278 matches
-
tăcuți în paraclise o luptă de himere, urangutani în lesă și fiecare-și vrea pe umeri altă tresă cad zorile în târg agonizează maci iar pâinea-i mai puțină doar pentru cei săraci mijește ca sămânța scânteia de revoltă că grangurii-și iau partea altora din recoltă o liniște-aparentă, o stare de frământ și plâng când nu te văd și-apoi încep să cânt Referință Bibliografică: și tu-ți dorești să zbori / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 502
ŞI TU-ŢI DOREŞTI SĂ ZBORI de ION UNTARU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358420_a_359749]
-
frumoasă ești în păr Cu atâtea flori de măr: Delicată și involtă Păcat de biata recoltă! Cine câștigă primul rund În al doilea, se duce la (p)fund Când cade un barosan în groapă În urma lui poți să scoți apă! Grangurii, lichelele Sperie și ielele Feți frumoșii, pistolarii Bivolii și Bivolarii! Dând cu fard a câta oară Toate conturile se-cară Dar în orice buzunar Mărunțiș pentru-un pahar... Ploaie, cărămidă Ridurile ridă Fața lui de vânt și apă Față slută
ORICE FES ARE UN ÎNŢELES de ION UNTARU în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359507_a_360836]
-
pe cinci luni, două milioane și ceva de lei. Păi cu ce să meargă dom'le un radio și un televizor dacă n-am lumină? Cu lemne, cu cărbuni? Am eu bani să mă duc la oraș, să plâng pe la ușile grangurilor să-mi facă dreptate? Că, de ce nu am anunțat tăierea luminii, să înceteze abonamentul? Și ce e aia abonament la curent dom'le? Consum curent, plătesc cât consum și pace bună. De ce să mai plătesc și abonamentul? Nu mai am
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 7 de ION UNTARU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340846_a_342175]
-
scos istoria neamului nostru din manuale, vă vor pune întrebări de ce Eminescu, poetul nostru național, e cadavrul din debaraua lui H.R. Patapievici, de ce pentru cărțulii de tipul „De ce iubim femeile”, preferatul băsescului „Cărtărăscu” a fost propus pentru Premiul Nobel de către grangurii dintr-un minister al culturii condus de maghiari mai bine de un deceniu. Vai vouă ! Urmează încă o etapă în dezvoltarea omenirii la fel ca acelea care au urmat după stăpânirea focului sau după inventarea roții ! Rețeaua Internet va revoluționa
SCRIITORUL ION N. OPREA ŞI PROIECTUL SĂU SISIFIC de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343940_a_345269]
-
lelii Și sunt cei mai păcăliți. Ziua celor ce iau plasă De-un amar de ani amari, Care dorm pe ei și lasă Să-i jupoaie hoți, samsari... Nu e nație mai slabă De naivi și de nătângi La a grangurilor labă De politici drepte-stângi.... Păcăliții ce au vina De a nu se mai trezi, De a trage ca bovina Și-n prostie-a lâncezi... Păcăliții ce au soartea Unui neam de surzi și orbi Ce-și acceptă-n lene moartea
ZIUA NAȚIONALĂ A PĂCĂLICILOR... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379615_a_380944]
-
la coada țărilor din Uniunea Europeană. Drujbele și gaterele lucrează pe rupte zi și noapte, căci cei plătiți să apere pădurile, ori sunt neputincioși în fața agresiunii tâlharilor mari și mici (îndeosebi în fața celor mari, cu ramificații ale nelegiuirii și jafului până la grangurii în mâna cărora este pâinea și cuțitul din această țară), ori cel mai adesea se pun la dispoziția răufăcătorilor, astfel rotunjindu-și simțitor veniturile și scăpând de răzbunările rețelelor mafiote. Colac peste pupăză, deși toată lumea taie, foarte puțini sunt aceia
CONTINUĂ MASACRUL PĂDURILOR ROMÂNEŞTI. PÂNĂ CÂND? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345469_a_346798]
-
stratagema lui prinsese, pentru că lacrimile îl convinseră pe Floricel, care tăcea. Te pomenești că nătăfleață ăsta a plecat de-acasă fără bani! gândi Floricel. După cum arată și cum plânge...Dar, dacă minte? Las’ că știu eu cât sunt de parșivi grangurii ăștia de la oraș! Hai să mă prefac și eu că sunt cumsecade! --Domnule, ai noroc că sunt un om milos și cu frică de Dumnezeu. Că așa suntem noi, ăștia de la țară. Dar, nu-ți spusei că sunt niște cheltuieli
TUNARII-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376824_a_378153]
-
mii de suflete ale comunei, fie iarna, fie vara, vei avea întotdeauna amatori - Păi tocmai asta e. Trebuie să bat la prea multe uși și aprobările nu se dau decât pe bani. Și eu mi-am închipuit că toate declarațiile grangurilor sunt curate. Mai rău ca în perioada fanariotă. Nici o informație nu se mai obține fără plată. Cred că mă lupt cu morile de vânt și o să mă dau bătut. Am pornit cu mare entuziasm, dar mă desumflu văzând cu ochii
