416 matches
-
pași cadențați, ca și când ar fi zburat peste oraș pentru a trece cât mai neobservat. Și chiar așa și-a imaginat stăpânul casei venirea oaspetelui, drept pentru care prima lui întrebare a fost dacă trebuie să tragă perdelele și să închidă gramofonul. Spre uimirea lui, celălalt îi răspunse direct: în nici un caz. Când colonelul Fritz von Schwabe merge la cină, și mai ales în Albania, să fie aprinse luminile și să urle muzica, după cum cere tradiția. M-ai invitat la masă și
ISMAIL KADARE Cina blestemată by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/3276_a_4601]
-
Vâslaru? M-am uitat și azi cu jale la băi. Alea-s instalații? Nici tu stabiliment ca lumea..., nici tu otel..., nici tu local de distracții..., că dacă vine târgovețul la țară îi trebuie să se distreze... nu numai cu gramofonul..., nici tu parc, nici tu orchestră... țărănie curată... se baligă vitele prin fața �stabilimentului", de mai mare rușinea. Ia să fi avut noi pucioasă, să fi văzut, finule, ce cazinou îi mai trăgeam în fața bisericii..., ce mai băi, numai marmură și
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
ale cărui vise sunt bântuite de femei felliniene, capabile să inhibe prin formele lor excesive și cel mai performant gigolo), un estet al limbii care, precum Creangă în alt timp, a descoperit miezul plin de savoare al vocabulelor interzise. , Ia gramofonul, pîlnia-i înclin-o/ Spre viața dusă-n pizda mă-sii, Pino!!!", scrie Emil Brumaru și în aceste două versuri condensează un întreg tom de filozofie existențială. Este inutil de argumentat valențele poetice ale expresiei aparent triviale ,dusă-n pizda mă-
Îngerul cu față de demon by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11131_a_12456]
-
în dreptul pragului, ca înainte. Însă pe atunci ea era pătrunsă de noi revelații ale ploii. Îl mai auzea o dată pe Noel, băiatul de cincisprezece ani, cum îi dădea lecții de religie papagalului; și auzea melodia îndepărtată și tristă cîntată la gramofonul pe care-l vînduseră unui negustor de vechituri cînd ultimul bărbat din familie murise. Ea învățase să recupereze din ploaie vocile pierdute în trecutul casei, vocile cele mai pure și îndrăgite. Astfel încît a fost o noutate surprinzătoare și minunată
Gabriel García Márquez - Vine un bărbat pe ploaie (1954) by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/11015_a_12340]
-
știa. Poetul deschise un scrin Empire de unde scoase un chec de la alimentara și o sticlă de Xeres de pe vremuri, din care turnă câte puțin în trei păhăruțe de cristal. Printre vestigiile salvate ale averilor princiare se găsea și un vechi gramofon; după ce întoarse manivela se auzi printre hârâituri o voce sublimă de soprană cântând Ave Maria. A fost Ajunul cel mai frumos pe care l-am petrecut; cu toții eram reculeși, luxul lipsea, precum primilor creștini din catacombe. Am observat că prietenul
Prințul spălător de geamuri by Ion Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10744_a_12069]
-
mobilate fastuos și decorate abundent par rupte din ireal. Ne oprim într-un salon inundat de flori, dar ciudat nici o fereastră nicăieri! Draperii grele de pluș acoperă pereții... încăperea pare dominată de pianul ce se află așezat lângă un imens gramofon. Decor? Poate. Renunț să mai iscodesc încăperea. O privesc pe EA. Abia acum îmi dau seama de ceea ce reprezintă; îi spun că nu vreau să o mai părăsesc; rămân cu ea pentru totdeauna; nu mai mă interesează nimic altceva. Totul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
să-l mături; tot aici e un pisoar care pare un pachet neterminat și dinspre care vine un miros înțepător. Seara, aici ies bătrâne în zdrențe, dar sulemenite, care, pentru doi bănuți, își oferă iubirea cu un glas răgușit, de gramofon. Ziua, pe aici trec oameni, dar nu în pas de plimbare, ci grăbiți, așa cum se merge pe stradă, trec fără să se uite la inelul rupt și la frumoasa în tricou, fixată în perete cu un cui, bătut în coasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
Mama nu e singură, Daniel. E cu Dumnezeu. Și cu noi, cu toate că nu o putem vedea. Aceeași teorie mi-o expusese la colegiu părintele Vicente, un iezuit veteran care era mînă spartă În a explica toate misterele din univers - de la gramofon la durerile de măsele - citînd din Evanghelia după Matei, Însă În gura tatei suna ca și cum nici pietrele nu credeau așa ceva. — Dar Dumnezeu de ce o vrea? Nu știu. Dacă Într-o zi o să-l vedem, o să-l Întrebăm. Cu timpul, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
