1,094 matches
-
alte aspecte... inteligență, dicția,elegantă...:) Mi-a placut și m-a inspirat această ediție de emisiune. Promovarea bunelor maniere în trafic este și pentru mine un subiect important, vă rog să îmi sugerați și alte materiale drept biblio și video - grafie.
Bună cuviinţă, bune maniere, etichetă by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82633_a_83958]
-
uitat ce era mai important, si anume că de-abia aștept să văd emisiunea, mă bucur că soluții alternative sunt prezentate către mass-market. Ar fi mers și o naștere în apă... @medusa how about “gravidutze”? și diminutivul în sine, si grafia... on topic, și mie mi se pare salutara tema emisiunii. mămici țățici pitici .. nimic altceva decât rasfatz Dragoș ce mai faci mai băiatule ? Tu nu ai obosit ? De unde iei energia ? Eu am obosit puțin și îmi iau o vacanță psihică
Cum ne naştem by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82649_a_83974]
-
lui Macedonski. La un moment dat, influențat de Heliade, refuză notarea cu doi i a substantivelor articulate și în loc de pomii scrie pomi, în loc de norii scrie nori. Când acestea sunt nearticulate le notează cu un i scurt șŃț: pomŃ, norŃ. Așadar, grafia lui Macedonski: Aceștia-s creditori... va fi redată: Aceștia-s creditorii. Dacă s-ar fi priceput măcar la versificație, ar fi observat că emistihul într-un vers de 14 silabe numără 7 silabe, nu 6, și ar fi îndreptat din
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
din mers eroarea. În aceste condiții, ar fi prea mult totuși să-i pretindem să observe lucruri mai rafinate, căci poetul scrie uneori și cu doi i, dar numai atunci când în ortografia actuală sunt necesari trei. Copii în pensioane, în grafia lui Macedonski, se va transcrie Copiii în pensioane..., nu ad litteram cum o face d-sa. Interesant e că multe variante corecte sunt înregistrate la Note... Nu știa de ele din moment ce le-a înregistrat (manu propria?) sau a fost mai
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
fost nevoit să părăsesc teatrul «Luceafărul», să încep bejeniile...” Revenit peste mulți ani acasă (în 1989) a fost cel care a dat citirii Declarația Marii Adunări Naționale de la 31 august 1989 de revenire la limba romana în straiul ei natural - grafia latină. Este numit în funcția de Ministru al Culturii și Cultelor (1990/1994). Este greu de enumerat câte a făcut pentru trezirea acestei așchii de popor roman din Basarabia: a readus Monumentul lui Ștefan cel Mare la locul unde fusese
SE DUC ARTIŞTII...!!! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380642_a_381971]
-
că limba română este considerată limba de stat pentru Republică Moldova? Vitalia Pavlicenco: Limba română este limba de stat din 31 august 1989. Cu două zile înainte de adoptarea acetor hotărîri istorice, privind limba moldoveneasca drept limba de stat și a grafiei latine, am editat, împreună cu publicistul Vlad Pohila, cărțulia “Să citim, să scriem cu litere latine”, care a servit drept prim-manual pentru a se trece la limba română. Îmi pare rău că mama mea, care a predat română, numită în
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
între o stilistică a semnului, a realului sublimat în hieroglifă, și o retorică a lumii obiectuale și a raporturilor figurative. Așa cum alfabetul însuși poate fi martorul unor zbuciume interioare ale spiritului românesc, în lentul său parcurs de la chirilica bisericescă spre grafia latină și secularizată a lumii europene, imaginea balansează și ea uneori, asemenea alfabetului, cumulînd simultan elemente din ambele direcții, între civilizația icoanei, însetată de absolut și de transparențele dumnezeirii, și imperativul pășirii în istorie, în frumusețea efemeră și în spectacolul
"Te făcuși vornic, mișele" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10545_a_11870]
-
conștientizare, o voluptate ușor perversă a înscenării, a recuperării, a reanimării într-o codificare ambiguă, pe jumătate pietistă, pe jumătate ireverențioasă. Dacă ar fi să invocăm iarăși imginea alfabetului în care colțuroasa literă slavonă coabitează frust cu atît de calina grafie latină, am putea spune că el arată și acum la fel, cu enorma diferență, însă, că între timp a fost scos din uz și a devenit un obiect de joacă predilect pentru niște copii mari cu o memorie copleșitoare. Pentru
"Te făcuși vornic, mișele" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10545_a_11870]
-
publicul/publicurile acesteia." (Marius Ursache, "Brand sau marcă?", brandingromania.com). Impus rapid într-o societate care redescoperea publicitatea și marketingul, conceptul a suferit lărgiri de sens mai mult sau mai puțin metaforice. În același timp, cuvîntul brand - cu avantajul unei grafii perfect asimilabile și al unei pronunții destul de ușor de adaptat - a produs o întreagă familie lexicală, în jargonul profesional și în stilul colocvial. În DOOM (2005) e înregistrat un substantiv neutru brand, cu pluralul branduri și cu o pronunțare corespunzătoare
