5,667 matches
-
adresându-se “cetitorului”, îi cerea să-și “deparaziteze creierul”, pentru a lichida un trecut de lecturi conformiste și convenționale; proclama apoi categoric că “artistul nu imită artistul creează linia cuvântul culoarea pe care n-o găsești în dicționar”, califica disprețuitor “gramatica logica sentimentalismul ca agățătoare de rufe” și cerea imperativ “să vie sângerarea cuvântului metalic lepădarea formulelor purgative”, promițând chiar, nu fără accente patetice, că atunci “cînd formulă va deveni ceea ce facem ne vom lepăda și de noi în aerul anesteziat
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
direct desfășurarea de antene vibrând spre Paris, Londra, New York și Berlin, cu o viteză de telefonie fără fir... În anul imediat următor, la “revista de artă constructivistă” Punct (noiembrie 1924-martie 1925), devenea teoretician nu mai puțin îndrăzneț al unei noi “gramatici” a poeziei, susținând, cu merite de pionier în contextul literar al momentului, nu doar împrospătarea universului imaginar, pe care-l dorea adus la zi, adică în sincronie cu pulsul epocii mașiniste și ritmurile ei mecanice, în opoziție însă cu aceeași
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
a poeziei, susținând, cu merite de pionier în contextul literar al momentului, nu doar împrospătarea universului imaginar, pe care-l dorea adus la zi, adică în sincronie cu pulsul epocii mașiniste și ritmurile ei mecanice, în opoziție însă cu aceeași gramatică și logică nu de mult ironizate: “Creatorul nou a dărâmat deci și regulile cunoscute ale gramaticii. Imaginea nouă a creat și o construcție nouă. Și cât de admirabile imagini rezultă uneori din o greșeală de gramatică” - scria el într-un
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
imaginar, pe care-l dorea adus la zi, adică în sincronie cu pulsul epocii mașiniste și ritmurile ei mecanice, în opoziție însă cu aceeași gramatică și logică nu de mult ironizate: “Creatorul nou a dărâmat deci și regulile cunoscute ale gramaticii. Imaginea nouă a creat și o construcție nouă. Și cât de admirabile imagini rezultă uneori din o greșeală de gramatică” - scria el într-un articol de referință, intitulat chiar Gramatică (în “Punct”, nr. 6-7, 1925). Jurând, atunci, pe doctrina constructivistă
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
opoziție însă cu aceeași gramatică și logică nu de mult ironizate: “Creatorul nou a dărâmat deci și regulile cunoscute ale gramaticii. Imaginea nouă a creat și o construcție nouă. Și cât de admirabile imagini rezultă uneori din o greșeală de gramatică” - scria el într-un articol de referință, intitulat chiar Gramatică (în “Punct”, nr. 6-7, 1925). Jurând, atunci, pe doctrina constructivistă ilustrată în artele plastice abstracționiste, aproxima un derivat echivalent, a ceea ce era propus drept articulare disciplinată, controlată intelectual, ca și
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
ironizate: “Creatorul nou a dărâmat deci și regulile cunoscute ale gramaticii. Imaginea nouă a creat și o construcție nouă. Și cât de admirabile imagini rezultă uneori din o greșeală de gramatică” - scria el într-un articol de referință, intitulat chiar Gramatică (în “Punct”, nr. 6-7, 1925). Jurând, atunci, pe doctrina constructivistă ilustrată în artele plastice abstracționiste, aproxima un derivat echivalent, a ceea ce era propus drept articulare disciplinată, controlată intelectual, ca și inginerește, de linii, volume, culori aflate la dispoziția unui arhitect
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
a imaginii poetice și a configurației sonore și plastice a poemului, nu era străină de recent asimilatele idei ale unui Théo Van Doesburg, citit în franceză și chiar în românește, în texte unde “neoplasticianul” olandez de la “De Stijl” chema exemplul gramaticii stricte, mallarméene, în sprijinul noii austerități. Invocarea valorii “cuvântului nou și plin în sine” din Manifestul activist către tinerime al lui Ion Vinea de la “Contimporanul” (mai, 1924) nu era nici ea departe. Oricum, poziția tânărului autor român se arăta cutezătoare
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
Rodica Zafiu Nu e tocmai ușor să-ți formezi, consultînd mai multe gramatici românești, o idee limpede despre forma accentuată de dativ a pronumelui reflexiv. În tratate și manuale diferite este indicată uneori forma sie, alteori sieși, adesea ambele („își spune sie / sieși”), într-o ordine despre care nu este foarte clar dacă
„Asupra sieși” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13386_a_14711]
-
și manuale diferite este indicată uneori forma sie, alteori sieși, adesea ambele („își spune sie / sieși”), într-o ordine despre care nu este foarte clar dacă reflectă intenția normativă a autorilor sau mai curînd constatarea unor tendințe ale uzului. În Gramatica pentru toți (ed. a II-a, 1997, p. 168), Mioara Avram își manifestă preferința pentru sie: „Formele accentuate de dativ sînt puțin întrebuințate în limba contemporană, ceea ce explică ezitările cu privire la forma corectă sie (alături de care se întîlnesc uneori variantele învechite