mai ales atunci cînd vorbea cu oricine altcineva În afară de maică-sa, de soră-sa și de mine, adică aproape niciodată. Îl fascinau invențiile extravagante și mașinăriile, iar În curînd am descoperit că făcea autopsii pe tot soiul de mecanisme, de la gramofoane la mașini de calculat, pentru a le desluși secretele. CÎnd nu era cu mine sau nu lucra pentru taică-su, Tomás Își petrecea majoritatea timpului Închis În camera lui, construind artefacte de neînțeles. Tot ceea ce Îi prisosea În inteligență Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
mărite ale lui Tiaré cu primul ei soț, căpitanul Johnson. Și totuși, cu toate că ea era bătrână și grasă, uneori rulam covorul de Bruxelles, aduceam servitoarele și vreo două prietene de-ale lui Tiaré și dansam, deși acum foloseam muzica unui gramofon hârâit. Pe verandă aerul era îmbălsămat de parfumul greu al florilor de tiaré, iar deasupra capului Crucea Sudului strălucea pe un cer fără nori. Tiaré zâmbi indulgentă: — Am ținut-o tot așa până la trei dimineața și când ne-am dus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
mămico, că am zis că-i mai bine... El a auzit jos rafalele de râs și a mirosit aroma searbădă a ciocolatei fierbinți și a prăjiturelelor pentru ceai În timp ce cobora la parter, pe urmele mamei și ale fiicei. Sunetul unui gramofon se Împletea cu vocile multor fete, care făceau să zumzăie aerul, și În Amory s-a născut o căldură plăcută, care l-a invadat: „Casey-Jones urcat-a la ca-ba-nă, Casey-Jones și-a luat poruncile În mână, Casey-Jones urcat-a la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
n-a mai compus epigrame decât În fața lui D’Invilliers sau a unei binevenite oglinzi. Într-o zi, Tom și Amory au făcut o experiență: și-au recitat poeziile proprii și pe cele ale lordului Dunsany pe muzică obținută de la gramofonul lui Kerry. — Psalmodiază! a strigat Tom. Nu declama! Psalmodiază! Amory, care interpreta, și-a asumat o mină plictisită, pretextând că avea nevoie de un disc cu mai puțină muzică de pian. La care Kerry s-a tăvălit pe podea, Înăbușindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
nevoie de un disc cu mai puțină muzică de pian. La care Kerry s-a tăvălit pe podea, Înăbușindu-și râsul. — Pune Inimi și flori! a urlat el. Of, Doamne, Doamne, simt că nasc niște pisoi. Oprește afurisitul ăla de gramofon! a strigat Amory, cam congestionat la față. Nu dau o reprezentație! În tot acest timp, Amory Încerca, delicat, să cultive la D’Invilliers simțul apartenenței la o clasă socială, știind că de fapt poetul era mult mai conservator decât el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
emoții vechi. O platitudine pentru fiecare, Cântece În vremuri de ordine, Și limbi, ca să le cântăm .“ SFÂRȘITUL MULTOR LUCRURI Prima jumătate a lui aprilie a lunecat pe lângă ei ca o pâclă - o pâclă de seri lungi pe veranda clubului, cu gramofonul cântând Înăuntru Sărmane fluture... căci Sărmane fluture fusese melodia de succes din ultimul an. Războiul nu părea să-i afecteze și dacă n-ar fi fost instrucția de front din fiecare a doua după-amiază, ar fi putut părea una din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
e nimic, dar vreau doar să verific. Becker zâmbi: — Un polițist trebuie să se încreadă în instinct din când în când, zise el. Am recunoscut propria-mi retorică răsuflată: — Detectiv scoatem din tine, i-am spus. Își asculta plăcile de gramofon cu Gigli cu aviditatea cuiva care e pe cale să surzească, oferind și pretinzând la fel de puțină conversație precum un controlor de bilete de tren. Până acum, îmi dădusem deja seama că Hildegard Steininger era cam la fel de ermetică precum rezervorul unui stilou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
bucătăreasă prea bună. — N-am fost niciodată oaspete la cină, îi replicasem eu și mâncasem aproape tot, nu din politețe, ci pentru că îmi era foame și învățasem în tranșee să nu fiu prea mofturos la mâncare. Acum ea închise dulăpiorul gramofonului și căscă: — Mă duc la culcare, zise. Am dat la o parte cartea pe care o citeam și i-am spus că o să mă culc și eu. În dormitorul lui Paul, mi-am petrecut câteva minute studiind harta Spaniei, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
aparțineau întrucâtva unei alte lumi și cu această nu am nici o legătură.Trăiesc într-o singurătate care este dureroasă în tinerețe, dar minunată în anii maturității.”http://artelesistiintelevietii.wordpress.com/2013/09/19/autoportret-albert-einstein/... XVII. PRIMELE FABRICI: DE PLĂCI DE GRAMOFON ȘI DE MĂSURI ȘI INSTRUMENTE DE CÂNTĂRIT, de Dalelina John, publicat în Ediția nr. 873 din 22 mai 2013. În 1872, pe B-dul Cuza 72, lua ființă, la Brăila, „Prima fabrică română de măsuri și instrumente de cântărit”, a lui
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
