4,800 matches
-
pătruns de primăvară Căci gata-mi e de rod întreaga mea ființă. * Mi-i Patria un sipet plin de zestre, Ștergarele împodobite cu poieni de Rai, Un lăicer țesut de două mâini măiastre Și șoapta dinspre Cer, cu blândul mamei grai. * E Patria îndemnul tatei dinspre astre, Să-i îngrijesc izvorul cel săpat de el, Ca apa, susurând, s-ajungă-n valurile-albastre Și, de acolo, aburii de Patrie - la Cer. * E Patria podoabă, coroană princiară Ce-nnobilează răzășeasca-mi viță, Ea sevă-mi dă
PATRIA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 700 din 30 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Patria_gheorghe_parlea_1354303079.html [Corola-blog/BlogPost/359391_a_360720]
-
devastează plecările, sosirile. Copaci argintați adăpostesc Înlănțuiți în triluri, canarii. Cutreierată de implacabil Stârnit de suflul nemuririi Mă înfioram. Pe cărarea regăsirii A lergam. Ninsori îmi cad pe cuget și pe trup Când Fostu-mi-a dat să aud în graiul gângurit demult cântări. Sub puterea cântului mergeam Prin albul ținut Dar nu la pas, și nici fugind, Dansam. Pe mal de transparente Ape clare Sub arborii de argint Într-o eternă sărbătoare. Mă roteam . Mergeam rotindu-mă și ascultam. Nimic
HIPERBOREEA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 by http://confluente.ro/Hiperboreea_elena_armenescu_1328988988.html [Corola-blog/BlogPost/346638_a_347967]
-
trăită, nu-i e de ajuns Un simplu sonet! Blând, din înalt, mă privește și luna, ce Are pe față un zâmbet ciudat. Nu-mi amintesc, dar, parcă ceva a-ntrebat... Eu am răspuns, cu gândul la tine, Am implorat fără grai, fermecat, Si-n valuri de rece sudoare Am revenit pe pământ. Am visat! Iartă, Doamne! Am venit în lumea-aceasta Neștiind că poate fi Toată viața doar o farsă Ori o joacă de copii... Am venit din lumi astrale Nălucind
ACROSTIH ÎN FAMILIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 by http://confluente.ro/Acrostih_in_familie_marian_malciu_1360423271.html [Corola-blog/BlogPost/351861_a_353190]
-
continuității românești ca neam prin limbă și credință s-a datorat Rezistenței prin Religie, fapt cardinal, determinant care, a revenit ca întotdeauna Bisericii ortodoxe, ce se revendica de altfel și ca o Înaltă Școală Domnească exprimată categoric și revelator prin graiul autoritar și solemn al Seminarului Teologic Ortodox din Chișinău. Clerul ortodox, ca descendent și urmaș fidel al poporului creștin a menținut trează conștiința creștină în rândul comunității, salvându-i identitatea și autoritatea ca duh național în Biserică și Școală, pe
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1490587113.html [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
a poporului român.” Iată, prin urmare, două publicații dedicate deopotrivă Memoriei și Educației. Sunt exemplare și impresionante desfășurările de energie, diversitatea formelor active prin care acești oameni se exprimau, inteligența, sensibilitatea, entuziasmul, rigoarea și mai ales iubirea de neam, de grai, de cântec românesc și tradiții, toate într-un climat, așa cum se știe, de-a dreptul, ostil. Recursul la memorie, într-o vreme când globalizarea plasează un grav semn de întrebare în însăși esența identitară (a noastră și a tuturor) pare
Despre Educaţie, Memorie, Uitare…et quibusdam aliis.. by http://uzp.org.ro/despre-educatie-memorie-uitare-et-quibusdam-aliis/ [Corola-blog/BlogPost/93525_a_94817]
-
română. Orice colectiv artistic poate învăța un dans românesc, însă suntem români atunci când vorbim, simțim, avem credință românească”. Liturghia lui Tudor Gheorghe Lecția cum trebuie să fim, să ne menținem coloana vertebrală și cum s-ar țese o sărbătoare a graiului matern ne-a dat-o Tudor Gheorghe - cel mult așteptat. Or, am răbdat ore în șir perindările scenice numai de dragul acestui incomparabil trubadur al dorurilor românești. „Era cel mai nimerit să fi apărut Tudor Gheorghe după corul „Dragoș Vodă” sau
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/trista-zi-in-joc-si-cantec/ [Corola-blog/BlogPost/92332_a_93624]
-
