132 matches
-
de a te împotrivi lor. Am ales între bibliografie și pustiu, mai ales că bibliografia era deja convertită în creații de cei mari, deci salvată" (pag. 83). Alesese ,pustiul": adică lupta și sacrificiul (ghilimelele nu trebuie să ne înșele: evitau grandilocvența) pentru libertate. * Avea 42 de ani - de 12 ani în exil - pe cînd scria aceste rînduri. Avusese timpul necesar de a-și defini destinul. Scrisoarea se încheie cu cuvintele eu îmi apăr pustiul (chiar și neamul). Pentru că, atunci cînd, acceptînd
Virgil Ierunca - 85 - Omul care tace by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11423_a_12748]
-
Odette, de pildă, pare să trimită la un nume feminin; în realitate este diminutivul de la odă în franceză, limba în care este scrisă). Compozitor de muzică de cameră celebră în Europa, în vers și în proză el evită muzicalitatea frazei, grandilocvența. Toată opera lui respiră ca un fel de religiozitate a pămîntescului și o subtilă preocupare pentru destinul omului zilelor noastre, deseori prizonier al propriilor sale obiecte. În ultimele sale opere - scrise și ignorate la Lima, dar în curs de tipărire
Destinul postum al lui Grigore Cugler by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16806_a_18131]
-
demonstrat suficient de convingător și prezența romantică a poetului Nopților (ideea pitagoreic-platoniciană a frumosului ca lege a armoniei cosmice, teoria arheului și a metempsihozei, ocultismul, socialismul utopic, funcția spiritualist-simbolică a naturii, poza byroniană a semeției demonice, poza lamartiniană în peisaj, grandilocvența filosofantă a la Victor Hugo, picturalitatea exotică în felul lui Gauthier etc.), spre a nu mai vorbi de caracteristicile sale simboliste sau de rolul său, capital, de descălecător al modernismului autohton. Din nefericire (sau dimpotrivă!), conceptele literare n-au o
Baroc existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9585_a_10910]
-
fantast la modul odihnitor. Miniaturizarea intimizează liniile, dă o senzație de familiar. "E vorba de regăsirea unui echilibru, de o mișcare vizionară, de siguranță și redempțiune a introvertirii spirituale. Rococoul macedonskian renunță la gravitatea degajată de "sublimitatea" liniilor baroce, la grandilocvența ostentativă, la exacerbarea imagistică a aceluia, degajînd, în schimb, un sentiment cald al ambianței ornamentale, o apropiere intimă de obiecte și decor, în general un spirit de interior". Stil al galanteriei, al saloanelor dar și al contemplației eliberatoare, al juisării
Baroc existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9585_a_10910]
-
fantast la modul odihnitor. Miniaturizarea intimizează liniile, dă o senzație de familiar. "E vorba de regăsirea unui echilibru, de o împăcare vizionară, de siguranță și redempțiune a introvertirii spirituale. Rococoul macedonskian renunță la gravitatea degajată de "sublimitatea" liniilor baroce, la grandilocvența ostentativă, la exacerbarea imagistică a aceluia, degajînd, în schimb, un sentiment cald al ambianței ornamentale, o apropiere intimă de obiecte și decor, în general un spirit de interior". Stil al galanteriei, al saloanelor, dar și al contemplației eliberatoare, al juisării
Baroc existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9585_a_10910]
-
foarte apropiat, dacă nu chiar de junii lui 2007, cu sensibilitatea lor specială, pe Vasile Alecsandri și alții. El, gata iubind arghezismele, atras de șturlubatecul cântăreț din strană, de poetul periferiei române ortodoxe. Gata cu patriotismele! Gata cu metafizica și grandilocvența! Snoava rămâne baza, - snoavele sunt preferința românului. Las la o parte ce a zis, înainte de tot, despre , Ion Barbu, - nu mai cităm... îngăduiți-ne să privim lumea din strană, cum făcea cântărețul bisericesc, cuviincios așezat, dar cu atât haz, în
Anton Pann by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9656_a_10981]
-
