555 matches
-
flori rare, diseminate natural sau cultivate); gazonul pentru terenurile sportive și gazonul de taluz. Peluzele din parcuri ocupă, de regulă, suprafețe întinse și se prezintă sub formă de pajiști tunse de 2-3 ori pe an, sunt alcătuite din specii de graminee cu frunzele înguste, care înfrățesc abundent, alcătuind un covor dens. Peluzele de grădini se deosebesc de precedentele prin îngrijirea mai atentă (tunderea la intervale mai mici, semănarea mai deasă, etc.). Specii indicate pentru gazon. Ierburile graminee folosite pentru gazon se
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
alcătuite din specii de graminee cu frunzele înguste, care înfrățesc abundent, alcătuind un covor dens. Peluzele de grădini se deosebesc de precedentele prin îngrijirea mai atentă (tunderea la intervale mai mici, semănarea mai deasă, etc.). Specii indicate pentru gazon. Ierburile graminee folosite pentru gazon se pot clasifica, convențional, după: înălțime, modul de înfrățire etc. După înălțime, se disting: graminee cu port înalt, cu port mijlociu, și cu port mic. Gramineele cu port înalt (de etaj superior) se caracterizează prin înălțime mare
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
se deosebesc de precedentele prin îngrijirea mai atentă (tunderea la intervale mai mici, semănarea mai deasă, etc.). Specii indicate pentru gazon. Ierburile graminee folosite pentru gazon se pot clasifica, convențional, după: înălțime, modul de înfrățire etc. După înălțime, se disting: graminee cu port înalt, cu port mijlociu, și cu port mic. Gramineele cu port înalt (de etaj superior) se caracterizează prin înălțime mare, înfrățire slabă, frunze mari, aspre, grosiere, cu sistem radicular puternic (de exemplu Dactylis glomerata, Bromus inermis etc.). Gramineele
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
mai mici, semănarea mai deasă, etc.). Specii indicate pentru gazon. Ierburile graminee folosite pentru gazon se pot clasifica, convențional, după: înălțime, modul de înfrățire etc. După înălțime, se disting: graminee cu port înalt, cu port mijlociu, și cu port mic. Gramineele cu port înalt (de etaj superior) se caracterizează prin înălțime mare, înfrățire slabă, frunze mari, aspre, grosiere, cu sistem radicular puternic (de exemplu Dactylis glomerata, Bromus inermis etc.). Gramineele cu port mijlociu (de etaj mijlociu) formează tufe mari, deoarece după
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
graminee cu port înalt, cu port mijlociu, și cu port mic. Gramineele cu port înalt (de etaj superior) se caracterizează prin înălțime mare, înfrățire slabă, frunze mari, aspre, grosiere, cu sistem radicular puternic (de exemplu Dactylis glomerata, Bromus inermis etc.). Gramineele cu port mijlociu (de etaj mijlociu) formează tufe mari, deoarece după cosit se intensifică formarea lăstarilor scurți (“frați”) (de exemplu speciile Festuca pratensis, Alopecurus pratensis, Lolium perene, Cynosurus cristatus etc.) Gramineele cu port pitic (de etaj inferior) au o înălțime
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
radicular puternic (de exemplu Dactylis glomerata, Bromus inermis etc.). Gramineele cu port mijlociu (de etaj mijlociu) formează tufe mari, deoarece după cosit se intensifică formarea lăstarilor scurți (“frați”) (de exemplu speciile Festuca pratensis, Alopecurus pratensis, Lolium perene, Cynosurus cristatus etc.) Gramineele cu port pitic (de etaj inferior) au o înălțime redusă, după cosit sau pășunat lăstăresc puternic, îndesindu-se foarte mult, majoritatea rădăcinilor fiind superficiale (de exemplu speciile Poa pratensis, Festuca rubra, Agrostis tenuis, Agrostis stolonifera etc.). Frecvent folosite sunt următoarele
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