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 13 de ION UNTARU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375274_a_376603]
-
ieșit!: Luuume lume! (oameni buni!) Îți dau timp să te aduni Am o veste cu privire La ceva ce va fi știre O voi scrie-ntr-o revistă Ca un răcnet de Carpați Doar puțin să așteptați Până pun o întrebare Unui grangur cu rang mare. Oare vrea o publicare? Am în mână o scrisoare Am dat un inel pe ea Cu o piatră, uite-așa! (“Uite-așa”, adică mare) Fetei ce prin buzunare A cătat când la spălat, I-a dat bosul
DUZINA DE CUVINTE -O SCRISOARE...GĂSITĂ de GELU ODAGIU în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379653_a_380982]
-
lume! (oameni buni!) Îți dau timp să te aduni Am o veste cu privire La ceva ce va fi știre O voi scrie-ntr-o revista Ca un răcnet de Carpați Doar puțin să așteptați Până pun o întrebare Unui grangur cu rang mare. Oare vrea o publicare? Am în mână o scrisoare ... Citește mai mult Niște prieteni virtualiMai jucăuși. Or fi reali? S-au tot gândit ce s-au gânditO joacă au descoperitI-au spus “duzină de cuvinte”Mi-am
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379658_a_380987]
-
Citiți și voi ce a ieșit!:Luuume lume! (oameni buni!) Îți dau timp să te aduniAm o veste cu privireLa ceva ce va fi știreO voi scrie-ntr-o revistăCa un răcnet de CarpațiDoar puțin să așteptațiPână pun o întrebareUnui grangur cu rang mare.Oare vrea o publicare? Am în mână o scrisoare... Abonare la articolele scrise de gelu odagiu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379658_a_380987]
-
alcătuiau. O categorie aflată nu în afara, ci deasupra legii cozii era cea a milițienilor. Se băgau prin față, sfindându-i arogant pe cei care se agitau la coadă - ei erau „bărbații adevărați”, ce aveau grijă de populație (adică supravegheau turma). Mulți „granguri” preferau să li se trimită marfa direct acasă sau, mai bine, gestionarul, măcelarul ori vânzătoarele le-o păstrau până când trecea nebunia - ieșeau cu sarsanaua plină, ce era al lor era pus deoparte. Pe lângă fiecare dintre aceștia, mai intrau, „pe șest
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cârcotașul reporter cu maliție și cu o mare poftă de a batjocori, grosolan, mai rar cu spirit. În aceeași manieră sunt concepute și cele nouă cărticele din ciclul Târgul cu idei sau Buletinul Cișmegiului (1857), unde inși fel de fel (granguri politici, paraponisiți, cochete ș.a.) sunt văzuți cu ochi de caricaturist. Într-un mic „roman nichipercean” în versuri, Trefleac voivod, sunt diseminate aluzii de un umor căznit și adeseori inept la adresa domnitorului Al. I. Cuza. O. ține să lanseze și un
ORASANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288565_a_289894]
-
singur, refugiul în apartamentul sărăcăcios, prepararea hranei de dimineață, răsfoirea ziarelor și sorbitul cafelei sunt singurele secvențe în care detectivul pare să-și regăsească echilibrul. Oricât de modest și neîngrijit, micul apartament este echivalentul castelelor în care locuiesc mulți dintre grangurii pe care-i înfruntă. E un loc al purității și reculegerii, unde nu pătrunde nimic din murdăria lumii exterioare. Reacția disproporționată a lui Marlowe atunci când o găsește pe Carmen Sternwood goală în patul lui constituie răspunsul instinctiv la invazia oazei
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
așa. Le plăcea să se uite la mine și la culorile penelor mele. Când ciripeam, îmi vorbeau și ei. Și le plac oamenilor păsările pădurii? — Cum de nu! Întruna vorbesc despre măiestria viersului privighetorii, despre fala vulturului. Despre aurul penelor grangurului. Se mai afla acolo și un pitpalac; tare le mai plăcea să-l asculte cum își rostuia răspicat numele: pit palac, pitpalac... — Așa. Da’ de mine n-ai auzit nimic? — Drept să-ți spun, chiar nimic. Oamenii nici nu te
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
unii s-au legat de faptul, că sus zisul Moreanu nu a pus virgulele unde trebuia și mai știu eu ce greșeli, însă greșeli de acestea, ba cu mult mai gogonate, găsește omul la case cu mult mai mari. Sunt granguri din cei intens gulerați, numiții popular politicieni, care folosesc limba română, așa cum le trece lor prin cap ca în exemplele de mai jos: COORDONANȚĂ, este un cuvânt din acela ciudat precum „fata morgana” pe care oricât l-ar căuta omul
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