populare ale bucovinenilor, cât de melodios răsună în ziua de azi Miron Costin, Dosoftei, frații poeți Văcăreștii, Nicolae Paulete, Alecsandri, nemaivorbind de poezia lui Grigore Vieru, cu care a început și a încheiat recitalul! La poarta Raiului și „în cuibul graiului” ne-am simțit cu Tudor Gheorghe, de parcă am fi asistat la o liturghie. Fiecare strofă cântată era însoțită de o sensibilă descifrare a cuvintelor, interpretul ajutându-ne să le gustăm splendoarea, să apreciem talentul incontestabil al celor ce le-au
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/trista-zi-in-joc-si-cantec/ [Corola-blog/BlogPost/92332_a_93624]
-
tot de la noi. Pentru cinstirea limbii noastre, în această zi festivă se desfasoara manifestări în fiecare colț de țară, dar și cu ecouri oriunde în lume se vorbește limba română, un prilej de a-și exprima dragostea și prețuirea pentru graiul sfânt cu miresme de azima, grâi de o rară frumusețe și armonie, limba generatoare de poliseisme și metafore, adânc înfipta în pământul țării noastre. Participând la o astfel de manifestare care se desfășoară la Râmnicu Vâlcea anul acesta, împreună cu organizatorii
ELOGIU LIMBII ROMÂNE -ELENA BUICA (TORONTO/CANADA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1440306103.html [Corola-blog/BlogPost/373804_a_375133]
-
lor. Îndrăgită de poetul Vasile Alecsandri, acesta spunea că este: “tezaurul cel mai prețios pe care-l moștenesc copiii de la părinți, depozitul sacru lăsat de generațiile trecute”.Poetul Nichita Stănescu mărturisea: „Patria mea e limba română". Cu mult hâr, în graiul sau, poporul nostru a scos la lumină multe proverbe și zicători pline de învățăminte din bătrâni. La această sărbătoare, se cuvine să amintim la loc de cea mai mare cinste de făuritorul limbii române moderne, genialul nostru poet național, Mihai
ELOGIU LIMBII ROMÂNE -ELENA BUICA (TORONTO/CANADA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1440306103.html [Corola-blog/BlogPost/373804_a_375133]
-
haină celor mai înalte idei. Cuvântul, fie rostit prin viu grâi, fie așternut în scrieri, este comoara fără preț cu care ne-a învrednicit Pronia Cerească. „La început a fost cuvântul, spune Biblia, cuvantul prin care toate s-au făcut”. Graiul este haină care îmbracă gândurile și trăirile noastre pitrocite în adâncul inimii și în cutele adânci ale minții omenești. Cuvântul limpezește zonele abisale ale conștiinței umane, el e acela care creeaza relieful istoric al timpului unui neam înveșnicindu-l. Cu ajutorul
ELOGIU LIMBII ROMÂNE -ELENA BUICA (TORONTO/CANADA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1440306103.html [Corola-blog/BlogPost/373804_a_375133]
-
este haină care îmbracă gândurile și trăirile noastre pitrocite în adâncul inimii și în cutele adânci ale minții omenești. Cuvântul limpezește zonele abisale ale conștiinței umane, el e acela care creeaza relieful istoric al timpului unui neam înveșnicindu-l. Cu ajutorul graiului poți petrece o viață în toată deplinătatea ei, rezonezi cu clipă de iluminare a gândului și cu elanul subtil, curat și sfânt al inimii. Graiul este sunetul pulsațiilor inimii și ale cutelor creierului uman. Cu o vechime "în adâncuri înfundata
ELOGIU LIMBII ROMÂNE -ELENA BUICA (TORONTO/CANADA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1440306103.html [Corola-blog/BlogPost/373804_a_375133]
-
umane, el e acela care creeaza relieful istoric al timpului unui neam înveșnicindu-l. Cu ajutorul graiului poți petrece o viață în toată deplinătatea ei, rezonezi cu clipă de iluminare a gândului și cu elanul subtil, curat și sfânt al inimii. Graiul este sunetul pulsațiilor inimii și ale cutelor creierului uman. Cu o vechime "în adâncuri înfundata", astăzi, cu satisfacție constatăm că limba noastră maternă, oficială, literară, vorbită și scrisă, este tot mai răspândită în lume și purtată cu dragoste de către emigranți
ELOGIU LIMBII ROMÂNE -ELENA BUICA (TORONTO/CANADA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1440306103.html [Corola-blog/BlogPost/373804_a_375133]
-
O lume restrânsă, o elită de ordin moral și spiritual, rânduită și funcționând conform cu imperativele asumate de cel ce, în felul meu de a gândi, este o persoană (nu, pur și simplu, un individ). Am mai spus-o, în viu grai sau în scris. După convingerea mea, o persoană este acel exemplar uman, purtător de excelență, care trăiește pentru un ideal, care e animat nu doar de simțământul, ci și de cultul valorii și care își recunoaște necesități spirituale conștientizate. Eroii
