5,312 matches
-
mare în română. Există termenii de adresare stabili (generici, după funcție sau profesie, nume de rudenie); aceștia se pot combina într-un număr limitat de tipare între ei și cu numele proprii; formulele de adresare pot fi marcate prin mijloace gramaticale (terminațiile specifice de vocativ) și lexico-pragmatice (coprezența interjecțiilor de adresare: mă, măi, băi...). O categorie importantă este cea a termenilor evaluativi și afectivi, de la marca atitudinii pozitive (dragă) pînă la lista infinită de epitete injurioase (boule, idiotule etc.). Limba română
Dragii moșului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12738_a_14063]
-
altora); 2) strîngerea borhotului după metoda dicteului suprarealist, de fapt, revărsarea Katharsisului aristotelic sau a subconștientului, scoțînd din străfundurile abisale tipologice tot felul de drăcovenii, măscări, mîl și perlele scoicilor bolnave; 3) condensarea borhotului în a doua versiune după reguli gramaticale și logice; 4) șlefuirea artistică de giuvaergiu pătimaș și trierea ultimei versiuni". Chiar dacă ultimul stadiu n-a fost atins totdeauna de acest scriitor cu o biografie de mare zbuciumat (interdicții de publicare, cenzură, mai multe detenții dintre care una, sub
Glose la Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12756_a_14081]
-
oralitatea popular-familiară și în textele spontane), observam mai ales variațiile sale de pronunție și de scriere: trunchierile, rostirile regionale, inovațiile glumețe și mai ales eufemizante. Subiectul este însă destul de complex, așa încît cred că merită să enumerăm și principalele valori gramaticale și pragmatice ale termenului. Fără a fi făcut o statistică riguroasă, doar pe baza unui număr destul de mare de exemple culese din Internet, se poate afirma că funcția cel mai frecvent întîlnită a cuvîntului drac (ca de altfel și a
Drăcovenii gramaticale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12832_a_14157]
-
non-imprecative ("Lua-te-ar dracu", expres.ro/comments; "Mărine, dracu' te-a pus să mori acuma...", revistarespiro.com); apoi, numeroase sintagme, expresii și locuțiuni, îmbinări stabile (tot un drac, ca dracu, dat dracului etc.); în fine, construcțiile în care, nelegat gramatical, termenul devine o simplă particulă pragmatică (" Stinge dracu lumina aia că mi-e somn!", agonia.ro; "niciodată nu am înțeles cum dracu se hrănesc", sfera.ev.ro). Desigur, multe dintre construcții sînt valabile pentru toate substitutele drăcuielii: sinonime mai mult
Drăcuieli by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12853_a_14178]
-
1982 și până astăzi, pentru Alexandru Mușina poezia rămâne o experiență constantă ce traduce aventurile eului, la vârste distincte și pe voci diferite, într-o continuă luptă de îmblânzire a limbajului, de eliberare a cuvântului de toate regulile asociative sau gramaticale care îl încorsetează. La o nouă antologie, după alți douăzeci de ani!
După douăzeci de ani by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/12883_a_14208]
-
Rodica Zafiu A fost de multă vreme observată ușurința cu care în română se pot forma cuvinte cu ajutorul prefixului negativ ne-; frecvența și regularitatea procedeului sînt cu atît mai mari cu cît ne- este și un afix gramatical, prin care se obțin formele negative ale participiului, ale supinului și ale gerunziului (nevăzut, de negăsit, necăutînd). Ne- oscilează așadar între gramatică și lexic: intervenind chiar în sintaxă, de pildă în acele structuri caracteristice în care doar aparent formează un
Ne-nimic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12262_a_13587]
-
atenuării ("nu e neinteresant"); în producerea unui număr foarte mare de asimetrii, în care cuvîntul format cu ne- are alt sens principal decît baza de derivare (nebun, nesimțit), se folosește mult mai mult decît aceasta (nenorocire), sau are alte disponibilități gramaticale - de exemplu, folosirea adverbială (neapărat) ori formarea unui plural (nedreptăți). Există cîteva construcții cu negație tipice românei popular-familiare: la nesfîrșit, în neștire; specifică este și structura cu supinul, echivalentă cu un derivat în -bil (de necrezut = incredibil), ca și îmbinarea
Ne-nimic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12262_a_13587]
-
evoluției acesteia în secolele de tăcere istorică. Una dintre cele mai interesante contribuții din volum - chiar pentru un public mai larg - mi se pare a fi cea în care se repune în discuție originea romanică sau balcanică a unor fenomene gramaticale specifice: neutrul românesc, extinderea construcțiilor reflexive, nehotărîtele compuse cu -va (ceva, cineva, cumva etc.). Autoarea scoate în evidență păstrarea neutrului în latina populară tîrzie, pentru un timp mai lung decît se credea la un moment dat; atestările în faze mai
Romanic și balcanic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12284_a_13609]
-
