167 matches
-
exemplu, au adăugat intenționat un „fapt” pe care „divinul Homer” nu-l menționase: au inventat o scenă în care „impudicul Paris” uită de luptă în toiul acesteia, pentru o „partidă” de dezmăț cu Elena. Atare stigmatizări violente inventau nu numai gramaticii, ci și retorii și sofiștii ori de câte ori trebuiau să condamne impietatea și să recompenseze virtutea. Metoda alegoriei inventate se baza pe subtilitățile raționării analogice, ai cărei maeștri au fost dintotdeauna filosofii postsocratici. Și ea a fost asimilată, integral, de către teologii creștini
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Peste tot se întinsese o Romanie în care se vorbea limba latină și se învăța obligatoriu scris-cititul pentru a putea lua parte la activitățile mercantile libere de pe țărmurile Mediteranei 3. Este „epoca de aur a gramaticii latine”, în care școala gramaticului căpătase un renume uriaș 4; după ce copilul învăța scris-cititul acasă cu un praeceptor, urma această școală unde studia „cele opt părți de vorbire” (nume, verb, participiu, articol, pronume, prepoziție, adverb, conjuncție), ortografia (neinfluențată de intonațiile limbii vorbite), metrica și prozodia
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cu un praeceptor, urma această școală unde studia „cele opt părți de vorbire” (nume, verb, participiu, articol, pronume, prepoziție, adverb, conjuncție), ortografia (neinfluențată de intonațiile limbii vorbite), metrica și prozodia versificației clasice și marile texte juridice și istorice 5. „Școala gramaticului” reușea să confere o vastă cultură generală, punând bazele formării paideutice 6. Tânărul absolvent urma, apoi, Școala retorului - o școală de nivel înalt, cu discipline neseparate prin granițe severe, dar focalizate pe înșiruirea tehnicii discursului -, care era înțeleasă larg și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în familiile aristocrate. Vechiul magister ludi, atât de important în Antichitate, pare să-și fi pierdut importanța publică, devenind simplu proeceptor particular angajat de familie 19. Tânărul aristocrat își continua însă studiile, după 7 ani, cum am văzut în școala gramaticului și școala retorului - care erau publice, aparținând statului. Ele existau peste tot, iar câteva erau celebre. În Italia de Nord a existat Școala din Milano 20, pe care a întemeiat-o, se pare, Ennodius 21 și la care a predat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
retorului - care erau publice, aparținând statului. Ele existau peste tot, iar câteva erau celebre. În Italia de Nord a existat Școala din Milano 20, pe care a întemeiat-o, se pare, Ennodius 21 și la care a predat multă vreme gramaticul Deuterius 22. A existat o școală vestită la Ravenna, capitala politică a Italiei, unde studiau dreptul tineri nobili precum Aratos 23 și Parthenius (nepotul împăratului Avitus)24. La Roma, capitala istorică, continuau să se adune mereu, constituind cercuri și asociații
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
existau grupuri de literați și un număr oarecare de profesori pe care i-a consemnat Avitus din Vienna. Acest cronicar, născut în 460, a mai apucat vremurile când în Burgundia existau școli și instruire publică. El însuși fusese educat de gramaticul Sepaudes, prietenul lui Sidonius. Acesta a avut discipoli și urmași la catedră la Școala din Vienna, precum Pantagothus. Existau școli și la Lyon. Una dintre ele, la care a predat retorul Viventiolos, a rezistat până în secolul al VI-lea. Este
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
-lea sub regii Gunthamund și Thrasamund. Aceștia au renunțat parțial la persecuțiile religioase și au relegalizat obiceiurile de viață și cultură romane. Școlile din Cartagina, vestite în 439, când Genseric a ocupat marele oraș, închise o vreme, au fost redeschise. Gramaticul Telicianus a relatat cu entuziasm momentul în care regele Gunthamund a poruncit ca ele să-și reia activitatea, „readucând în Africa literele fugare”. Mai întâi trebuie să se fi deschis școala centrală, cea din For, unde strălucea Faustus; apoi celelalte
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
puțin doi grammatici și doi rhetores. 6.4. Curricula „barbare”tc "6.4. Curricula „barbare”" Cum arăta curriculumul școlii antice în aceste vremuri tulburi? S-a modificat el sub presiunile barbare? Am anticipat deja răspunsuri la aceste întrebări prezentând școala gramaticului și școala retorului. Gramatica a continuat să fie disciplina fundamentală. Casiodor și Ennodius o considerau „baza literaturii, glorioasa mamă a elocinței”, „doica celorlalte arte”. Manualul de bază folosit în școli era acela al lui Donatus - în fond, un tratat complet
