6,153 matches
-
noaptea nunții. Va fi suficient timp să ne bucurăm după ce vom fi admiși. Nu de alta, dar ni s-a întâmplat de prea multe ori să bem cupă de șampanie în timp ce alții ne furau în liniște caii gata înșeuați din grajd! Statutul intelectualilor publici este pus, așadar, el însuși sub semnul întrebării. Ce fel de credibilitate avem noi, ca susținători ai lui Constantinescu (iată, mă solidarizez cu cei care s-au făcut luntre și punte pentru a impune la conducerea țării
Trepãduscheala by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17440_a_18765]
-
mirosuri tari. La primul etaj, în jurul bucătăriei, ar fi fost interesant, dar nu era încă timpul mirosurilor plăcute. Cu un etaj mai sus, ușile se trântesc și se aerisesc paturile. Nu, absolut sigur, nimic nu ne place, casă, grădină, șură, grajd, chiar nici curtea, unde, dacă near găsi, s-ar putea să ne pună să smulgem buruieni! În anumite zile, zarurile par măsluite. Lipsă de chef, de plan, de idei. „Ce-o să facem?” se plângea frățiorul meu. Ochii lui se rugau
Françoise Choquard - Magazinul by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/2477_a_3802]
-
gât dacă aș fi democrație populară. știut că tu erai... Păstrez versurile lui, între care unele sunt de o reală De fapt ar fi trebuit să mă aștept de la obrăznicia cu valoare artistică, dar toate străbătute de un profund tragism grajdul... aproape Sakaesperian. Și când te gândești cât m-am luptat cu Mănescu să nu Și nu pentru persoana lui, ci pentru situația unui popor și te lase repetent... a unei țări întregi. Și a căzut pe gânduri, amintindu-și de
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea (continuare din numărul anterior). In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Virgil Sacerdoţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_80]
-
înconjurate cu avea aproape 5000 de persoane, care și-au construit casele flori: Auteuil, Chomedey, Duvernay, Fabreville, Iles-Laval, pe malurile celor două râuri înconjurătoare. Din cauza Laval-des-Rapides, Laval-sur-le-Lac, Laval-Ouest, Pont-suprafațelor împădurite, gospodarul trebuia să-și construiască Viau, Saint-Rose, Sainte-Dorothée, Saint-Francois, Saint-un grajd bine închis, pentru a-și proteja caii, oile, porcii și 36 D Lestine iterare Vincent-de-Paul și Vimont. Aceste cartiere sunt repartizate în ani, pe când era adolescent. Conform recensământului din alte sase sectoare administrative. anul 2006, reiese că în orașul Laval
Laval, oraş încărcat de legende. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_54]
-
în această zi are loc Chiraleisa, obicei de purificare a spațiului și de invocare a rodului bogat, organizat de copii după modelul colindelor. În ajun sau chiar de Boboteaza, mici grupuri de băieți intra în curțile oamenilor și înconjoară casele, grajdurile, adăposturile pentru fan, sunând din clopoței și talăngi, rostind în cor: "Chiraleisa, /spic de grâu /până-n brâu, /roade bune, /mană-n grâne!". Colindătorii poartă la căciuli busuioc, brad, vâsc, salcie, plante cu multiple semnificații. În alte zone, copiii poartă colăci
Ce obiceiuri se păstreză de Bobotează () [Corola-journal/Journalistic/23999_a_25324]
-
o primă variantă în piatră, în jurul anului 1650, apoi o a doua variantă în 1750, iar a treia, și ultima, un secol mai târziu. Din epoca celei de-a doua variante a castelului există pe domeniu doar o singură clădire, grajdul. Casa Musafirilor a fost reconstruită cu forțe locale. Au fost selectați zilieri dintre locuitorii comunei, iar ei au fost îndrumați de dirigintele de șantier Ion Ștefan, angajat al Casei MS Regelui. Arhitectul construcției a fost dl Eugen Cordoș, de la Alba