predispuse la fapte concrete și nepărtinitoare. Sîcîielile perfide, pretențiile nesăbuite, bănuielile intrigante, clevetirile fățarnice împovărează retoric viața compozitorilor, o viață din care au dispărut, misterios, noblețea, altruismul și culanța și în care s-au instaurat din ce în ce mai țanțoș lăcomia, intransigența și grandilocvența. Mulți compozitori "descurcăreți" își pun nevolnicia la adăpost grație obrăzniciei. Dacă îi iei din scurt ori îi repezi puțin vor păți ceva asemănător cu ceea ce se întîmplă balonului împuns cu acul. Iar dacă ar avea instinctul animalelor sălbatice, odată înțepați
Tot mai marginalizați... by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11983_a_13308]
-
trebui să mărturisim că o bună jumătate a operei (lui Cervantes, n.n.) are o formă din calea afară de șubredă și de neglijentă... Și prin aceasta nu mă refer numai la improprietățile verbale, la intolerabilele repetiții, ori la crâmpeile de anevoioasă grandilocvență care sfârșesc prin a ne copleși și la structura în general dezagregată a acestei fraze menită doar să umple timpul..." Și Borges încheie: "Pagina perfectă, pagina în care nici un cuvânt nu poate fi modificat fără vreun prejudiciu, este cea mai
Pagina "perfectă" by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14199_a_15524]
-
manuscrise în stânga și-n dreapta (p. 98). Spicuiesc, desigur, din cele aproape 300 de pagini ale unei cărți care-ar merita un index la puzderie de personaje. În fine, ajungem și-aici, cu un Adrian Păunescu scindat între scene de grandilocvență romantică și izbucniri de meschinărie conjugală. Între ele, Constanța Buzea nu discriminează și în consecință nici nu incriminează. În ciuda scandalului iscat în urma publicării, în România literară, a câtorva fragmente din Jurnal, e încă greu de spus câtă tandrețe și câtă
Un document interior by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6572_a_7897]
-
secolului: Tițian (1485-1576), Tintoretto (1518-1595) și Veronese (1528-1588)... Tițian suprapune încă straturi translucide culoare, precum vechii maeștri... Contururile teatrale ale lui Tintoretto fac să vibreze spațiul care le înconjoară, prefigurând dramatismul barocului... Gesturile lui Veronese sunt pline de o elegantă grandilocvență ce va inspira pictura lui Tiepolo și a rococo-ului francez. Cei trei artiști au concurat vreme de decenii pentru obținerea unor comenzi din partea patricienilor, bisericilor și confreriilor Serenissimei Republici. În timp, între ei s-a născut un complex sistem
Începuturile picturii în ulei. Personalități și influențe by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/6849_a_8174]
-
în comparație cu arta clasică, care semnifică prin ea însăși, arta contemporană, de după prima jumătate a secolului al XIX-lea, necesită excursuri multiple, în multiple domenii conexe, pentru a reuși să-i decodezi înțelesurile - exceptând cazurile în care explicațiile autorilor depășesc în grandilocvență și sofisticare, valoarea operei însăși! Dar, afluența constantă a publicului la absolut toate manifestările - de toate vârstele și de toate nivelurile de pregătire intelectuală - a dovedit că sincretismul este forma ideală, capabilă să atragă marile mase ale secolului XXI către
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
trebui reînvățați că această identitate nu trebuie să-i izoleze, ci să le deschidă ochii asupra lumii din care provin. Nici până în 1989, nici după 1990, nu s-a făcut mai nimic pentru acești români, deși nu naționalismul și nici grandilocvența identitară nu le-au lipsit celor care s-au perindat pe la putere. Ar trebui ca în acest domeniu să înceapă să funcționeze profesionismul, și să înceteze cenaclismul. Parlamentul a inițiat o lege care se intitulează, pompos, ,a Românilor de pretutindeni
Ineficienta grandilocvență by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11024_a_12349]
-