"Branduiala" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10600_a_11925]
-
literară"; săptămânal, 70 de numere, din 4 ianuarie 1847 până în 28 aprilie 1848; introduce pentru prima dată în ziaristica românească alfabetul latin), "Organul național" (apare tot săptămânal din 12 mai 1848 până în 29 septembrie 1848, cu același triplu profil, în grafie latină; interesantă pentru conținutul politic referitor la revoluție) și "Învățătorul poporului" (săptămânal apărut din 12 mai 1848 până în 6 octombrie 1848, cu caractere chirilice și conținut tipic iluminist). Un sinopsis al sumarului fiecărui număr ne dă o idee foarte clară
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
mai) sînt percepute ca marcate social și cultural, nu implică etichetarea "cult" / "incult", ci rămîn cumva în domeniul controverselor între specialiști și al preferințelor individuale. Poate că e la mijloc și o scădere a sensibilității "latino-romanice": în trecut, împotriva unor grafii cu z s-au pronunțat oameni de cultură pentru care franceza era un reper permanent și care simțeau îndepărtările față de etimonul romanic ca pe o greșeală gravă. Mioara Avram, în Ortografie pentru toți (1990), consacră acestei oscilații un capitol ("s
Concluziv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10621_a_11946]
-
DOOM, s-a schimbat ortografia pentru conclusiv și oclusiv - care se scriu acum concluziv și ocluziv, ca și concluzie și ocluziune (ortografii care erau deja impuse) - și pentru filozof (cu întreaga familie lexicală: filozofie, filozofic etc.) - la care se recomandă grafia cu s: filosof (filosofie, filosofic), acceptându-se ca variantă literară și cea cu z. Au rămas neschimbate - adică scrise (și pronunțate, conform normei) cu s - cuvintele disertație, disident, desinență (fr. dissertation, dissident - dar désinence, cu șzț). De fapt, acestea sînt
Concluziv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10621_a_11946]
-
de receptacul pentru lumile paralele. Într-un anumit fel, sistemul de semne pe care în propune Paula Ribariu seamănă, ca utilitate prezumtivă, cu misterioasele și încîlcitele desene de la Nazca, ilizibile pînă la opacitate privite de aproape, adică din chiar interiorul grafiei lor, dar fascinante și cutremurătoare văzute de sus, din spațiul aerian, de acolo de unde funcția lor începe să se precizeze și să devină eficientă. Semnele încetează a mai fi ornamente și devin, subtil, instrumente. Instrumente care nu sunt, neapărat, pasive
Muzeul Florean, un bilanț la sfîrșitul lui 2006 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10027_a_11352]
-
formulări ca vârsta de aur a omenirii sau illo tempore (à la Mircea Eliade) au poposit într-un mod agreabil în comentariile analiștilor și observatorilor despre mișcările culturale. Dintr-odată, conturile timpului s-au revărsat în toate spațiile europene, geo grafia de graniță a acestora n-a mai reprezentat decât un impediment for mal. Totul a fost raportat la posibilitățile de comunicare. în arealul românesc, învățătura creș tină a venit prin suport slavon și ea s-a alăturat celei grecești și
De la învolburarea vieții, la literatură. In: Editura Destine Literare by Virgil Pătrașcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_196]
-
păcătuiesc” strecurând ritm și rimă. Lipsită de ritm și rimă, poezia - mi pare o vioară, chiar Stradivarius poate, dar văduvită de coarde, NU SUNĂ! Împărtășesc ideile estetice ale lui Ion Vinea.” (Scriitori de limbă română din Israel - generația contemporană, biblio grafie întocmită de Emanuel Aczel, ed. Hasefer, București, 2003) Maestrul Solo Juster are multe lucruri să ne împărtășească din viața și creația sa, astfel i-am propus realizarea unui interviu, contactându-l prin poșta electronică, după care i-am făcut o
Interviu cu poetul Solo Juster. In: Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
una dintre comunitățile literare virtuale, respectiv la cea din Timișoara. Din păcate, ultima postare datează din 24 martie a.c. Foarte interesant este formul de discuții „Masă rotundă“, cu intervenții deseori acide la adresa unor texte. Că de pildă (am redat exact grafia): „se vede treaba că nu prea știi ce e aia literatura. poți stă liniștit, ignoranți la fel ca tine sunt multi aici pe sit, puteți chiar să faceți un partid“. Pentru o navigare mai ușoară, Radu Herinean a creat câteva
Agenda2004-46-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283037_a_284366]
-
una dintre comunitățile literare virtuale, respectiv la cea din Timișoara. Din păcate, ultima postare datează din 24 martie a.c. Foarte interesant este forumul de discuții „Masă rotundă“, cu intervenții deseori acide la adresa unor texte. Că de pildă (am redat exact grafia): „se vede treaba că nu prea știi ce e aia literatura. poți stă liniștit, ignoranți la fel ca tine sunt multi aici pe sit, puteți chiar să faceți un partid.“ Pentru o navigare mai ușoară, Radu Herinean a creat câteva