folosite sunt următoarele specii: Agrostis tenuis (păiuș), Agrostis stolonifera (iarba câmpului), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca pratensis, Lolium perene (zâzanie, raigras englezesc), Poa pratensis (firuța), Poa annua, Poa nemoralis (iarba deasă), Cynosurus critatus (pieptănariță), Phleum pratense (timoftica). Asocierea speciilor de graminee. De cele mai multe ori gramineele folosite pentru gazon nu se cultivă singure, ci în amestec de câte 3 sau mai multe specii. La asocierea speciilor se au în vedere, printre altele, cerințele față de substanțele nutritive și umiditatea din sol, rezistența la
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
Agrostis tenuis (păiuș), Agrostis stolonifera (iarba câmpului), Festuca rubra (păiușul roșu), Festuca pratensis, Lolium perene (zâzanie, raigras englezesc), Poa pratensis (firuța), Poa annua, Poa nemoralis (iarba deasă), Cynosurus critatus (pieptănariță), Phleum pratense (timoftica). Asocierea speciilor de graminee. De cele mai multe ori gramineele folosite pentru gazon nu se cultivă singure, ci în amestec de câte 3 sau mai multe specii. La asocierea speciilor se au în vedere, printre altele, cerințele față de substanțele nutritive și umiditatea din sol, rezistența la umbră, la temperaturi scăzute
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
1 m2 de brazdă cântărește peste 20 kg, în funcție de cantitatea de apă din aceasta. Întreținerea și îngrijirea gazonului 1. Reîntărirea gazonului se face după 5-10 ani și se realizează prin însămânțare în primăvară a unor noi cantități de semințe de graminee deoarece, deși perene, acestea au totuși o longevitate determinată (ex. 10-12 ani la gramineele de talie mică și 4-6 ani la Lolium perene). Pentru acesta se folosește 25-50% din norma de sămânță folosită la înființare. 2. Cositul gazonului este obligatoriu
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
Întreținerea și îngrijirea gazonului 1. Reîntărirea gazonului se face după 5-10 ani și se realizează prin însămânțare în primăvară a unor noi cantități de semințe de graminee deoarece, deși perene, acestea au totuși o longevitate determinată (ex. 10-12 ani la gramineele de talie mică și 4-6 ani la Lolium perene). Pentru acesta se folosește 25-50% din norma de sămânță folosită la înființare. 2. Cositul gazonului este obligatoriu mai ales în perioadele umede. În general, periodicitatea cosirii și tunderii gazonului este influențată
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
cu spori pe resturile vegetale sau miceliu în plantele atacate din toamnă. Ciuperca S. nodorum prezintă mai multe forme de rezistență: miceliu în frunze, fructificații pe resturile vegetale și în plus, miceliul de pe semințele infectate. Această ciupercă poate infecta și gramineele din flora spontană pe care formează fructificații cu spori. Prevenire și combatere. Măsurile preventive, ca: înlăturarea resturilor vegetale atacate sau înglobarea lor în sol, rotațiile corecte de 3-4 ani fără cereale păioase, evitarea fertilizării excesive cu azot, duc la reducerea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
depășește pragul economic de dăunare(PED) care este stabilit la o frecvență de 25 % plante atacate, se recomandă tratamente foliare (vezi lista la sfârșitul cap. bolile grâului-pag.37). 1.1.14. Înnegrirea spicelor - Cladosporium herbarum Boala este frecvent întâlnită pe gramineele cultivate și spontane, în anii cu precipitații abundente și în special pe plantele căzute la pământ în urma atacului de îngenuncherea plantelor și pătare în ochi, sau pe plantele doborâte de vânt. Ciuperca este saprofită sau câte odată parazită și produce