1872, pe B-dul Cuza 72, lua ființă, la Brăila, „Prima fabrică română de măsuri și instrumente de cântărit”, a lui Ț. Theodorescu. La sfarsitul sec. XIX, fabrica continuă să funcționeze, diversificându-și activitatea. Gloria România, prima fabrică de plăci de gramofon din România, a fost înregistrată pe 17 mai 1912, la Secția I a Tribunalului Brăila. Și-a desfășurat activitatea pe strada Rubinilor 4, proprietatea Carolinei A. Lupescu, soția unuia dintre asociați, Adolf Lupescu. Vechea stradă a Rubinilor (actuala Rubinelor) și-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
1872, pe B-dul Cuza 72, lua ființă, la Brăila, „Prima fabrică română de măsuri și instrumente de cântărit”, a lui Ț. Theodorescu. La sfarsitul sec. XIX, fabrica continuă să funcționeze, diversificându-și activitatea.Gloria România, prima fabrică de plăci de gramofon din România, a fost înregistrată pe 17 mai 1912, la Secția I a Tribunalului Brăila. Și-a desfășurat activitatea pe strada Rubinilor 4, proprietatea Carolinei A. Lupescu, soția unuia dintre asociați, Adolf Lupescu.Vechea stradă a Rubinilor (actuala Rubinelor) și-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
mama sa limba franceză și s-a inițiat în muzică, interpretând „piese scurte, melodioase (...), ritmuri mozartiene”, după confesiunile artistului. Când s-a mărit a început să primească lecții de pian și să asculte împreună cu tatăl său muzică ușoară, la un gramofon pe vare îl avea în casă. În 1931, elev fiind la Liceul „Gheorghe Șincai”, va cânta într-un ansamblu școlar, la chitară și vocal, pentru ca la cinsprezece ani să îl cheme scena, iar de acum relația cu ea va fi
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
jocul de noroc... Nu salvăm țara pe ducă, Prin foști regi și regi țigani Cu ciutaci, ciuvici ce țucă Buci de felicși și jidani. Nu salvăm țara cu dude La palat, pe lângă tron, Și-un bătrân ce-abia aude Secularul gramofon.. Nu salvăm țara cu pruncii Lepădați la alții-n prag, Nu făcuți de neamț săpun, ci Traficați pe alt meleag... Nu salvăm țara cu tute Dezbrăcate la chiloți Și-un primar cu parașute Puse-s să voteze hoți... Nu salvăm
NU SALVĂM ŢARA CU... ŢARA (MANIFEST) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363124_a_364453]
-
Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina din Gura Humorului prezintă, în Salonul „Georges Cotos” al instituției muzeale humorene, expoziția „Instantanee tehnice - Achiziții muzeale 2006-2008”. 100 de obiecte tehnice, care acoperă domenii diverse Expoziția etalează 100 de realizări tehnice, automate muzicale, patefoane, gramofoane, telefoane, aparate de radio, aparate de proiecție și de fotografiat, mașini de cusut, ceasuri, lămpi de iluminat, dar și diverse obiecte ca truse de voiaj, busole de buzunar, evantaie și lornioane. Coordonatorii expoziției, Camelia Cristofor, Monica Nănescu și Ioana Coșereanu
ACHIZIŢII MUZEALE 2006-2008” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349668_a_350997]
-
printre acestea aflându-se un ceas de buzunar „Breguet” (Franța, 1860), un aparat foto „Goertz” (Germania, 1900), un telefon „Ericsson” (Suedia, 1903), o orgă „Sonora” (Germania, 1905) sau un autosifon (Anglia, 1910). În aceeași categorie se înscriu patefonul „Klingsor” și gramofonul „Parlophon” (Germania, 1910), fonograful „Edison” (SUA, 1918), o armonică tip „Concertina-Bandionon” și organeta „Phoenix” (Germania, 1920), sau patefonul „Decca” (Anglia, 1924) și aparatul foto „Amourette” (Austria, 1930). Expoziția etalează și o serie de curiozități tehnice Evoluția fierului de călcat poate
ACHIZIŢII MUZEALE 2006-2008” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349668_a_350997]
-
spus așa. Mă legănam și ațipeam în sunetul fascinant al acordeonului cu care Marcel Grecu ne alinta uneori seara, ori în zi de duminică. Toată mahalaua îl știa și-l chema, și la petreceri și la înmormântări. Apoi, plăcile de gramofon erau pentru noi, deliciu. Vocea lui Cristian Vasile, a lui Jean Moscopol, a lui Fărămiță Lambru și a Mariei Tănase, împreună cu alte discuri de ebonită, ne-au vrăjit pentru totdeauna. Mai erau apoi și cupletele muzicale cântate de Zizi Șerban
PICNIC ÎN CIMITIRUL ETERNITATEA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362043_a_363372]
-
în clește, Mâncă un ou, caută numai pe cer Oile, norii zboară lin spre Tanger, Nu e nimic, tu ești un geniu, e sigur, Picură soarele, noi avem prea multe riduri. Ambiție, bere, clătite, dădacă, Efeminat fuge policemanul Cioacă, Un gramofon bine plasat în meninge, Vine cățelul și linge și linge, Javră, te du, nu ai treabă aici, Tu ești ovală, noi am ajuns licurici. Inima-mi bate ca o copită, Alerg peste câmpii pline de conopidă, Or fi cadavre de
AGONIA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361700_a_363029]