luat-o pe acolo/prin piețele și terasele sclipitoare împreună,/I-am uimit cu educația noastră frumoasă, cu farmecul/nostru năucitor, am fost două cuțite înfipte în iarbă împreună,/zvîntîndu-ne la soare,/înainte să înceapă furtuna”. Din nou, infuzia de grandilocvență în variantă „dandy” strică ansamblul. Pe acest fundal, Komartin reușește în poezia stărilor inefabile, generatoare de atmosferă interioară, ca în luminosul O portocală ascunsă sub un prosop alb ca laptele: „După- amiezele din copilărie în care eram dus la frizer
Damnarea glossy by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3074_a_4399]
-
pentru modul suprarealist, care l-a ispitit totuși în accentuată măsură, poetul nostru păstrează din atmosfera avangardei cel puțin o năzuință spre realiile "nefardate", dezarmant de simple. E un soi de coborîre la nivelul zero pentru regenerarea energiei creatoare. Sfidînd grandilocvența, ampolozitatea retoricii care celebrează un univers solemnizat din capul locului (un artificiu aplicat altui artificiu), se mulțumește a "aranja" segmente de real, generatoare de tensiune prin pura lor juxtapunere. A produce colaje cu ajutorul factorilor anodinului, din care țîșnește insolitul: " Îmi
Un baroc paradoxal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15295_a_16620]
-
nu poate accede decât prin intermediul evocării și sugestiei. Poet cu o structură clasicizantă, Eugeniu Nistor își orientează demersul liric spre resuscitarea unui trecut exemplar, a unei geografii mitice, simbolizând o întreagă istorie, fără să apeleze însă la retorism ori la grandilocvența majusculelor. Aceste date ale lirismului lui Eugeniu Nistor sunt circumscrise riguros de criticul literar Cornel Moraru, care subliniază faptul că „lirica lui Eugeniu Nistor, luminoasă și melancolică, își trage seva din îndureratele coline ale Ardealului, ținutul de neuitat al copilăriei
Melancolii în palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4747_a_6072]
-
se deșiră, se repetă ca frînturi de ecou necontrolat, după regulile unei bizare și frînte geometrii, numită cu o vorbă inspirată a lui E. Negrici "stilistică a eschivei". Lucrul care mai întîi irită pentru ca apoi să fascineze sînt amuțirile capricioase. Grandilocvența tăcerii umilește nu o dată cuvîntul, "alburile" capătă valoare și e interesant că tocmai gîtuirile, derobările și abdicarea de la ideea poetică fac obiectul mai tuturor judecăților critice, de la N. Manolescu la Valeriu Cristea și de la M. Iorgulescu la Gh. Grigurcu. Din
Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15299_a_16624]
-
mult din perspectiva lecturilor decât din experiențe proprii. Am mai spus-o cu alt prilej, lirica lui Dinu Flămând rescrie meditațiile amare ale lui Cioran cu uneltele poetice ale lui Ștefan Aug. Doinaș. Angoasele sale sunt expuse cu o anumită grandilocvență (ușor de sesizat la poemele din ciclul intitulat prea puțin poetic amplitudini de probabilitate), cu o robustețe a formulărilor și a gândirii care par să indice (la fel ca la Cioran) o mult mai mică vulnerabilitate a autorului la obsesiile
Cartea neliniștirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10467_a_11792]
-
mici înspre autoritatea unui membru deplin al comunității muzicale europene, statut pe care canonul romantic austro-german îl promitea într-un mod cert. Acest pericol al dispersiei (în termenii de pierdere a statutului de cultură-hegemon) îl reprezenta și energia contestatară față de grandilocvența și pretenția transcendentală a muzicii și, implicit, a culturii germane, venită din partea marilor culturi europene concurente. Însă la momentul apariției verismului italian și impresionismului francez, ca forme de contestare explicită, procesul de replicare și diseminare a modelului romantic-muzical austro-german deja
Fenomenul compresiei stilistice ?n muzica european? (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
nu l-ar fi atins. Litotă perfectă în revers, cei doi torționari sunt înfățișați cu trupuri aprinse, cu câteva brazde fine de bici pe propriile lor corpuri despuiate. Conotația livrescă, prezentă în subtext, e transfigurată: artistul ilustrează în surdină, - fără grandilocvența sanghinolentă a unui Grünewald - , o tristă, prea cunoscută imagine a suferinței îndurate de trup, atunci când, azi ca și ieri, este supus torturii prin hatâr, din voința unor puteri avane. Schingiuit, dar în picioare, nemarcat de harapnic, sacrificatul ilustrează tăcut, în