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Virusul este transportat de 14 specii de afide, care iau virusul după 30 minute de hrănire și îl pot retransmite în 15-30 minute iar rezistența virusului în corpul afidelor este de 2-3 săptămâni. Prin infectarea samulastrei de orz și a gramineelor perene este asigurată transmiterea virusului la culturile de toamnă și rezistența virusului în timpul iernii. Plantele gazdă sunt: grâul, ovăz, secară, orez, porumb, pirul, păiușul, obsiga, golomățul, zâzania, timoftica și firuța. Transmitere-răspândire. Virusul este transportat de 14 specii de afide, care
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Virusul este transportat de 14 specii de afide, care iau virusul după 30 minute de hrănire și îl pot retransmite în 15-30 minute iar rezistența virusului în corpul afidelor este de 2-3 săptămâni Prin infectarea samulastrei de orz și a gramineelor perene este asigurată transmiterea virusului la culturile de toamnă și rezistența virusului în timpul iernii. Prevenire și combatere. Apariția acestei viroze se poate preveni prin distrugerea afidelor, prin însămânțare la epoca optimă, prin evitarea tarlalelor cu plante ce au fost infectate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Cornul secarei - Claviceps purpurea Cornul, cornușa sau pintenul secării este o boală cunoscută în toate zonele unde se cultivă secara. Pagubele cantitative produse de această boală sunt mici, dar cele calitative sunt deosebite, deoarece boala este prezentă și pe 45 gramineele din flora spontană și depreciază calitativ furajele. Simptome. Boala apare pe spice în perioada înfloritului și maturității spicelor. Din florile infectate ale spicului se scurg picături de lichid vâscos și dulceag. În aceste picături se găsesc sporii ciupercii. În locul semințelor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se colorează în roșu-ruginiu datorită arsurilor. Costreiul virozat are pe limbul frunzelor dungi decolorate, paralele cu nervurile, însoțite de înroșiri ușoare sau de arsuri. Plante gazdă. Virusul poate infecta porumbul, sorgul, iarba de Sudan, costreiul și numeroase alte specii de graminee. Transmitere-răspândire.În natură virusul se răspândește prin afidele care iau virusul în 1-2 minute de hrănire și apoi acesta persistă timp de 2-6 ore în corpul lor. Persistența în natură a virusului este asigurată de costrei.În rizomii lui, virusul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
3-5 l/sol/m2); Captan 50 WP 0,2-0,5 %; Captadin 50 PU 0,2-0,5 % sau Previcur 607 SL-0,2 %. În câmp, se va asigura o rotație a culturilor, introducând în asolamentul legumicol, o solă cu cereale sau cu graminee furajere. 8.4.7. Mana cucurbitaceelor Pseudoperonospora cubensis Boala a fost descoperită la mijlocul secolului trecut în Cuba, dar acum este cunoscută ca frecventă pe castraveți, pepeni galbeni, pepeni verzi, dovleci, dovlecei, fiind deosebit de păgubitoare la culturile din spații protejate. În
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de atac, se recomandă curățirea scoarței atacate de la baza pomului până la lemnul sănătos și apoi stropirea rănilor cu un produs fungicid. Se recomandă, ca după defrișarea livezilor de măr, să se lase 3-4 ani terenul în pregătire, cultivându-l cu graminee sau cu lucernă. Dacă această perioadă de repaus nu este posibil de respectat, se recomandă tratamentul solului cu Dazomet în doză de 500 kg/ha, în anul premergător plantării. 9.1.11. Făinarea mărului Podosphaera leucotricha Făinarea merilor produce pagube
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și combatere. Măsurile de prevenire sunt singurele care pot da rezultate, din care cele agrotehnice au un rol mai important. Astfel, pepinierele pomicole și școlile de viță vor fi amplasate pe terenuri ușoare care 3-4 ani au fost cultivate cu graminee sau lucernă, în vederea distrugerii insectelor, nematozilor, dăunătoari din sol. Materialul pentru înmulțirea vegetativă va fi recoltat de la plante sănătoase, iar înainte de plantarea definitivă, vițele și pomii vor fi sortați, eliminându-se toate exemplarele atacate. Plantările definitive se vor face numai