EUGEN DORCESCU, DESPRE MERITOCRAŢIE* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1464722133.html [Corola-blog/BlogPost/369253_a_370582]
-
verbul “a omeni”, un verb fără echivalent în alte limbi. Da, căci pentru țăranul român, cel despre care Petre Țuțea avea să afirme că însuși statul se sprijină pe cioarecii lui, verbul în discuție nu are doar conotația din alte graiuri de “a trata”, ci el dobândește sensul profund uman de a-l cinsti pe semenul interlocutor sau musafir cu o atare considerație și afecțiune, încât acesta - oricât ar fi de umil - să se simtă cu adevărat om... Nu asta ne
CONŢINUTUL FABULOS AL NOŢIUNII OMENESC (UMAN) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1452593871.html [Corola-blog/BlogPost/369067_a_370396]
-
cântării dealurile și câmpiile, munții și izvoarele, doinele și baladele, cerul și pământul, soarele și stelele, luceafărul și dragobetele. În Dorul fiecărei Mame se întrupează Cuvântul lui Dumnezeu, se oglindește frumusețea Fecioarei Maria, se cuminecă Sfinții Neamului, se înfașă toate graiurile nerostite, se rostesc toate legănările din vis, gânguresc toate gândurile serafic-înmugurite, chicotesc toate cuvintele slăvit-înflorite, dănțuiesc toate visele îmbobocite, tresaltă toate alinările ce suspină, se cuprind toate legănările, se îmbrățișează toate năzuințele, se înfiripă toate căutările, se țes toate așteptările
MĂRŢIŞORUL FRUMUSEŢII DESĂVÂRŞITE: FECIOARA-FEMEIA-MAMA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1393936072.html [Corola-blog/BlogPost/347638_a_348967]
-
Bunica nu o suferă pe această fată a ei, mai mare, pe Elisaveta, mama fraților mei! Zice că s-a înhăitat la rele cu tata și nu o compătimește de viața grea, care o duce cu el! Eu, eram fără grai după acea poveste, mă treceau fiori, doar că o auzisem.Era greu de imaginat și descris ce simțea biata mea prietenă, trăind în acel infern de viață, cu astfel de părinți. Atunci am înțeles eu un mare adevăr. Anume, că
INGRID (4)FRAGMENT DE ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1465760048.html [Corola-blog/BlogPost/370844_a_372173]
-
acesta, dar nu numărul de semnături sau de like-uri validează dreptul de exprimare, ci legea. Articolul 30 din Constituția României statuează că „Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.”, iar „Cenzura de orice fel este interzisă”. Uniunea Jurnaliștilor Români de Pretutindeni solicită Primarului Municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, să apere dreptul fundamental la liberă
UNIUNEA JURNALIȘTILOR ROMNÂNI DE PRETUTINDENI, SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE PRIMARUL ORAȘULUI CLUJ.APĂRAȚI DREPTUL FUNDAMENTAL DE EXPRIMARE A ZIARISTULUI ȘI SCRIITORULUI DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în by http://confluente.ro/al_florin_tene_1490628106.html [Corola-blog/BlogPost/370791_a_372120]
-
România/ imne Îți slăvesc.// Gânduri-fapte-graiuri,/ doruri mână-n mână/ slujind Crezul nostru/ cel dumnezeiesc,/ se prind ca-ntr-o horă/ în Vestea cea Bună,/ credința, nădejdea/ în Tine le-adună,/ cu harul iubirii/ în Tine înfloresc.// În stihuri de aur/ graiuri românești/ se preling în vinul/ Sfintelor Potire./ Ctitorii, pisanii,/ hrisoave cerești,/ stiharul ce-nbracă/ Dacoromânia/ să liturghisească aleasă mărire/ Prea sfintei Crăiese -/ Fecioara Maria! Prof. dr. Gheorghe Constantin Nistoroiu
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini by http://uzp.org.ro/cinstirea-fecioarei-mariai-in-slova-marilor-poeti-crestini/ [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
în final, nu-ți mai vine să cobori din mașina lor și nici să te rupi de vrajă. Rămâi acolo ancorat, pierdut în gânduri și dezmierdând-o pe cățelușa Țuca, "zburdalnica jucărie vie", nelipsită din călătorii, dezmierdări care traduc în graiul lor emoții unice. Și astfel, grație imaginilor date de lectură, te trezești în insula frumoasei Afrodita și a lui Zeus. Pentru o perioadă rămâi adâncit în acel timp al strălucirii vremurilor apuse - "țesătură fină de frumuseți pline de mistere"- și