ediție, anonimul îngrijitor nu ar mai fi trebuit să "restituie" textele poeziilor alese, ci doar să le reproducă fără greșeli. Procedând astfel, nu ar mai fi trebuit să-și expună, în Nota asupra ediției, creierul lingvistic, scriind: "am păstrat formele gramaticale și ortografice caracteristice lui Arghezi, și în primul rând oltenismele: formele de perfect simplu (făcui, văzui) și de mai mult ca perfectul (am făcutură, șsic!ț am plecatără), ori forme substantivale nearticulate regionale (mătușe, cenușe), ori cuvinte transcrise învechit (advocat
Ridicola obstinație by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12377_a_13702]
-
lui Sergiu Nicolaescu privind acest lungmetraj; el susține că e "un film curat, frumos", "o piatră de încercare", ba chiar comentează că "am abordat cu curaj un dialog cu spectatorii puțin mai greu. Acest gen de filme se făceau (eroare gramaticală?! n.a.) în Franța anilor 50'-60'". Aha, deci văd unde bate: la Nouvelle Vague, Cahiers du cinéma și regizorii aferenți: Truffaut, Chabrol, Rohmer, Jacques Rivette, Godard. Doar că elementele comune nu sunt prea numeroase: disprețul cinic al prințului 2 față de
Atunci i-am condamnat pe toți la Orient Expres by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12434_a_13759]
-
Asemănarea fonetică și morfologică - faptul că forme nearticulate italienești au exact pronunția formelor articulate românești (pasta, ravioli) - creează în cazul italienismelor un sentiment de familiaritate și de ușurință la preluare, dar și mici probleme de adaptare, producînd asimetrii în sistemul gramatical.
Italienisme culinareq by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12471_a_13796]
-
dom', juma', tre', poa') decît prin pierderea unuia inițial (afereza: neața, mata). în principiu, ambele scurtări, favorizate de ritmul rapid al vorbirii, depind de poziția accentului într-un cuvînt izolat sau cuprins în grupări fonetice stabile. Contează însă și caracteristicile gramaticale ale formei: în genere nu se pierd segmentele care indică articularea sau, prin intermediul articolului, cazul, deci funcția sintactică. Evident, acestea pot fi desemantizate, ceea ce le face suprimabile: segmentul final din lucrul dracului poate fi redus (în lucru dracu'), pentru că termenul
Telectuali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12492_a_13817]
-
articolului, cazul, deci funcția sintactică. Evident, acestea pot fi desemantizate, ceea ce le face suprimabile: segmentul final din lucrul dracului poate fi redus (în lucru dracu'), pentru că termenul drac funcționează în context ca un simplu semnal afectiv, nemaicontînd funcția sa strict gramaticală. Apocopa e mai frecventă dialectal; e considerată o caracteristică a graiului maramureșan (mămăli' cu brî' cu la'), în care funcționează și în onomastică - Gheo', Ilea'. De altfel, onomastica e unul dintre domeniile în care găsim ambele procedee, în care apelative
Telectuali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12492_a_13817]
-
Forma trunchiată indică o folosire din afară, din perspectivă ne-intelectuală, cu o dublă posibilitate de interpretare: ca admirație prost formulată dar și ca expresie a unui dispreț direct. Telectual apare, cu sau fără apostrof, în diverse contexte fonetice și gramaticale. Uneori e atribuit unor personaje inculte - "reduceri pentru matale la blugi, că ești îtelectual fără bani" (evenimentul.ro), ori e însoțit de o acumulare de forme inculte sau chiar aberante: ,cînd încerc și eu să mă mai performesc/să mă
Telectuali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12492_a_13817]
-
engleza americană, dar și în alte limbi în care IQ a intrat; multe glume sînt acum transpuse și în română, în care se dezvoltă și destule jocuri de cuvinte și formule expresive noi. Sigla - tratată ca un substantiv comun, adaptată gramatical prin articulare - produce efecte de contrast comic prin integrarea în contexte tradiționale, de pildă în scenariul basmului, pentru care era consacrat limbajul arhaizant-popular: , Ce ține boierul să verifice? Fecioria fetei? Hărnicia ei? Nici vorbă. IQ-ul" (România literară, 30, 2003
IQ -ul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11481_a_12806]
-
se explică și prin influența ortografiei franceze, limbă care a servit de intermediar pentru impunerea anglicismului. Mai complicată este însă chestiunea adaptării morfologice: cuvîntul mass-media este un caz tipic de neconcordanță între sens și formă, situație greu tolerabilă în sistemul gramatical al limbii române. Forma este ușor asimilabilă femininului singular articulat (ca și nutria); al doilea element al compusului se suprapune perfect, din punct de vedere formal, substantivului românesc medie, un împrumut mai vechi din acceași bază latină. Probabil că în
Mass-media by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11520_a_12845]
-
de a nu ne îndepărta de origine. În latină, media este un neutru plural (singular: medium). Prestigiul latinei - limbă de cultură a Europei timp de secole - a făcut ca în multe limbi latinismele să-și păstreze identitatea și chiar trăsăturile gramaticale (a se vedea și neutrele plurale varia, miscellanea etc.). Desigur că mass-media este un latinism intrat în română prin engleză, dar engleza însăși conservă tradiția cultă. În The Concise Oxford Dictionary, 1999, cuvîntul media este însoțit de o notă de