Cel mai tare loc de vacanță din țară, inaugurat de Sf. Maria by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/21762_a_23087]
-
miresmele sale cuprinse de combustia propriei lor naturi, învecinîndu-se cu utopia: "Ai grijă cum apropii degetele de struguri/ cerul e chiar în dosul frunzelor viu ca trupul/ fetei pe care cuvintele au amețit-o și s-a urcat în/ podul grajdului să fie mai aproape de semnele vuitoare/ ale norilor/ visa și cerea struguri/ visa și cerșea alte poame/ mîinile mele buimace i-au cuprins oasele/ pata albă a frunții// am cîștigat pentru tine un mănunchi de vegetație/ cuvinte încurcate moalele capului
Analiză lirică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16713_a_18038]
-
electoratul le preferă tâlharii la drumul mare, pentru că măcar se află pe aceeași lungime de undă cu ei! Obișnuiți să-și completeze veniturile din furtișaguri, ciordind cu seninătate din curtea fabricii, din magazia de rechizite sau, pur și simplu, din grajdul împrejmuitor al întreprinderii, românul e uluit astăzi că nu mai are ce să fure! E indignat că bodyguarzii au nerușinarea să le controleze geanta la ieșirea din instituție și că patronul e cu ochiul în permanență pe producție! Așa se
România post-constantinesciană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16994_a_18319]
-
secolul al XVI-lea începe să fie folosită piatra. Casele țărănești obișnuite aveau o singură încăpere, destul de mică și aceasta, servind drept adăpost atît oamenilor, cît și, uneori, animalelor, de care oamenii profitau și spre a se încălzi. Clădirile-anexă (hambare, grajduri etc.) sînt caracteristice inițial doar reședințelor boierești. Din majoritatea caselor țărănești, mobilierul lipsea. Oamenii dormeau pe paie sau pe blănuri. Se mînca, stîndu-se pe jos. Lavițele, lăzile, mesele, scaunele se răspîndesc din mediile superioare ale societății spre cele de jos
Cum trăiau românii în Evul Mediu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17083_a_18408]
-
ale poporului? De ce să nu-mi încrustez numele în scorța de copac, când mă știu sortit eternității? De ce să nu sparg ferestrele în tramvai și să smulg plușul din compartimentele de tren, când am nevoie de ele în propriul meu grajd, în care îmi hrănesc cu biberonul mieii pe care, apoi, la marginea drumului, am să-i belesc plin de avânt?" Nu știm - pentru că n-a avut cine să ne spună - unde se sfârșesc drepturile și unde încep îndatoririle noastre. Orbecăim
România: un ecorșeu (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17102_a_18427]
-
grup - cu copiii și Spițui în față - la dispensarul gol în acel moment, la capelă și la mormintele familiei deasupra cărora stau de pază niște tei uriași din care se desprind și zboară învârtindu-se în aer, frunzele moarte; la grajdurile spațioase, dar goale acum. Toți caii ne-au fost rechiziționați, ne spune cu tristețe Catrina, bună călăreață. Mai puțin pasionată de echitație decât mama ei care avea același atașament pentru cai ca soțul ei și a călărit toată viața, alături de
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
de pelin ruptă din șanțul veșnic noroios și plin de bălării de lângă banca din fața casei pe care bunicul Păvăluț ședea înainte de a se hotărî să ia pușca lui de vânătoare, s-o încarce și să împuște cele două iepe din grajd, pe Stela și pe Doinița, ca să nu le ia pe gratis colhozul tâlharilor de comuniști... pe nepotu-său, pe Mihuț, viitorul gestionar al comunei... bunicul, Păvăluț, mulțumit că nu lăsase iepele pe mâna tâlharilor, stătuse mult și se gândise, fiind liber