PUNTE CĂTRE ETERNITATE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_cipru_corola_de_lumina_elena_buica_1356509840.html [Corola-blog/BlogPost/366086_a_367415]
-
DE PRIN VORBE, EMINESCU, ESTE-A SUFLETULUI HRANĂ ... Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 324 din 20 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Sfiicioși cătăm prin rugă, ca-n atâtea dăți, iertare, Deolaltă punem gândul și tăcerea în chemare. Vechiu’ grai tăcut ne-adapă prin cuvânt fără prihană. De prin vorbe, Eminescu, este-a sufletului hrană. Multe gânduri așezate în veșmintele vorbirii, Ce-au trecut prin pana-i sfântă, stau sortite nemuririi. Azi, poeți cuprinși de vorbă și de dulcele-i
DE PRIN VORBE, EMINESCU, ESTE-A SUFLETULUI HRANĂ ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/De_prin_vorbe_eminescu_este_a_sufletului_hrana.html [Corola-blog/BlogPost/357310_a_358639]
-
de ce scriem? Întotdeauna am avut un profund respect față de litera Constituției, de articolul 30 din Legea fundamentală a țării, care grăiește: „(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile”; (2) Cenzura, de orice fel, este interzisă; (6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” by http://uzp.org.ro/gazetaria-nu-i-o-meserie-pentru-fricosi/ [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
îndelungat travaliu, Georgeta Resteman debutează cu o carte limpede și convingătoare, urmând filonul tradițional al poeziei ardelene (Coșbuc, Goga). „Fărâme de azimă” nu este produsul unor eprubete sterile, autoarea lor nu este contaminată de frământările generaționiste ci urmărește cu fidelitate graiul simțirii aparent fără preocupări estetice. Rostirea poetică este directă, nu se lasă strivită în contorsiuni stilistice, nu apelează la durități de limbaj, nu ascunde patimi revanșarde și ambiții elitiste...”. Este foarte adevărat. Aparent, poeta nu face risipă de metafore, dar
O NOUĂ STEA ÎN UNIVERSUL LITERATURII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 by http://confluente.ro/_o_noua_stea_in_universul_li_marian_malciu_1365360664.html [Corola-blog/BlogPost/345747_a_347076]
-
a fi, CORNEL BOTEANU abordează - sub pretextul unei povești cu un ethos special (prin care transpare iubirea țesuta cu fir alb de borangic) - atât redescoperirea, transcrierea, interpretarea unor mituri ancestrale, cât și (re)aducerea în atenția publicului cititor a frumuseții graiului autentic din zona Olteniei (romancierul - originar fiind din Baia de Arama, Mehedinți). Construind un epos bine structurat, străfulgerat de originalitate și încărcat de valente etnografice unice, printre întâmplările țesute cu măiestrie, se readuc la viață perioade dintr-o istorie nealterata a ținuturilor
O NOUĂ APARIŢIE LITERARĂ, ÎN COLECŢIA EPOSS A EDITURII ARMONII CULTURALE: CORNEL BOTEANU by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_o_noua_aparitie_li_gheorghe_stroia_1353474977.html [Corola-blog/BlogPost/364804_a_366133]
-
spus firesc: Dacă tot trăii degeaba Și acum se-ncurcă treaba, Mai bine să mă trezesc! Și-am deschis îndată ochii Pe când mă-mpungea în coastă Drăgălașa de nevastă Cu parfum suav de rochii: - Ce te uiți parcă n-ai grai? Bea-ți cafeaua și te du Până-n junglă și adu, Merindele pentru trai! Referință Bibliografică: Hands up! Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 793, Anul III, 03 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Untaru : Toate Drepturile
HANDS UP! de ION UNTARU în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/Hands_up_ion_untaru_1362366357.html [Corola-blog/BlogPost/359687_a_361016]
-
sângele, din inima cu pai... Împacă-te cu tot ce-ai vrut sa iei, Să dai lumini, lumină ca să ai... Și lasă-te păscut de limbi de miei... Răbdarea fie-ți pajiște cu cei Pe care i-ai iubit, fără de grai... Înșeuați sunt caii fără șei... 21 martie 2013 Referință Bibliografică: Elegia apusului / Jianu Liviu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 811, Anul III, 21 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Jianu Liviu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
ELEGIA APUSULUI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 by http://confluente.ro/Elegia_apusului_jianu_liviu_1363858440.html [Corola-blog/BlogPost/349103_a_350432]