare în planul orizontal. Cel mai adesea, gradientul de temperatură orizontal se exprimă în grd/100 km. Valorile uzuale ale lui sunt de ordinul a câtorva unități de grd/100 km. Gradientul vertical de temperatură, , poate lua valori atât negative, cât și pozitive. El oscilează în limitele largi în condițiile atmosferei (de la un strat atmosferic la altul și la un moment de timp la altul). CAPITOLUL 2. STRUCTURA ȘI COMPOZIȚIA ATMOSFEREI 1
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
distribuția temperaturii cu înălțimea), compoziția aerului atmosferic, interacția atmosferei cu suprafața terestră, influența atmosferei asupra aparatelor de zbor. Cea mai pronunțată diferențiere sub aspectul proprietăților diferitelor straturi se manifestă în cazul temperaturii, prin natura variației sale cu înălțimea și valoarea gradientului vertical de temperatură. În funcție de acest criteriu, atmosfera este divizată în cinci pături (straturi) principale, sferice: troposfera, stratosfera, mezosfera, termosfera și exosfera, separate prin straturi de tranziție. În fig.2.1. și în tabelul 2.1 sunt indicate pozițiile de denumirile
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
adiacent (cu înălțimea de 50 - 100 m), în limitele căruia fluxurile turbulente de căldură, de vaporii de apă, precum și intensitatea frecărilor turbulente pot fi considerate cu un grad de aproximare suficient de bun, independente de altitudine. În acest strat, gradienții temperaturii, vitezei vântului și umidității înregistrează valori foarte ridicate. În atmosfera liberă, în primă aproximație se pot neglija forțele de frecare turbulentă, iar vântul poate fi considerat ca apropiat de cel de gradient. Știindu-se influența atmosferei asupra zborurilor sateliților
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
bun, independente de altitudine. În acest strat, gradienții temperaturii, vitezei vântului și umidității înregistrează valori foarte ridicate. În atmosfera liberă, în primă aproximație se pot neglija forțele de frecare turbulentă, iar vântul poate fi considerat ca apropiat de cel de gradient. Știindu-se influența atmosferei asupra zborurilor sateliților artificiali ai Pământului, acesta a fost împărțită în stratul dens (atmosfera propriu- zisă) și spațiul cosmic circumterestru, demarcația între ele fiind situată la altitudinea de circa 150 km. În cadrul stratului dens, rezistența aerului
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
5 km, presiunea p este egală cu jumătate din valoarea corespunzătoare nivelului mării, p0, în timp ce la h = 10 km, p =(1/4)p0. Particularitatea cea mai importantă a troposferei se referă la micșorarea temperaturilor sale cu altitudinea, caracterizată printr-un gradient vertical de temperatură pozitiv, egal cu 6.5 K/km, înregistrând o abatere de 3 K/km, în funcție de anotimp. Astfel, la limita superioară a troposferei, temperatura medie la nivelul ecuatorului este de circa -70 0 C, iar la
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
înregistrând o abatere de 3 K/km, în funcție de anotimp. Astfel, la limita superioară a troposferei, temperatura medie la nivelul ecuatorului este de circa -70 0 C, iar la polul Nord înregistrează -65 0C iarna și -45 0C vara. Gradientul vertical de temperatură la un moment de timp fixat poate să varieze în limitele foarte largi în diferite puncte, de la valorile pozitive de ordinul zecilor și sutelor de grade la 100 m, până la aceleași valori negative. Profilul menționat al temperaturii
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
condiționat de schimbul termic radiativ și turbulent dintre atmosferă și suprafața terestră. A doua caracteristică importantă a troposferei o reprezintă fenomenul accentuat de amestecare pe verticală a aerului. Apariția acestuia este favorizată de valorile relativ mari pe care le înregistrează gradientul vertical de temperatură. Schimbul de energie turbulent influențează nu numai asupra distribuției temperaturii pe verticală, ci și asupra altor caracteristici fizice ale troposferei: distribuția verticală a vaporilor de apă, a prafului și a impurităților, proprietăților optice ale atmosferei, procesele de
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
regiunea latitudinilor 30-40 0, cu excepția direcțiilor spre ecuator și pol, unde tropopauza este practic orizontală. Ca în fiecare strat de tranziție, aici se înregistrează modificări importante ale valorilor temperaturii și modul său de variație cu altitudinea. Caracteristic tropopauzei este variația gradientului vertical de temperatură, de la 6-8 K/km la limita inferioară, până la zero sau chiar valori negative mici la limita superioară. Cea mai coborâtă temperatură în tropopauză și la partea inferioară a stratosferei este consemnată în regiunea ecuatorială, unde atinge -70
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
unde temperatura, densitatea și viteza vântului (presiunea) prezintă discontinuități. Stratosfera se întinde de la limita tropopauzei, adică de la altitudinea medie de 12 km (pentru zona temperată), până la înălțimea de 50-55 km. Ea se deosebește de troposferă prin profilul vertical al temperaturii (gradientul vertical de temperatură este foarte mic, temperatura prezintă o ușoară scădere cu înălțimea în timpul iernii și o ușoară creștere vara), o mai slabă amestecare pe verticală a aerului (schimb turbulent mai slab), umiditate scăzută și lipsa norilor. Stratosfera este extrem de
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]