„Asupra sieși” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13386_a_14711]
-
168), Mioara Avram își manifestă preferința pentru sie: „Formele accentuate de dativ sînt puțin întrebuințate în limba contemporană, ceea ce explică ezitările cu privire la forma corectă sie (alături de care se întîlnesc uneori variantele învechite șie, sieși sau șieși)”. Într-o lucrare similară, Gramatica limbii române (1997), Dumitru Irimia cuprinde doar forma șie (ilustrată prin citate din Eminescu). În Gramatica limbii române („Gramatica Academiei”) din 1966 erau înregistrate ca forme standard atît sie, cît și sieși (șie și șieși fiind considerate învechite). Între gramatici
„Asupra sieși” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13386_a_14711]
-
limba contemporană, ceea ce explică ezitările cu privire la forma corectă sie (alături de care se întîlnesc uneori variantele învechite șie, sieși sau șieși)”. Într-o lucrare similară, Gramatica limbii române (1997), Dumitru Irimia cuprinde doar forma șie (ilustrată prin citate din Eminescu). În Gramatica limbii române („Gramatica Academiei”) din 1966 erau înregistrate ca forme standard atît sie, cît și sieși (șie și șieși fiind considerate învechite). Între gramatici apar deci diferențe notabile în aprecierea și recomandarea formelor; nu altfel stau lucrurile în dicționare. În
„Asupra sieși” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13386_a_14711]
-
explică ezitările cu privire la forma corectă sie (alături de care se întîlnesc uneori variantele învechite șie, sieși sau șieși)”. Într-o lucrare similară, Gramatica limbii române (1997), Dumitru Irimia cuprinde doar forma șie (ilustrată prin citate din Eminescu). În Gramatica limbii române („Gramatica Academiei”) din 1966 erau înregistrate ca forme standard atît sie, cît și sieși (șie și șieși fiind considerate învechite). Între gramatici apar deci diferențe notabile în aprecierea și recomandarea formelor; nu altfel stau lucrurile în dicționare. În DEX sînt incluse
„Asupra sieși” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13386_a_14711]
-
Gramatica limbii române (1997), Dumitru Irimia cuprinde doar forma șie (ilustrată prin citate din Eminescu). În Gramatica limbii române („Gramatica Academiei”) din 1966 erau înregistrate ca forme standard atît sie, cît și sieși (șie și șieși fiind considerate învechite). Între gramatici apar deci diferențe notabile în aprecierea și recomandarea formelor; nu altfel stau lucrurile în dicționare. În DEX sînt incluse, ca forme egal îndreptățite, șie și sieși (nu însă sie). E drept că puțini se gîndesc să caute într-un dicționar
„Asupra sieși” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13386_a_14711]
-
rog - pe-o centură...) cu semnificația de rigoare, ceea ce înseamnă că lumea se emancipează. Și nu e rău deloc că domnul președinte a început să se rupă de marinărisme și de metropola de la malul mării, precum domnul Theodor Stolojan de gramatică, spunându-le participanților la recentul Congres al liberalilor: "PNL a arătat că se poate guverna pe sine însăși"... S-ar putea să fie un picuț mai complicat, dar trebuie încercată și varianta "prin sine însuși - uneori dă rezultate; fiindcă ar
... alte Sporturi televizate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12036_a_13361]
-
unde regula ar fi putut fi formulată foarte clar: "cazul dativ-genitiv singurit nearticlat, către care se adauge Ń, e criteriul formării cazului dativ-genitiv singurit articlat". Hasdeu afirma că variațiile erau posibile și pentru că până în acel moment regula nu fusese explicitată: "Gramatica română n-a înfățișat pîn-acum, în această privință, nici o regulă statornică și demustrată dupre care ar trebui să urmăm, iar pronunția vulgară e de tot nedefinită și individuală" (în Studii de lingvistică și filologie, I, 1988). Tot Hasdeu formula și
Normă și eufonie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12072_a_13397]
-
-ii: corabieei, bucuriei, mîniiei, domnii etc. În secolele al XVII-lea - al XVIII-lea, în texte se întîlneau mai ales formele în iei și ii (iii). Concurența formelor a fost descrisă și de Mariana Costinescu, în Normele limbii literare în gramaticile românești (1979). Iar în textele dialectale contemporane e înregistrat adesea un genitiv-dativ neconform normelor academice. Iorgu Iordan, în Limba română actuală. O gramatică a greșelilor (ediția a II-a, 1948), se arăta convins de motivarea fundamental estetică a unei norme
Normă și eufonie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12072_a_13397]
-
și ii (iii). Concurența formelor a fost descrisă și de Mariana Costinescu, în Normele limbii literare în gramaticile românești (1979). Iar în textele dialectale contemporane e înregistrat adesea un genitiv-dativ neconform normelor academice. Iorgu Iordan, în Limba română actuală. O gramatică a greșelilor (ediția a II-a, 1948), se arăta convins de motivarea fundamental estetică a unei norme care ținea în primul rînd de scriere, nu de pronunțare: "Genetiv-dativul singular articulat al femininelor în -ie are finala -iii (conform regulei pomenite
