4,781 matches
-
langajului datorită căruia ne numim oameni. Ați mai fi oare oameni dacă părinții voștri nu v-ar mai învăța să vorbițiî Copiii-lup, acei Mowgli adevărați, pruncii adoptați de diverse animale nu vor putea niciodată redeveni oameni. Cinstire omenească adusă sfântului grai! după cum se spunea încă din secolul al XVI-lea. Când lumea se va preschimba în cenușă, este de dorit ca nouă să ne rămână cel puțin pâinea noastră cea de toate zilele: limbajulî. Și criticul francez continuă aplicându-și afirmațiile
Vocea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12893_a_14218]
-
Constantin Țoiu Sinaia. Visat azinoapte împreună cu Sadoveanu, amândoi miroseam o căruță cu fân. Spunea cu nasul vârât în fân, în graiul lui moldovenesc: spui prostii. A doua zi, munții ninși. Personajul y un afemeiat. Se laudă cu amănunte că o dată s-a culcat și cu mama și cu fiica în același apartament, în aceeași noapte, în locuri diferite. Ultima... fata,... zicea
4 decembrie 1969 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12979_a_14304]
-
inițiată de Dumitru Bălăeț, un mai vechi truditor pe tărâmul istoriei literare, în 1988, la Editura Minerva, unde au apărut și următoarele trei volume (în 1989, 1990 și 1995), pentru ca volumul al cincilea să se mute în 2001 la Editura „Grai și suflet - Cultura națională”. Volumul VI apare la Fundația Națională pentru Știință și Artă, continuatoarea Editurii Minerva, sub auspiciile Academiei Române și în colaborare cu Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”. Este menționat tirajul de două sute de exemplare, subvenționat
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
apostolii] propovăduiau creștinismul cu puterea dumnezeiască, reușind astfel să aducă pe oameni la cuvântul lui Dumnezeu. Ei n-aveau, desigur, nici daruri deosebite de a vorbi frumos și nu stăpâneau nici măiestria de a împodobi predica lor cu podoabe de grai ales și clădit dielectic ca elinii, care erau în stare să încânte pe ce ce-i ascultau...” (PSB 7, 86-87; PG 11, col. 773-776); Cels., 4, 71: „așa cum vorbirea noastră cu copiii nu urmărim să ne arătăm forța oratorică, ci
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
col. 67); Infant.: „Dar să lăsăm și acestea pe seama celor care au darul de a grăi mai convingător... Despre aceste lucruri să ne vorbească scriitorii și sofiștii, a căror preocupare o formează tocmai descrierea împodobită a acestui fel de lucrări, graiul meu bătrânesc doar atât să facă: să urmărească conștiincios întrebarea pusă de înțelepciunea ta și anume ce trebuie să știm despre pruncii răpiți din viață înainte de vreme și la care viața stă gata să se unească cu moarte?” (PSB 30
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
a unora din principalele opere ale lui Hasdeu: Etymologicum Magnum Romaniae (Minerva, 1972; Teora, 1998, primul volum), Istoria critică a românilor (Minerva, 1984; Teora, 1999), Studii de lingvistică și filologie (Minerva, 1985). Între contribuțiile sale de referință trebuie amintite caracterizarea graiului oltenesc - mai ales a valorilor specifice atribuite regional perfectului simplu -; analiza valorilor unor forme lingvistice în poezia populară (că narativ, interogativa narativă) și atîtea altele. Opinia sa în disputele privind tendințele de evoluție a neutrului românesc (oscilația pluralului -e/-uri
Cu bucurie, la aniversare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13042_a_14367]
-
s-o mai dau și pe brazdă. N-am bunuri, bani, și nici un dram De cinste, faimă-n lume n-am; N-ar duce-un cîine așa viață! Magiei astfel m-am dedat pe față, Ca duhul prin puteri și grai ceva Din toate tainele să-mi dea; Să nu mai fiu silit, din greu Tot asudînd, să spun ce nu știu eu; Să aflu ce-n adîncul ei Strîns lumea ține, să văd ce-i Cu-acele forțe și semințe
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
cântări, nu vezi lumini de baluri; / Pe scări de marmură, prin vechi portaluri, / Pătrunde luna, Înălbind păreții. (...) Ca-n țintirim tăcere e-n cetate. / Preot rămas din a vechimii zile, / Sân Marc sinistru miezul nopții bate. / Cu glas adânc, cu graiul de Sibile, / Rostește lin În clipe cadențate: „Nu-nvie morții e-n zadar, copile!”»); falnicul poet, cu zidurile trupului ruinate, era el Însuși cu viața În stingere, ca un far cu feștila măcinata. A doua zi părăsește Veneția, fără să
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
ajungi vestit (...), să nu notezi nimic, ci doar să asculți, să nu rămâi În lenevia lecturii, ci să acționezi prin muncă și rugăciune, În simplitate și trezvie, asemenea monahilor retrași În pustiul pădurii. Memoria Îi aparține cuvântului rostit prin viu grai, o memorie niciodată Întreagă, ci veșnic reîntregită din fărâmele de amintiri ale fiecăruia (dinspre tată spre copil, dinspre cel vârstnic, spre cel necopt la minte”. O precizare de tip informațional: hasidismul a fost inițiat de iluminatul Baal Șem Tov, aflat
