116 matches
-
Salicornia veneta Asteraceae (Compositae) - Centaurea jankae - Centaurea pontica - Ligularia sibirica (Curenchiu de munte) - Cirsium brachycephalum (Pălămidă) - * Serratula lycopifolia (Gălbinare) Brassicaceae (Crucifere) - Crambe tataria (Târtan) - Draba dorneri (Flămânzică) - Thlaspi jankae (Punguliță) Cyperaceae - Eleocharis carniolica Droseraceae - Aldrovanda vesiculosa (Otrățel) Poaceae (Graminae) - Poa granitica ssp. disparilis (Firuță de munte) - Stipa danubialis (Colilie) Fabaceae (Leguminoase) - Astragalus peterffi (Cosaci) Iridaceae - Gladiolus palustris (Gladiolă) -------------- Liniuța întâi de la poziția "Iridaceae", litera b) a pct. 3 din anexa 3 a fost modificată de pct. 95 al art. I din
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268845_a_270174]
-
Salicornia veneta Asteraceae (Compositae) - Centaurea jankae - Centaurea pontica - Ligularia sibirica (Curenchiu de munte) - Cirsium brachycephalum (Pălămidă) - * Serratula lycopifolia (Gălbinare) Brassicaceae (Crucifere) - Crambe tataria (Târtan) - Draba dorneri (Flămânzică) - Thlaspi jankae (Punguliță) Cyperaceae - Eleocharis carniolica Droseraceae - Aldrovanda vesiculosa (Otrățel) Poaceae (Graminae) - Poa granitica ssp. disparilis (Firuță de munte) - Stipa danubialis (Colilie) Fabaceae (Leguminoase) - Astragalus peterffi (Cosaci) Iridaceae - Gladiolus palustris (Gladiolă) -------------- Liniuța întâi de la poziția "Iridaceae", litera b) a pct. 3 din anexa 3 a fost modificată de pct. 95 al art. I din
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268846_a_270175]
-
2.4. Culoarea strugurilor: 3. Descrierea plantației 3.1. Numele și adresa persoanei care exploatează parcela: 3.2. Localizarea parcelei: - comuna: - localitatea: - referința cadastrală: - latitudine și longitudine: 3.3. Tipul de sol (cu praf/calcaros/argilos/argilo-calcaros/ nisipos/lut prăfos/granitic/șisturi cristaline/roci vulcanice/roci sedimentare/roci metamorfice): 3.4. Poziționarea plantației: panta [de exemplu: relativ plană (0-5%)/pantă mică (5-15%)/pantă moderată (16-30%), pantă mare ( 30%)/terasa)] și expoziția (de exemplu, punctele cardinale S, S-E etc.): 3.5
ORDIN nr. 994 din 12 decembrie 2016 privind actualizarea Băncii naţionale de date analitice pentru fiecare an de producţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278009_a_279338]
-
Salicornia veneta Asteraceae (Compositae) - Centaurea jankae - Centaurea pontica - Ligularia sibirica (Curenchiu de munte) - Cirsium brachycephalum (Pălămidă) - * Serratula lycopifolia (Gălbinare) Brassicaceae (Crucifere) - Crambe tataria (Târtan) - Draba dorneri (Flămânzică) - Thlaspi jankae (Punguliță) Cyperaceae - Eleocharis carniolica Droseraceae - Aldrovanda vesiculosa (Otrățel) Poaceae (Graminae) - Poa granitica ssp. disparilis (Firuță de munte) - Stipa danubialis (Colilie) Fabaceae (Leguminoase) - Astragalus peterffi (Cosaci) Iridaceae - Gladiolus palustris (Gladiolă) -------------- Liniuța întâi de la poziția "Iridaceae", litera b) a pct. 3 din anexa 3 a fost modificată de pct. 95 al art. I din
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271858_a_273187]
-
platforma moesică”. Acesteia îi corespunde din punct de vedere morfologic Câmpia Română. În alcătuirea platformei Moesice distingem două etaje structurale: soclul și cuvertura sedimentară, analizate prin foraje pe întreaga lor grosime. În alcătuirea soclului intră șisturi cristaline, străbătute de masive granitice, și “șisturi verzi“ care apar la zi în masivul Central Dobrogean, iar în jumătatea sudică soclul este format din șisturi cristaline de tip palazu. Depozitele calcaroase Barreniene din zona Călărași situate la adâncimi de 180 - 5530 m litologic sunt reprezentate
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