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
urmă, Veniamin, care avea vreo 12 ani și se juca singur prin sat, se apropiase de casa cu stuf a lui Ghiță care, pe atunci, avea un măgar căruia îi ziceau Tăchiță. Și Veniamin dîndu-se după casă și privind în grajdul în care mai era un cal, și Tăchiță, le văzuse pe cele două fetișcane, pe Lucreția și pe încă una, o vecină, de aceeași vîrstă. Amîndouă rîdeau, - povestea sora Lucreției, sora ei mai mică, aflînd de aceasta de la prietena Lucreției
Criminologul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16132_a_17457]
-
cărui sex monstruos atîrna ca un buzdugan... Ei, toate acestea, criminologul le aflase din sat, din om în om, pînă cea care "mulgea măgarul", femeie măritată acum, mărturisise și că "băiețelul" Veniamin, le văzuse, că trăgea cu ochiul prin poarta grajdului "pe jumate deschisă". Întîmplarea asta, zicea criminologul, complica mult cazul... Și iar recursese la psihiatru, care o analizase pe Lucreția din acest punct de vedere. Bărba-su fusese deja închis, omorul fiind clar, - toporul cu care o lovise crunt, sîngele ei
Criminologul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16132_a_17457]
-
mai vorbim de activiștii și propagandiștii ce săltau în pantofi de oraș peste tarlale și toată suflarea satului ce nu putea fi contenită de a-și duce deîndată vitele la colectivă și a se dezintoxica, astfel, de apăsătoarele miasme ale grajdurilor. Citiți romanele din epocă, scrise și ele sub impulsul entuziasmului și dacă nu vă veți convinge, atunci cereți accesul la dosarul dumneavoastră de la Securitate: este, cu siguranță, voluminos! Dar să răsfoim și ceva mai veche literatură. Ion al lui Rebreanu
În fine, o prognoză optimistă! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16425_a_17750]
-
și să ne dea de mîncare, niște cartofi copți. În schimb noi îi dădeam țigări. Bodolea venea cu multe țigări care peste tot erau foarte prețuite. Și neamțul, corect: Ein man, ein wort. Ne-a lăsat să ne culcăm în grajd, în paie, și ne-a dat cartofi. A fost gentil pînă la capăt. Ne-a dus de la el de acasă la prima gară cu trăsura. Stătea departe de gară. Am uitat să povestesc o aventură. Nu știu dacă pot să
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
spală ugerele la vaci și le mulg direct în găleată fără sidilă din tifon. Cred că am să-i pedepsesc, dar dacă pleacă de la fermă, unde găsesc imediat alții? Cine crezi că preferă să stea în mizeria și mirosul unui grajd zootehnic, când la fel de bine poate lucra la tine la câmp? - Da, dar la tine sunt mai bine plătiți ca la sectorul agricol. - Bine, ne vedem acasă. Te pup. - Și eu! Și se sărutară scurt pe colțul buzelor. Ambii au plecat
CAP. XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382698_a_384027]
-
înseamnă familie. În cel mai bun caz pot însemna prieteni, dar nu familie. - Ai și tu dreptate. Bine atunci, mai vorbim. Eu am plecat. Mă bucur că v-am văzut. Părăsi imediat biroul, se urcă în șaretă și dispăru după grajd. - Hai, Săndica, să ne facem câte o cafea până ne apucăm de treabă. - Nu a spus soțul tău că sunt bună de cinste? Atunci fac eu cinste cu o cafea. Am luat din București cafea bună. - Bine, atunci te aștept
CAP. XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382698_a_384027]
-
omenoși cu noi, românii! Se vede treaba că ni s-a pretins imposibilul. în locul d-lui Năstase, mi-aș fi vândut colecția de tablouri, aflând că pe vremea când destinul țării depindea de mine casele de copii sunt niște jalnice grajduri pentru sub-oameni. La fel, în locul d-lui Iliescu aș lăsa-o mai moale cu sofismele și aș scoate la licitație cadourile de un sfert de milion de dolari oferite de enigmaticul șeic arab. Sunt sigur că faimosul său Rollex va