IDEI DE ARHITECT ÎN AFORISMELE LUI BRÂNCUȘI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]
-
COCORULUI care zboară În unghi ascuțit, ca vârful lăncii Graalului, conducând la Nedeia Cetate! și simbolizează Axa Lumii) se reduc la GR sau KR. Le găsim În numele arhaic al Grecilor, Graii, În cuvânt sau limbă care se mai zice și GRAI, iar În aspectul regal Karl, devenit Kral, apoi Kra(i). Grai e sacerdotal, Krai este și regal. (...) KR se află În coroană, Krone, principiul dublei puteri, sacerdotale și regale Sefira supremă din Arborele Sephiroth, numită Kether, Înseamnă Coroană, in divinis
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
la Nedeia Cetate! și simbolizează Axa Lumii) se reduc la GR sau KR. Le găsim În numele arhaic al Grecilor, Graii, În cuvânt sau limbă care se mai zice și GRAI, iar În aspectul regal Karl, devenit Kral, apoi Kra(i). Grai e sacerdotal, Krai este și regal. (...) KR se află În coroană, Krone, principiul dublei puteri, sacerdotale și regale Sefira supremă din Arborele Sephiroth, numită Kether, Înseamnă Coroană, in divinis. Legătura acestei rădăcini cu Graalul este vizibilă(...). Graalul conține Sângele Divin
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
de pâraie, dar se căuta - prin intermediul confruntării părerilor și al dialogului - adoptarea unei poziții comune. Se manifesta diversitatea Întru comuniunea exprimată prin gestul Întinderii mâinii. În plus, pentru cei din antichitate și, prin urmare, și pentru creștini, transmiterea prin viu grai era de mare Însemnătate. Un artist arborigen australian, Wandjuk Marika, a scris relativ la tradiția orală a neamului său: „Noi nu am avut cărți nicicând, noi nu ne-am pus legile În scris; acestea se păstrează În ceremoniile noastre, În cântările
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
vorba de deosebiri și deosebiri, neputându-se pune Între toate semnul egalității și neavând toate aceeași greutate. Unele erau socotite legitime, altele În schimb erau respinse. Despre unele se considera că se Încadrau În tradițiile fondatoare - transmise fiind prin viu grai - și că merg pe linia textelor recunoscute drept fundamentale. Episodul istorisit de către Eusebiu În legătură cu Evanghelia lui Petru este foarte semnificativ (Hist. Eccl. 6,12,2-6).<footnote É. Junod, Eusèbe de Césarée, Sérapion d'Antioche et l' Évangile de Pierre. D
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
Maria Toacă, membre ale Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, demonstrează, concomitent, rectitudine morală și civică, conștiință și demnitate națională. Ele s-au înhămat la edecul - sufocat de sensuri și de cazne seculare- al urnirii din loc a corăbiei unității de grai și port, de tradiții și istorie sfâșiată de imperiile vecine, corabie clădită parcă din plumbul cel mai greu de pe planetă, adică de chintesența dulce-amară a Plumbului din gloanțele vremurilor potrivnice. Luptând cu arma cea mai percutantă, aceea a scrisului, armă
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
de frontieră Siret (35 de km până la Cernăuți, exact distanța de la Craiova la Filiași!), despre bătăliile, deseori crâncene, de-a lungul istoriei, ale intelectualilor adevărați din sângerânda Bucovina, care nu vor, în ruptul capului, să-și uite obârșiile, datinile, cutumele, graiul și portul, bătăile inimii întru același ritm al iubirii de ctitori și de pământ strămoșesc, care este, totodată, ritm al bunătății, omeniei și cuminecării, al iertării tuturor celor ce au încercat, peste veac, să ne sugrume aspirațiile și idealurile noastre
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
se împlinesc douăzeci de ani de existență a Episcopiei Ortodoxe Române a Covasnei și Harghitei, ca un dar duhovnicesc de Crăciun, din partea protagoniștilor ei, adică a Înalpreasfințitului Părinte Ioan Selejan - Arhiepiscopul Covasnei și Harghitei și a doamnei Profesoară de limbă, grai și cuget românesc Luminița Cornea - care a purtat un viu, folositor și binecuvântat dialog duhovnicesc cu Arhiereul demn și destoinic ori pilduitor Ioan al Munților - care s-a născut la 16 noiembrie anul 1951, în localitatea Pietrani, județul Bihor, fiind
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]
-
în suflet explicații deosebite în legătură cu diverse periscope din Sfintele Evanghelii ori sfaturi sau îndemnuri referitoare la diverse situații de natură duhovnicească și bisericească” - după cum afirmă autoarea, Doamna Profesoară Luminița Cornea, din municipiul Sfântu Gheorghe, județul Covasna - care este profesoară de grai și limbă românească, după cum îi plece Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Ioan să-I numească pe profesorii de limbă și literatură română. Îndelungata și de success carieră didactică și-a încununat-o cu publicarea tezei de doctorat, cu titlul: “Locuțiuni verbale în