stâng al râului. La suprafață, în regiunea de deal se găsește un strat de argilă, iar în regiunea de luncă se găsește un depozit de aluviuni. În regiunea de munte predomină gnaisul și micașistul care se află peste un fundament granitic. Lunca râului Nera este mai îngustă înspre est unde se contopește cu Lunca Băniei și devine mult mai largă spre hotarul cu Gîrbovățul. Actualul drum județean nu marchează precis limita dintre luncă și deal, întrucât, peste tot lunca depășește limita
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
posedă un relief în general deluros, cu pante mai mult abrupte și doar pe alocuri line. Solul e deteriorat și de faptul că întregul masiv Poiana Ruscăi este construit din șisturi cristaline, în care de multe ori se întâlnesc infuzii granitice, grenodioritice și pe alocuri calcaroase, ce prezintă atracții deosebite. Acest masiv muntos apare de departe ca un scut bombat la mijloc, unde se înalță vârful Padeș. Acesta a constituit în vremuri de restriște loc de refugiu al locuitorilor din împrejurimi
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
de pe terenul nisipos aflat la est de satul Crivina înainte ca acesta să fie plantat cu salcâmi, constituind astfel dealuri sau dune. Forările efectuate în ultimele decenii atestă că sub aceste nisipuri se găsesc roci tari de calcar sau chiar granitice, solul fiind creat pe o bază solidă de rocă tare. Dunărea, învolburată odinioară și liniștită după lucrările de construcții hidrotehnice de la Gura Văii și Ostrovul Mare prin formarea unor mari lacuri de acumulare, scaldă malul de nord-vest al comunei. Fluviul
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
hamada" sau "reg". Deflația contribuie și la accelerarea dezagregării și alterării selective a rocilor scoțând în evidență forme structurale și petrografice și în mod deosebit alveole și nișe de deflație. Asemenea excavații, însă de dimensiuni mai mari, întâlnite în rocile granitice, poartă în Corsica denumirea de "taffoni". Coraziunea și deflația în asociere cu dezagregarea, atacă cu precădere straturile de roci friabile, formațiunile mai dure rămânând tot mai proeminente. Apar astfel creste, ciuperci eoliene, stâlpi. Tot ca rezultat al conjugării coraziunii și
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
alterării. Când este supus amplitudinilor termice importante (răciri și încălziri bruște și repetate) se dezagregă. Granitul în schimb rezistă foarte mult la acțiunea de eroziune exercitată de apele curgătoare. Alături de acțiunea climei, o importanță deosebită o prezintă în evoluția morfologiei granitice, altitudinea reliefului. Relieful granitic tipic, se dezvoltă în special în regiunile cu altitudini joase, unde întâlnim predominant forme mamelonare, din care răsar (mai ales în regiunile cu climă tropicală) accidente de teren reprezentate prin blocuri, îngrămădiri haotice de bolovani, căpățâni
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
amplitudinilor termice importante (răciri și încălziri bruște și repetate) se dezagregă. Granitul în schimb rezistă foarte mult la acțiunea de eroziune exercitată de apele curgătoare. Alături de acțiunea climei, o importanță deosebită o prezintă în evoluția morfologiei granitice, altitudinea reliefului. Relieful granitic tipic, se dezvoltă în special în regiunile cu altitudini joase, unde întâlnim predominant forme mamelonare, din care răsar (mai ales în regiunile cu climă tropicală) accidente de teren reprezentate prin blocuri, îngrămădiri haotice de bolovani, căpățâni de zahăr. La altitudini
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