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nomad ambiționa să cuprindă toate cunoștințele omenești, adică să deruleze un curriculum erudit care îngloba omnis mundi prudentia. Era o școală rezervată (sub Pepin) doar nobililor. Carol cel Mare a întărit-o cu cei mai iluștri savanți ai vremii sale: gramaticul Petru din Pisa, elenistul Paul Warnefried (cunoscut sub numele de Paul Diacre), Clement din Irlanda ș.a.; și, în plus, a transformat-o într-o „școală deschisă”, pentru învățăcei recrutați din toate straturile societății. Aceasta pare să fie contribuția celui mai
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
organiza Schola palatina carolingiană. Nu este vorba de o operă strict personală - deși, începând din 782, Alcuin a devenit „directorul” acestei școli bizare. A fost sprijinit și de alte personalități, care l-au promovat la conducerea acestei instituții normale, precum gramaticul Petru din Pisa, elenistul Paul Warnefried (cunoscut sub numele de Paul Diacre) și Clement din Irlanda. Alcuin a fost, de fapt, un fel de „ministru” al învățământului carolingian. 2. Eginhard (Einhard) (770-840), în calitate de secretar al lui Carol cel Mare, era
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mă preocup decât de cadavre, mi se pare fără rost această admirație. E tot așa de enervant ca și pentru un muzician, căruia în momentul interpretării unei sonate a lui Beethoven i-ai povesti despre o importantă teoremă algebrică. Un gramatic va face în timpul morții o observație gramaticală (în isonul lui Felix d'Arvers), un funcționar își va clasa actele, un avar își va aranja banii, unul care a avut impresia că a fost un tată exemplar va da povețe. Nu
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
el Împreună cu legiunile romane ale Împăratului Aurelian, lăsând pământul pe care-l părăsise pradă goților. În schimb, ajuns la Roma, cu Încălțările rupte și straiele ponosite, aproape că a dat nas În nas, la un colț de stradă, cu Censorinus, gramaticul roman, tocmai În perioada În care acela lucra la tratatul său despre muzică. Urmașul, peste câteva sute de ani, se lăuda că zărise chipul unei doamne Beatrice și spunea, cui voia să-l asculte, că nu era așa de frumoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
mare, și soțul mieu Anița, scriem și mărturisim cu acest...zapis al nostru”...că „am vândut un loc de casă aici în Iași, dumisale lui Ștefan Luca vistiernicul al doile...care loc iaste pre Ulița Mari, între casa lui Ianachi gramaticul și între casa Ghicăi vodă”. De aici însă se iscă gâlceava. Singurul cu drept de cumpărare era doar Ștefan Luca vistiernicul „Tîmplîndu-să” însă „de i-au dat danie doamna lui Gligorie vodă acel loc de casă care au fost a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
la școală și, până la sfârșitul săptămânii, fusese deja invitată de trei fetițe la așa-numite întâlniri de joacă. Nu se ferea de îmbrățișările și săruturile mele de noapte bună; nu era mofturoasă la mâncare; rareori făcea caz de câte ceva. În ciuda gramaticii ei adesea atroce (pe care am decis să nu i-o corectez) și a fixației pentru desenele animate de la televizor (am pus piciorul în prag și i le-am limitat la o oră pe zi), nu am regretat nici o singură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
construcții naționale, Nicolae Bălcescu așeza explicit naționa litatea deasupra libertății, spunînd că atîta vreme cît un popor nu există ca națiune, acesta nu are ce face cu libertatea. De asemenea, cam toți marii gînditori sociali ai nației au pus pro gramatic colectivul etniei sau poporului (nu pe cel al „omenirii”) deasupra și înaintea individului. „Poporul este nu numai înaintea individului, dar este și mai complet decît individul. Poporul cuprinde, în fondul său, toate aptitudinile membrilor săi, și de aceea personalitatea sa
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
voievod, din 16 iulie 1691 (7199), prin care îl împuternicește pe Constantin grămăticul să ia zeciuiala de pe moșia Rediul lui Tatar. Mi-au plăcut peste măsură cuvintele lui vodă: „Dat am carte domnii mele credincios boiarinului nostru, dumisale lui Constantin gramaticul...” „Deci, în fața lui vodă, grămăticul nu era un oarecare slujbaș domnesc, ci era boiarinul Constantin...” N-am reușit însă să-mi duc gândul până la capăt, pentru că mi-a atras atenția un zgomot ușor, venit din locul unde știam că se
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
amintesc, părinte, cum să nu-mi amintesc. „Atunci, vezi ce spune Antioh Cantemir, la 8 iunie 1696 (7204), privitor la acest grămătic.” Pornit grăbit pe urmele slovelor, găsesc că și Antioh Cantemir voievod îl ținea la mare cinste pe „Constantin gramaticul...”, care putea „să hie volnic cu carte domnii mele a merge la Rediul lui Tatar și să oprească o parte de loc cu rediu cu tot, care...îi iaste dumisale danie...de la cinstit răpousat părintele nostru Costandin vodă și de la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