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mastic. Crearea de condiții optime de vegetație prin aplicarea de măsuri corespunzătoare de agrotehnică pomicolă, conduce la creșterea vigorii pomilor și micșorarea șanselor de instalare a patogenilor. Terenurile defrișate se vor lăsa 3-4 ani neplantate și se vor cultiva cu graminee sau leguminoase. Trunchiul și ramurile de schelet se vor trata prin îmbăiere cu Tiuram 753 %, Captadin 50-3 %, Captafol-3 % în perioada repausului vegetativ. 9.5.6. Uscarea ramurilor Valsa leucostoma Boala este răspândită în Europa, America de Nord și Asia; se întâlnește în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
frecventă în terenurile argiloase, umede, întâlnindu-se la piciorul, pantelor unde în anii ploioși plantele sunt acoperite cu pământ. Prevenire și combatere. Pepinierele viticole nu vor fi amplasate pe terenurile argiloase, care rețin apa. Terenurile infectate vor fi cultivate cu graminee, ce nu sunt atacate de această ciupercă. Plantele infectate vor fi scoase și distruse prin ardere, groapa fiind expusă toată vara soarelui; de asemenea, solul va fi tratat cu var nestins sau cu soluție de sulfat de cupru 1 %. Se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
exploatat o caracteristică: pretențiile reduse la sol și muncă, În schimbul unei producții nu atât mari cât calitative; vorba unui prieten basarabean: cu asta au câștigat rușii războiul. Deși Încadrată Între cereale, doar ca utilizare, și n’are nimic comun cu gramineele, fructele hrișcăi au o compoziție chimică asemănătoare, dar calitatea proteinelor este mai bună, apropiindu-se de cea a leguminoaselor; mai mult, pierderile de proteină prin decorticare sunt cu mult mai mici decât la cerealele propriu-zise. Între aminoacizii esențiali, aproape cel
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
e revendicată - cum altfel decât ca barbă, și de popă, și de - sic! - jidan. O garofiță sălbatică ține ungurului loc de barbă. Până și Împăratul are barbă, panseaua În Țara Făgărașului, respectiv o albăstriță În Mărginimea Sibiului. Și chiar Între graminee găsim pricină: bărboasa. Barbologia Își face de cap, Împodobind cu același nume mai multe plante deopotrivă. Barba bradului e În același timp și a ursului, iar barba caprei, ca și a ursului denumesc și niște ciuperci comestibile cu aspect de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cu el; „Pa, Vu, Ga, Di, Che, Zo, Ni, Pa..”... mi-au rămas înfipte în inimă pentru totdeauna. Profesorul de științe naturale, obișnuia să se adreseze elevilor cu.. „Căpitane”, pentru că abia se întorsese de pe front. „ - Ce formă are frunza de graminee, căpitane ?.. „ .. De sabie, dom’ profesor..! „ - Așa, căpitane, așa... de sabie !... Ești tobă, de carte, căpitane, bravo !”.. Erau crâmpeie hazlii, care ne înveseleau puțin, munca noastră severă și încordată. Dar, câte lucruri minunate, petrecute cu marii noștri profesori, ar fi de
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
piersicile), plante cu frunze verzi, cărnoase, flori. Cel mai răspândit aliment este nuca bunia, sagotele, nucile palmierului sagotier. Hrana vegetală este completată cu șopârle, șobolani, șoareci, broaște, melci, scoici, insecte, ouă de păsări, reptile, miere de albine sălbatice. Boabele de graminee sunt vânturate, apoi măcinare Între două pietre, după care se pune puțină apă și pasta obținută se pune În covată și se mănâncă crudă sau se coace sub formă de lipii În cenușa Încinsă. Când apa lipsește cu desăvârșire aborigenii
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]