altitudini joase, unde întâlnim predominant forme mamelonare, din care răsar (mai ales în regiunile cu climă tropicală) accidente de teren reprezentate prin blocuri, îngrămădiri haotice de bolovani, căpățâni de zahăr. La altitudini mari se detașează unele aspecte distincte, constituind relieful granitic de munți înalți. Acesta se înscrie prin forme piramidale, creste zimțate, coloane uriașe, blocuri ascuțite. În privința răspândirii, relieful granitic este cunoscut bine în Europa: Munții Jura, Masivul Central Francez, Munții Vosgi, Munții Pădurea Neagră. În România este parțial întâlnit în
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
teren reprezentate prin blocuri, îngrămădiri haotice de bolovani, căpățâni de zahăr. La altitudini mari se detașează unele aspecte distincte, constituind relieful granitic de munți înalți. Acesta se înscrie prin forme piramidale, creste zimțate, coloane uriașe, blocuri ascuțite. În privința răspândirii, relieful granitic este cunoscut bine în Europa: Munții Jura, Masivul Central Francez, Munții Vosgi, Munții Pădurea Neagră. În România este parțial întâlnit în Munții Apuseni, în zonele granitice din Carpații Meridionali și Orientali, în care predomină distrugerea rocilor ca rezultat al gelivației
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
se înscrie prin forme piramidale, creste zimțate, coloane uriașe, blocuri ascuțite. În privința răspândirii, relieful granitic este cunoscut bine în Europa: Munții Jura, Masivul Central Francez, Munții Vosgi, Munții Pădurea Neagră. În România este parțial întâlnit în Munții Apuseni, în zonele granitice din Carpații Meridionali și Orientali, în care predomină distrugerea rocilor ca rezultat al gelivației, și un alt gen specific zonei hercinice a Dobrogei, care reprezintă un relief peneplenizat. Datorită proprietăților fizice și chimice și a condițiilor specifice de modelare, în
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
care predomină distrugerea rocilor ca rezultat al gelivației, și un alt gen specific zonei hercinice a Dobrogei, care reprezintă un relief peneplenizat. Datorită proprietăților fizice și chimice și a condițiilor specifice de modelare, în granit se conturează următoarele forme: Arena granitică apare în climatele calde și în cele temperate. Ea rezultă ca urmare a dezagregării, fiind o pătură groasă de materiale colțuroase și în general mărunte, care se desfășoară ca o poală ce acoperă baza versanților protejând roca. Umiditatea excesivă permite
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
și în cele temperate. Ea rezultă ca urmare a dezagregării, fiind o pătură groasă de materiale colțuroase și în general mărunte, care se desfășoară ca o poală ce acoperă baza versanților protejând roca. Umiditatea excesivă permite aici instalarea turbăriilor, arena granitică funcționând ca un sol poros, care se saturează de apă tocmai ca un burete. O dată formată, arena granitică este supusă procesului de alterare chimică, transformându-se treptat în argilă fină de tipul caolinului. Rețeaua de văi este mai puțin densă
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
în general mărunte, care se desfășoară ca o poală ce acoperă baza versanților protejând roca. Umiditatea excesivă permite aici instalarea turbăriilor, arena granitică funcționând ca un sol poros, care se saturează de apă tocmai ca un burete. O dată formată, arena granitică este supusă procesului de alterare chimică, transformându-se treptat în argilă fină de tipul caolinului. Rețeaua de văi este mai puțin densă. Prezența fisurilor permite infiltrarea apei, reducând într-o măsură apreciabilă drenajul de suprafață. Râurile creează văi adânci cu
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
minoră propriu-zisă, lunca fiind puțin dezvoltată. Căpățânile de zahăr au forma de „cupolă”, cu înălțimi de câteva sute de metri (100-300 m). Se dezvoltă în condițiile climatului tropical cu două anotimpuri: unul cald și uscat, care contribuie la descompunerea rocii granitice și altul umed, care ușurează transportul materialului dezagregat prin intermediul apelor. Căpățânile de zahăr apar în peisajul geomorfologic al unor regiuni, cum sunt Guyana Franceză, Sudan, India, Madagascar. Taffoni - sunt niște excavații semisferice (scobituri), ale căror diametre ating uneori câțiva metri