Baronesa de fier by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16092_a_17417]
-
zi. Ea refuză instinctiv o prea mare familiaritate cu partenerul de discuție. Nu este arogantă, nici măcar distantă, ci are pur și simplu o atitudine demnă. Îi repugnă acea apropiere sufletească pe care un eseist contemporan o numea "o căldură de grajd" (și care este practicată pe scară largă în presa noastră de după 1989). Păstrarea acestei atitudini este favorizată de împrejurarea că mulți dintre scriitorii și ziariștii care i-au luat poetei interviuri sunt ei înșiși adepți ai unui stil gazetăresc elegant
De la monolog la dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16126_a_17451]
-
slăbit legăturile și, vrând să intre la o iapă, s-a ridicat în două picioare după care a intrat cu burta într-un stâlp. Era miezul nopții când am primit telefon, că se întâmplase ceva rău cu calul meu în grajd, să vin repede. Nu mi-au spus ce. Când am intrat în grajd l-am văzut pe Joxer la pământ, trecut prin- tr-un stâlp ca-ntr-o țeapă. S-a zbătut să se smulgă până s-a despicat în două
Agenda2003-12-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280833_a_282162]
-
două picioare după care a intrat cu burta într-un stâlp. Era miezul nopții când am primit telefon, că se întâmplase ceva rău cu calul meu în grajd, să vin repede. Nu mi-au spus ce. Când am intrat în grajd l-am văzut pe Joxer la pământ, trecut prin- tr-un stâlp ca-ntr-o țeapă. S-a zbătut să se smulgă până s-a despicat în două. Atunci m-am apucat de fumat“, ne-a povestit Laurențiu Covaci nenorocirea. Tribut
Agenda2003-12-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280833_a_282162]
-
femeia de 43 de ani. "Cel puțin o dată pe lună am trecut pe la această familie. Niciodată, de câte ori am trecut pe acolo, noi nu am găsit-o legată. În luna octombrie, în 2010, asistentul social a găsit-o închisă într-un grajd. Am sesizat Spitalul Municipal Bârlad", a declarat primarul comunei Puiești, pentru Realitatea. Prefectul a cerut o anchetă, iar reprezentanții Direcției de Asistență Socială Vaslui au anunțat că vor sesiza Parchetul. "M-am deplasat la fața locului. În zilele următoare vom
Fata ţinută legată cu funia de mama sa a fost luată de Protecţia Copilului () [Corola-journal/Journalistic/26086_a_27411]
-
-le mâinile amorțite / De căutări prin toate cotloanele / Refuzate de locuitorii din Buffalo Grove", (Căutări silnice, p. 15); Mac Gregory, pustnic, "scârbit sau izolat de lume", "și-a asumat rolul de paria", trăiește lângă un arțar, iar iarna "coboară la grajdurile unui congresman", este "paznicul pădurii, / Al aerului curat, al anotimpurilor", al naturii se înțelege și din această perspectivă șia asumat rolul de consultanță pentru îndrăgostiți, cu subînțelesul: "facerea de bine nu e a noastră / Ne-a lăsat-o Dumnezeu, ca să
MARIAN BARBU ŞI POEZIA ANALITICĂ. In: Editura Destine Literare by Dumitru Velea () [Corola-journal/Journalistic/90_a_417]
-
iarmaroace; Dupi, stuci, popici, cînd vor să joace Înșală loazele năuce! Dar pleașca? Ia aminte-ncoace: La tîrfe și la crîșmi se duce! Te trage din mocirlă-n laturi; Cosește-n prat, dă-n brînci pe-ogor, Țesala căi, prin grajd să maturi, De nu ți-a fost la buchi ușor, Și ai s-aduni, muncind de zor. Dar cînd tinzi tortul pe uluce Ce faci cu-al trudei tale spor? La tîrfe și la crîșmi se duce! Meși, rantii, laibăre
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]