în timpul luptei, încât ei care considerau zeul furtunei ca dușmanul lor, crezuseră că și cerul venise în ajutorul Romanilor. Să căutăm acum a determina după localitățile de astăzi drumul urmat de Traian până aici. Într-un un fragment al unui gramatic latin, Priscianus, se găsește o frază, singura ce a mai rămas din pierdutele comentarii ale lui Traian asupra războaielor Daciei: «de aici am plecat la Bersovia apoi la Aixis». Traian, plecând de la Lederata în sus pe drumul ce duce de
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
75 H.P. poetul expediază ironic „gramatica, logica, sentimentalismul ca agățătoare de rufe”, putem citi deja Într-o atare respingere voința unei răsturnări care privește În primul rînd limbajul poetic. Conjugarea atacurilor Împotriva logicii (ca expresie a impersonalității discursului conceptual) și gramaticii (ca sistem de reguli consfințind caracterul convențional al comunicării) atrage atenția asupra conștientizării specificului poeziei În raport cu limbajul conceptual. „Fraza - putem citi În articolul intitulat Gramatică - nu mai e o ficțiune amintind discursul electoral sau declarația de dragoste sub lună a
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
reluă Demetrios, ce Încredere putem avea În astfel de subiecte (pragmata) În care Însuși Platon a fost nevoie să-și dea cu părerea fără să se sprijine pe argumente convingătoare și plauzibile?” - „Și, cu toate acestea”, grăi Heracleon, „pe voi, gramaticii,vă auzim cum Împingeți o asemenea opinie până la Homer. Voisunteți cei care susțineți că Homer (F) Împărțea Universul șto panț În cinci lumi șkosmoiț: cerul, apa, aerul, pământul și Olimpul. Dintre acestea cinci, două erau comune tuturor: Pământul, care reprezintă
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
în filozofie există probleme autentice, a căror soluție ar trebui căutată printr-o cercetare ce seamănă, în anumite privințe, cu cercetarea științifică, aceasta este urmarea faptului că ne lipsește ÎNȚELEGEREA FILOZOFICĂ: „A VEDEA MAI BINE“ 303 o vedere clară asupra gramaticii expresiilor limbajului nostru. O asemenea vedere nu este ușor de obținut. Trebuie să luptăm împotriva unor tendințe ale gândirii care par să fie legate de caracteristici ale oricărui limbaj dezvoltat, complex articulat. Ceața mintală care învăluie folosirea obișnuită a limbajului
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
între secolele al XVII-lea și al XVIII-lea176. Dacă între secolele al XVI-lea și al XVIII-lea, "cuvintele au primit sarcina și puterea de a reprezenta gândirea"177, un gramatician din secolul Luminilor a făcut o analogie între componentele gramaticii și elementele reprezentării plastice. Astfel, spunea el, substantivele sunt forme, adjectivele sunt culori, iar verbul este "pânza pe care acestea apar"178. Opera lui Velázquez (1599-1660), a lui Jan Vermeer van Delft (1632-1675), Don Quijote al lui Cervantes (1547-1616) sunt, pentru
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Lucia Vald, "Scurtă istorie a lingvisticii", Editura Didactică și Pedagogica», București, 1977, p.5. 39 În lingvistica veche indiană, în cercetarea limbilor s-a pus accentul asupra raportului dintre limbă și realitate, afirmându-se rolul gnoseologic "instrumentalist" al cuvântului 58. Gramaticii din vechea Indie au dovedit un remarcabil simț al analizei, au folosit metode foarte precise de descriere, care au fost luate ca model de chinezi și arabi, iar la sfârșitul secolului al XVIII-lea și de europeni. 59Nu ne vom
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
Lucia Vald, "Scurtă istorie a lingvisticii", Editura Didactică și Pedagogica», București, 1977, p.5. 39 În lingvistica veche indiană, în cercetarea limbilor s-a pus accentul asupra raportului dintre limbă și realitate, afirmându-se rolul gnoseologic "instrumentalist" al cuvântului 58. Gramaticii din vechea Indie au dovedit un remarcabil simț al analizei, au folosit metode foarte precise de descriere, care au fost luate ca model de chinezi și arabi, iar la sfârșitul secolului al XVIII-lea și de europeni. 59Nu ne vom
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
mai clar că dacă avem impresia că în filozofie există probleme autentice, a căror soluție ar trebui căutată printr-o cercetare ce seamănă, în anumite privințe, cu cercetarea științifică, aceasta este urmarea faptului că ne lipsește o vedere clară asupra gramaticii expresiilor limbajului nostru. O asemenea vedere nu este ușor de obținut. Trebuie să luptăm împotriva unor tendințe ale gândirii care par să fie legate de caracteristici ale oricărui limbaj dezvoltat, complex articulat. Ceața mintală care învăluie folosirea obișnuită a limbajului
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]