Agenda2004-46-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283037_a_284366]
-
aderarea României și Bulgariei la Uniunea Europeană în 2007. Sâmbătă, 11 septembrie l Șeful Misiunii O.S.C.E. în Republica Moldova, William Hill, i-a cerut liderului administrației transnistrene, Igor Smirnov, să-și respecte promisiunea și să înregistreze școlile cu predare în baza grafiei latine. l Premierul Adrian Năstase a anunțat că România va înregistra în acest an cea mai mare creștere economică dintre toate țările Europei și cea mai semnificativă din ultimii 15 ani. l La New York, în zona denumită Ground Zero, pe
Agenda2004-38-04-saptamana () [Corola-journal/Journalistic/282898_a_284227]
-
rezista la lecturi repetate. Iată un exemplu: "Cnnam daccu mîna/ în spate, sami iau avînt, cureaua/ genții sancolăcit/ perversa, dün copăcel!/ Marș, marș, marș, marș, marș! / C penibil!". Deși volumul va fi probabil reținut mai ales pentru aceste experimente de grafie, nu cred, însă, că totul se întîmplă aici la nivelul limbajului. Poemele pot fi citite numai pentru poantele fonetice și distracția e asigurată, insă intenția poetului merge mai departe. Există cel puțin trei tipuri de poeme: unele care surprind un
De-a poezia by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17695_a_19020]
-
această formă lucruri grave ( Cugetări). Este de un comic delirant faptul că poetul scrie atît de natural în acest fel încît ajunge chiar să filozofeze, dar în același timp poezia din această categorie rezista și după o eventuală transcriere în grafie comună. Caius Dobrescu, Deadeva, Editura Paralelă 45, Colecția 80, seria Poezie, 1998, 101p., 9500 lei.
De-a poezia by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17695_a_19020]
-
unui proiect comun, ci, de această dată, ei sînt în mod fatal împreună, dincolo de orice proiect, iar întîmplător nu este decît momentul în care își intersectează privirile și își unesc vocea. Protagoniștii acestui nou episod în care literatura și imaginea, grafia desenului și cea a textului, potențialul narativ al plasticii și expresivitatea vizuală a cuvîntului își redescoperă, cu o bucurie aproape senzuala, rădăcinile și aspirațiile comune, sînt doi artiști inconfundabili prin substanță și prin stilistica lor: Ștefan Agopian și Sorin Ilfoveanu
Carnaval biblic si mistică levantină by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17817_a_19142]
-
grafică a volumului, în așa fel concepută, încît devine ea însăși text. Dispunerea în pagina, prin sugestiile pe care le conține, are un aport considerabil în valorificarea versurilor. Cel mai grăitor exemplu îl constituie poemul În tine te prăbușești, unde grafia absolvă monorima de o posibilă bănuiala de facilitate. Volumul îmi pare o reușită. Cu Vedere periferica, Monica Rohan, pe lîngă faptul că știe să atragă în mod inteligent privirea cititorilor (cumpărătorilor!), știe să le bucure și "ochiul lăuntric". (Monica Rohan
A privi, a scrie by Stefana Totorcea () [Corola-journal/Journalistic/17830_a_19155]
-
de Carmen Chihaia lui Nicolae Balotă la Neptun are inadmisibile greșeli de transcriere, mai ales la numele și cuvintele străine, "trase pe Academiei", fără ca redactorul, corectorul și capul limpede să se sesizeze (Heidegger apare scris Heidegher, prestigioasa instituție pariziana capătă grafia L^École Normal Superieure, cineva e profesor agregè etc.) - ceea ce l-o fi necăjit pe eruditul intervievat. Dînsul spune, între altele, că din elită tinerilor trimiși să studieze în străinătate, nici unul dintre cei care au terminat cu calificări superioare nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17821_a_19146]
-
surpa ca frunzișul de toamnă/ și casa noastră va fi mai pustie ca ramura singură/ sub licărul stelelor picurînd/ din întunecate înghețuri" (Plîngerea diacului Ion din Dragomirești în sbornicul de pe Valea Izei). Sufletul țărănesc al poetului se pronunță astfel în grafia lui aspră, parcă săpată în lemn, așternînd ornamente macabre. De reținut că nici măcar motivul femeii, îmbietor prin excelență, nu apare ca un triumf al senzualității, ergo al impulsului vital. E introdusă aci o scenă de "banchet al cerșetorilor" care devastează
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
geografică a "complexului cimiterial" din Săpînța căruia i se face, cu această ocazie, și istoricul din care se desprinde ca figură centrală meșterul Ion Stan Pătraș, inițiatorul acestui cimitir "vesel". Urmează o trecere în revistă a unor elemente specifice ale grafiei, foneticii, morfo-sintaxei ca și ale vocabularului (această parte nu este foarte elaborată și ar merita un spațiu ceva mai larg decît cele 3 pagini (64-67) existente) textelor funerare, precum și o prezentare interesantă a versificației și a onomasticii inscripțiilor. Partea centrală
Prima ediție a epitafelor de la Săpînța by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/17309_a_18634]