soarele începea să-i pătrundă ascunzișurile. În țihla măruntă de la margine, lumina se cernea în ploaia deasă și caldă de raze; roiuri de musculițe se roteau ici-colo, țesându-se într-un joc grăbit; sticleau în lumină, pe urmă dispăreau. Un grangur sta nemișcat pe o ramură de fag întinsă spre soare; îi sticleau penele ca gălbenușul oului; întindea din vreme în vreme gâtul și da drumul unei fluierături gâlgâite, care trezea un răsunet lung în urmă, în ramurile pădurii. Paseri mărunte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
satisfăcute. Barcagiul meu plecase; soarele se înclina la orizont aprinzând un pârjol imens în pădurile de sălcii. La treizeci de pași, luciul bălții tresărea în goana vresperilor lacomi, care se țeseau după albitură măruntă. Fluiera o mierlă nu departe; doi granguri îi răspundeau din desimea sălciei celei bătrâne. Mierla își repeta frântura de viers cu statornicie; grangurii bolboroseau și gângăveau, mai mult chemând și strigând decât cântând, cu fluierașele lor sonore. Am strigat pe gazda mea: —Moș Mitre! —Ahău! a răspuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
sălcii. La treizeci de pași, luciul bălții tresărea în goana vresperilor lacomi, care se țeseau după albitură măruntă. Fluiera o mierlă nu departe; doi granguri îi răspundeau din desimea sălciei celei bătrâne. Mierla își repeta frântura de viers cu statornicie; grangurii bolboroseau și gângăveau, mai mult chemând și strigând decât cântând, cu fluierașele lor sonore. Am strigat pe gazda mea: —Moș Mitre! —Ahău! a răspuns el, tresărind ca dintr-o meditație. Acum încep a umbla țânțarii și trebuie să aprind un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ciocârlii. Mi-am arătat iarăși nemulțumirea. Bătrânul se oprise și sta în cumpănă: să se ducă să dea la o parte catranul, să mai aducă niște lemne, să intre la ghețărie, s-aprindă stuful umed. — De cine vorbești dumneata? —De grangurii din salcie. Dumneata nu le spui granguri? — Atuncea de ce-mi vorbești de privighetori și ciocârlie? —Apăi, domnule, toate-s ale lui Dumnezeu. Le spun și eu cum mă pricep. Când e ciocârlie, văz că e ciocârlie. Când e grangur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
se oprise și sta în cumpănă: să se ducă să dea la o parte catranul, să mai aducă niște lemne, să intre la ghețărie, s-aprindă stuful umed. — De cine vorbești dumneata? —De grangurii din salcie. Dumneata nu le spui granguri? — Atuncea de ce-mi vorbești de privighetori și ciocârlie? —Apăi, domnule, toate-s ale lui Dumnezeu. Le spun și eu cum mă pricep. Când e ciocârlie, văz că e ciocârlie. Când e grangur, văz că e grangur. Eu așa pe deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
grangurii din salcie. Dumneata nu le spui granguri? — Atuncea de ce-mi vorbești de privighetori și ciocârlie? —Apăi, domnule, toate-s ale lui Dumnezeu. Le spun și eu cum mă pricep. Când e ciocârlie, văz că e ciocârlie. Când e grangur, văz că e grangur. Eu așa pe deasupra nu le știu; nici să răspund întocmai. Aici, la coliba asta, eu vorbesc, eu răspund - treaba merge altfel decât la București. Am, într-adevăr, doi granguri în salcie; le dau boabe. Pe unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
nu le spui granguri? — Atuncea de ce-mi vorbești de privighetori și ciocârlie? —Apăi, domnule, toate-s ale lui Dumnezeu. Le spun și eu cum mă pricep. Când e ciocârlie, văz că e ciocârlie. Când e grangur, văz că e grangur. Eu așa pe deasupra nu le știu; nici să răspund întocmai. Aici, la coliba asta, eu vorbesc, eu răspund - treaba merge altfel decât la București. Am, într-adevăr, doi granguri în salcie; le dau boabe. Pe unul îl chiamă Costică și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ciocârlie, văz că e ciocârlie. Când e grangur, văz că e grangur. Eu așa pe deasupra nu le știu; nici să răspund întocmai. Aici, la coliba asta, eu vorbesc, eu răspund - treaba merge altfel decât la București. Am, într-adevăr, doi granguri în salcie; le dau boabe. Pe unul îl chiamă Costică și pe ălălalt Ilie. Așa le spun eu și stau de vorbă cu ei. Și-a pus mânile în șolduri și și-a răsucit gâtlejul spre înălțimea stufoasă. —Mă! a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
le dau boabe. Pe unul îl chiamă Costică și pe ălălalt Ilie. Așa le spun eu și stau de vorbă cu ei. Și-a pus mânile în șolduri și și-a răsucit gâtlejul spre înălțimea stufoasă. —Mă! a strigat el grangurilor (cu apostrofa necesară), să nu-mi faceți aci gălăgie; duceți-vă la culcare. Costică și Ilie însă au urmat să facă gălăgie, răspunzând mierlei și zvonului de amurg al luncii. Din când în când treceau și stârci mari cu chemări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]