Universul picturii lui Vladimir Zamfirescu by Andrei Brezianu () [Corola-journal/Journalistic/7228_a_8553]
-
noțiuni legate de „fericire” și „împlinire”, „înaintare”, „regăsiri” iau locul nefericirii și neîmplinirii, pierderilor și evanescențelor. Traducerea poemelor scrise inițial în limba franceză (traducere făcută de autor și în cîteva cazuri de Miron Kiropol) readuce uneori somptuozitatea, ușoara prețiozitate și grandilocvența perioadei românești a poeziei lui Ilie Constantin, însă citind și variantele în franceză (cîteva, așezate în finalul antologiei) oricine își poate da seama că mai vechile trăsături sînt mult estompate. Antologia ne arată și fața nouă a poeziei lui Ilie
Unitatea pierdută by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13507_a_14832]
-
meu gînditor" (refăcînd pointillista harmonie). Manifestînd o frenezie a compoziției textuale insolite, în macro ca și în microstructura poemelor, autoarea trece de la o asociere la alta, pe direcția unui "descriptivism" vizionar care, concomitent, discreditează și creditează realul convocat cu o grandilocvență erudită ce ne duce gîndul la Saint-John Perse. înghițit și metabolizat de structura textuală, realul continuă a-și emite semnalele, aidoma acelor viețuitoare studiate de biologi pe un areal vast în care, deși părelnic pierdute în libertate, pot fi reperate
Pasionalitate livrescă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11696_a_13021]
-
nu mai avea ce-i face. Stănescu a vrut un loc în raftul întâi al literaturii române. Și-a construit cu răbdare o imagine de poet boem, bețiv fluturatic, desprins de cele lumești, bântuit de poezie din culcare în sculare. Grandilocvența jenantă cu care își recita producțiile în fața camerei de luat vederi, cabotinismul gravității și esențelor cu care debita banalități și stupizenii, puzderia de oh!-uri și ah!-uri, aerul de „lunatic”, de „înger” obez, toate acestea erau menite să imprime
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
georgian despre care urma abia să se audă În viitor”. Nici chiar știrea că, după naziști, fasciști, comuniști și anticomuniști, „fundamentaliștii islamici” Își ghidează azi fanatismul invocând tot CONSPIRAȚIA. Nu a fost hotărâtoare nici contrarierea reiterată de influența pe care grandilocvența unor pasaje din falsul intitulat Protocoale (= CONSPIRAȚIA) a avut-o, cum amintește Danilo Ki½, asupra „doctorului numit Detouches, autorul pamfletului intitulat Bagatelle pour un massacre”, care este și un mare scriitor. N-ar fi singurul, din păcate. Nu m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
o descindere în lumi irecognoscibile, percepute ca uriașe iluzii optice. Prezențele fizice sunt mereu confiscate, apariții morgnatice, in-consistente. Dar tocmai neîncrederea în capacitatea privirii de a schimba lumea îl ajută pe poet, salvându-l în ultimul moment de la narcisism și grandilocvență deșănțată. Un sentiment de liniște însoțește performanța ochiului de anticipare a dezastrului. Atitudinea este predilect oximoronică. De parcă orice atingere cu concretul ar fi o subminare a personalității, poetul se refugiază în imaginea interioară a unei lumi artificial create. Drumul ales
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
și Vichy, au ieșit toți, ovaționându-l, agitând pălăriile, strigând : Trăiască armata română ! Comparase spectacolul cu cel de la 10 Mai, când bietul Ferdinand a trecut prin mijlocul unei mulțimi mute și nepăsătoare. Amicul Victor a avut chiar un moment de grandilocvență, mărturisind că sentimentele lui coincideau perfect cu ale populațiunii și că fusese, până în ultima clipă, convins că „neamțul de Ferdinand n-avea să intre“. Altfel umoarea lui era, ca de obicei, cât se poate de rea, mai ales à propos
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]