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]
-
în centrele culturale ale românilor din America, respectiv Cenaclul Românesc ,,Mircea Eliade” din Denver Colorado în reuniunea din 5 aprilie 2015, Casa Română de lângă San Francisco, California, în 19 aprilie, Troy, Michigan, într-un interviu radiofonic din 21 iunie, Societatea ,,Graiul Românesc” din Windsor, Canada, în 28 iunie, ,,Cafeneaua culturală” din Cleveland, Ohio, în 29 iunie și Săptămâna Internațională a Culturii Române de la Hamilton, Canada, ediția a 45-a, din 7 iulie a.c. În țară periplul dialogului în trepte Lucian Blaga
Lansări de carte prin Transilvania [Corola-blog/BlogPost/93827_a_95119]
-
Apelul meu pentru cinstirea memoriei dezrobitorilor și întregitorilor de neam și țară, publicat la 4 noiembrie 2013 în Graiul Maramureșului, oarecum panicard, a avut efectul scontat, și acum, am căpătat siguranța că memoria delegaților codreni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia va putea fi cinstită cum se cuvine. Le-am găsit mormintele, datele personale, credenționalele, pozele unora, urmașii
PE URMELE DEZROBITORILOR ŞI ÎNTREGITORILOR DE NEAM ŞI ŢARĂ [Corola-blog/BlogPost/93923_a_95215]
-
Zalău, d-lui cercetător Marin Pop, Muzeului Județean din Satu Mare, d-lui director Marta Liviu, d-lui col. (r) Traian Corneanu de la Cluj - Napoca, Asociației culturale „Bodava”, preoților parohi din localitățile în care se află mormintele delegaților din 1918, ziarului Graiul Maramureșului care mi-a fost mereu alături prin redactorul-șef adjunct Alec Portase. Așa am găsit eu de cuviință să-mi exprim recunoștința față de cei care la 1 Decembrie 1918, înfruntând primejdiile ( să nu uităm de gerul năprasnic de atunci
PE URMELE DEZROBITORILOR ŞI ÎNTREGITORILOR DE NEAM ŞI ŢARĂ [Corola-blog/BlogPost/93923_a_95215]
-
de ce scriem? Întotdeauna am avut un profund respect față de litera Constituției, de articolul 30 din Legea fundamentală a țării, care grăiește: „(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile”; (2) Cenzura, de orice fel, este interzisă; (6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
decît orice sabie cu două tăișuri, mi-ai luat odihna și m-ai îmbrăcat în pielea de foc a strigătului, acum eu culeg strugurii și îi așez în coșurile pîntecoase, iar vinul începe singur să boncăluiască în arterele mele în graiul insomniei, dar tu vii seară de seară în ospeția gîndului, Rabbi, și mă ademenești în mirul iertării cu care glăsuiește sîngele hipermnezic vărsat la nașterea utopiei deoarece chipurile lucrurilor care sînt în ceruri au trebuit curățate în felul acesta, a
RABBI by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/12809_a_14134]
-
faptului că "da"-ul romanilor fusese sic, Dante înclină să acorde o anume preeminență (sau întîietate) limbii lui materne, italiana. Potrivit clasificării amintite, româna (pe care Dante o ignoră, — și nici n-ar fi putut să facă altfel) este un grai de "da". Obîrșia cuvîntului e slavă: răspund afirmativ la întrebări, prin acest "da", bulgarii, sîrbii, rușii. În paranteză fie spus: Tristan Tzara, în primu-i Manifest, amintește dubla afirmație, "da, da", din rusă și română, drept o posibilă semnificație fortuită a
OUI-DA by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/12912_a_14237]
-
a lor într-un cuvînt monosilabic. Deschid, aici, o altă paranteză: în micul Larousse pe care-l am în preajmă, ediția 1973, cuvântul da se află la distanță de treisprezece termeni de dada, în accepțiunea lui originară — anume "cal", în graiul infantil, și, ulterior, la figurat, "marotă" —, și de paisprezece, de dada-ul cestălalt, adică "denumirea adoptată în 1916 de un grup de scriitori și de artiști potrivnici absurdității vremii lor și hotărîți să pună sub semnul întrebării toate modurile tradiționale
OUI-DA by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/12912_a_14237]
-
culoare norul singuratic călătorind asupră-mi grindina descumpănirii despică semnul și neuitarea cade în ropot nemărginit ploaia celestă grindina neghicirii pe acoperișul lumii se sparge heruvul destăinuit într’un cerc luminos se arată purtând pe patru aripi izbăvitorul miel însângerat Graiul pietrelor o tăcere de cremene cuprinde clipa ceasul și ziua câtă iarbă și frunză naude navede nagreul văzduhului nici urmă de foșnet adierile-s duse’n pierzanii și nu e duh ori arătare neștiută să desferece graiul ascuns al pietrelor
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/13259_a_14584]