Normă și eufonie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12072_a_13397]
-
miraculos, și banal, și viu, și mort, amintit fragmentar, dar și ca un tot, e ca o morișcă sau ca un montaigne-russe din care, amețit, vezi artefacte. Selecțiile din volume sînt întregite cu două poeme publicate doar în reviste (De gramatica, scris în 1958 și apărut în Contrapunct, în 1990 și Autopoem, foto-poezie din 1938, "în colaborare" cu Tedy Brauner, publicată în Almanahul literar în 1970) și cu alte două, Drumețul incendiar și Vasco da Gama, primul ignorat, de la volumul de
Carte pentru doi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12108_a_13433]
-
Gellu Naum (incluzînd aici și fragmentul în versuri din Zenobia și "versetele" din Calea Șearpelui, publicată postum) pot fi citite fie de dragul literaturii, fie de dragul "gramaticii". Sau, mai curînd, de dragul de-a vedea ce-au devenit, în "atelier", literatura și "gramatica". "Instrumentele noastre poetice clare", numite așa în Drumețul incendiar, întemeiate, odinioară, pe sistemul unei "gramatici", suferă un proces ciudat de infantilizare, deodată cu ascuțirea senzațiilor, singurele realități credibile, de altfel. "Estetica a mîncat biscuiții", scrie în Vasco da Gama, estetica
Carte pentru doi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12108_a_13433]
-
publicată postum) pot fi citite fie de dragul literaturii, fie de dragul "gramaticii". Sau, mai curînd, de dragul de-a vedea ce-au devenit, în "atelier", literatura și "gramatica". "Instrumentele noastre poetice clare", numite așa în Drumețul incendiar, întemeiate, odinioară, pe sistemul unei "gramatici", suferă un proces ciudat de infantilizare, deodată cu ascuțirea senzațiilor, singurele realități credibile, de altfel. "Estetica a mîncat biscuiții", scrie în Vasco da Gama, estetica a mîncat chiar și po(h)eții, sau mai ales po(h)eții. Siluetele lor
Carte pentru doi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12108_a_13433]
-
oferim în continuare un fragment, va apărea anul viitor și în versiune românească la Editura Albatros. Elev în clasa întîi a școlii din Taganrog, micul Anton Cehov, în vîrstă de abia nouă ani, se străduia să-și fixeze atenția pe gramatica latină deschisă în fața lui la lumina unei lumînări. Dar, în fiece clipă, mintea îi fugea de la pagina tipărită înspre "camera cea mare" unde tatăl său, temutul Pavel Egorovici, își făcea, ca de obicei, rugăciunile. În încăperea aceea sfîntă se afla
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
-te bine și n-o să-ți fie frig! - Am lecții multe pentru mîine. - Le faci la prăvălie. Hai, vezi de toate. Grăbește-te! Nu te mai mocăi! Ascultător, Anton lăsa tocul, își punea șuba, își trăgea cizmele găurite și, cu gramatica sub braț, ieșea după taică-său în întunericul înghețat al străzii. Prăvălia era alături, iar înăuntru domnea o temperatură polară. Doi țărănuși ucraineni, Andriușka și Gavriușka, pe post de comisionari, tropăiau și își frecau nasurile cu mîinile vinete de frig
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
să se așeze după tejghea și, după ce se închina de cîteva ori la icoana ocrotitoare a magazinului, pleca închizînd ușa în urma lui și călcînd apăsat. Înghițindu-și lacrimile, Anton se așeza pe o ladă cu săpun de Kazan și deschidea gramatica latină pe tejghea. Curajos, voia să se reapuce de teme. Dar cînd să moaie tocul în călimară, vîrful peniței se lovea de o pojghiță de gheață. Cei doi comisionari săreau pe loc ca să se încălzească, trăncăneau, rîdeau pe înfundate. Veneau
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
secol, avangarda a fost una din ipostazele modernismului. Cea mai radicală, în opinia tuturor comentatorilor, convinși că avangardismul a spulberat mai multe tabuuri decît orice alt curent modern. Deja faimosul Manifesto tecnico al lui Marinetti din 1912 proclama inutilitatea logicii, gramaticii și punctuației în literatură. De la "cuvintele în libertate" ale aceluiași la recomandarea lui Tzara: "luați un ziar, luați o pereche de foarfeci, alegeți un articol, tăiați pe urmă fiecare cuvînt, puneți totul într-un sac, agitați-l!", și de aici
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
politeței", "ierarhie și ecuație socială ", memorie, profetism și speranță în viitor. Cîțiva ani după bătăliile lui Vinea, Voronca sau Sașa Pană cu nepoatele Ziței ("Poezia nu e decît un teasc de stors glanda lacrimală a fetelor de orice vîrstă" sau "gramatica logica sentimentalismul ca agățătoare de rufe"), Dialectica dialecticii a lui Gherasim Luca nu mai e doar antiburghez, ci un curat program comunist. Autorul, care va emigra după instaurarea comunismului în România, își declara divorțul de toți aliații de dinaintea "războilui imperialist
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]