Mass-media by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11520_a_12845]
-
dificultate este acordul în număr cu forma verbală predicativă. Marea problemă a adaptării împrumuturilor în română e însă flexiunea și articularea cu articolul hotărât postpus: mass-media nu poate primi - din lipsa unor paradigme morfologice - articolul hotărît care ar corespunde sensului gramatical cult: ,mass-media-le"?!, ,mass-media-lor"?!. Așadar, chiar dacă era considerată din punct de vedere etimologic un neutru plural, forma mass-media nu putea fi folosită cu ușurință în discurs, lipsind în multe situații posibilitatea de integrare sintactică: opiniile ....; conform... În același timp, dispariția din
Mass-media by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11520_a_12845]
-
Mai - cu derivatele sale de sezon, doimaiști și doimaioți... De fapt, problema se pune mai ales în exprimarea orală, pentru că în scris data este de obicei marcată convențional, prin cifră - 2, 12, 22 - fără a se face diferența de gen gramatical. Redactorii de radio și televiziune care își propun să utilizeze româna cultă se află însă adesea în mare încurcătură: dacă rostesc ,doi septembrie", riscă să fie acuzați de ignoranță și ,stricare a limbii" de către unii; dacă aleg forma ,două septembrie
"Două Mai" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11542_a_12867]
-
îi urmează - a devenit în româna actuală vorbită o marcă distinctivă a conjunctivului cu valoare de imperativ, tot așa cum anumite interjecții de adresare au devenit o marcă a vocativului pe care îl însoțesc. Deși format după toate regulile de corectitudine gramaticală, enunțul Să mergem, Vasile! e complet neautentic ca replică în dialog, funcție pentru care ar trebui transpus în ceva de genul: Hai să mergem, măi Vasile! Enunțurile de primul tip erau de altfel frecvente în dialogurile din multe filme românești
"Hai să zicem..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11564_a_12889]
-
blanc: carevasăzică. Nu sînt totdeauna absolut de acord cu inovațiile propuse: mi se pare bine-venită recomandarea de scriere odată (cu), dar nu și cea privind scrierea pronumelui și a adjectivului negativ niciunul, niciuna, niciun, nicio: justificată din punct de vedere gramatical, al gradului de sudură (cele două componente, nici și un(ul), formează într-adevăr o unitate; justificată în parte de tradiție (acest gen de scriere a mai existat, antebelic; așa cum a existat și scrierea legată a prepoziției compuse dela), poate
Noutăți normative by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11586_a_12911]
-
Rodica Zafiu Anunțam, săptămâna trecută, apariția noii ediții a Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM-2). Dincolo de deciziile "tehnice" sau strategice luate de autoarele dicționarului - privind inventarul, acceptarea variantelor, ponderea indicațiilor gramaticale, semantice și stilistice - care îi interesează mai ales pe specialiști, publicul larg va fi probabil mai atent la cîteva noutăți punctuale, care ar putea șoca pentru că schimbă anumite obișnuințe de scriere și - în unele cazuri - inversează raportul dintre "corect" și
Împrumuturile în DOOM-2 by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11608_a_12933]
-
terne, insignifiante, ale vieții cotidiene), atenția acordată construcției textului (ale cărui elemente se află mereu la vedere) jocurile narative (autor fictiv-narator-personajul care se confesează, permanentele salturi pe axa temporală, desele schimbări de perspectivă și promovarea succesivă a celor trei persoane gramaticale la statutul de narator principal), intervențiile metatextuale ale vocii narative, comentariile critice la adresa textului care tocmai se scrie, dezvoltarea epică, la nivelul textului, a teoriilor semiotice și structuraliste, intertextualitatea, sînt elemente de identificare a literaturii optzeciste care se regăsesc cu
Optzecismul pîrguit by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11739_a_13064]
-
de la București, în peste 180 de pagini din finalul volumului I, bazându-se în principal pe primele cinci cărți ale lui Moise, urmărite în trei versiuni comparative. Sunt cercetate aspectele fonetice (accentul, vocalismul, consonantismul), morfologia și sintaxa prin prisma categoriilor gramaticale (substantiv, articol, adjectiv etc.), formarea cuvintelor cu sufixe și prefixe, la care se adaugă un studiu stratigrafic al lexicului (elemente latine, slave, grecești, maghiare, germane, turcești). Concluzia esențială este că Biblia de la 1688 contribuie decisiv la muntenizarea normelor literare ale
Biblia 1688 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11769_a_13094]
-
Rodica Zafiu Un mijloc modern de simplificare a structurilor gramaticale este cuvîntul plus, folosit cu rol de conjuncție sau ca element component al unei locuțiuni conjuncționale. Plus - preluat din locuțiuni străine, dar dezvoltînd în română noi valori și utilizări (provenite și din calitatea sa de nume al semnului aritmetic al
Plus că... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11747_a_13072]