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
polițe sau trepte locale. Gresiile silicioase, cum sunt cele de Kliwa din Carpații Orientali, determină văi cu aspect de chei. Dacă gresia este dură, dar permeabilă, pe ea se dezvoltă un relief masiv ce se apropie ca înfățișare de cel granitic, evoluând pe calea dezagregării fizice. La baza versanților are loc o acumulare de depozite nisipo-argiloase, alcătuind o trenă sau un tăpșan. În alte condiții se depun grohotișuri. Gresiile cu elemente sau ciment de natură calcaroasă, permit apariția unor forme pseudocarstice
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
Getică aflorează în partea vestică a Parcului Natural Poțile de Fier în arealul Munților Locvei și la est de Valea Cernei. Fundamentul metamorfic este reprezentat prin șisturi metamorfice cu diferit grad de metamorfism. Alături de acestea sunt prezente intruziunile magmatice - masivul granitic de Sichevița și banatite și învelișul sedimentar al Bazinului Reșița, cu depozite de vârstă Paleozoic mediu și superior precum și Mezozoic (calcare, marnocalcare, marne). Pânza Supragetică prezintă fundament metamorfic, este o pânză de forfecare de soclu, alcătuită din formațiuni cristaline prealpine
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
Le Mont-Saint-Michel este o stâncă granitică (78 m înălțime) în Golful Saint-Malo (NV Franței) din Marea Mânecii, unde se manifestă cel mai reprezentativ fenomen de flux și reflux: în timpul fluxului este insulă, comunicația cu teritoriul continental fiind întreruptă, iar în timpul refluxului devine peninsulă, o limbă de
Mont Saint-Michel () [Corola-website/Science/302447_a_303776]
-
într-un proces de subducție (în lungul unui plan Benioff) sub Carpații de Curbură, iar în sud microplaca Moesica (cuprinzând fundamentul Câmpiei Române și Dobrogea de Sud). Asociat acestora există forme de relief influențate de petrografie și structura: un relief "granitic", cu trene de grohotișuri și abrupturi în Munții Măcinului, vechi peneplene conservate pe suprafața erodată a șisturilor verzi, mici forme carstice pe calcarele jurasice, suprafețe structurale adaptate ondulărilor largi ale formațiunilor neozoice din Dobrogea de Sud. Există de asemenea, în
Podișul Dobrogei () [Corola-website/Science/302911_a_304240]
-
și 150 milioane de ani în urmă, în Cretacicul inferior, Golful Gasconiei (sau Golful Biscaya) a apărut, împingând Spania către Franța, și cutând sedimentele, care au format acest lanț muntos. Partea estică a Pirineilor e formată n principal din roci granitice și gneiss, în timp ce în vest piscurile granitice sunt însoțite de straturi de calcar. Caracterul masiv al munților vine de la abundența rocilor granitice, rezistente la eroziune. Caracteristicile definitorii ale peisajelor Pirineilor sunt: Cea mai înaltă cascadă se află la Gavarnie (462
Munții Pirinei () [Corola-website/Science/303650_a_304979]
-
în Cretacicul inferior, Golful Gasconiei (sau Golful Biscaya) a apărut, împingând Spania către Franța, și cutând sedimentele, care au format acest lanț muntos. Partea estică a Pirineilor e formată n principal din roci granitice și gneiss, în timp ce în vest piscurile granitice sunt însoțite de straturi de calcar. Caracterul masiv al munților vine de la abundența rocilor granitice, rezistente la eroziune. Caracteristicile definitorii ale peisajelor Pirineilor sunt: Cea mai înaltă cascadă se află la Gavarnie (462 m), pe râul Gave de Pau; Cirque
Munții Pirinei () [Corola-website/Science/303650_a_304979]
-
cutând sedimentele, care au format acest lanț muntos. Partea estică a Pirineilor e formată n principal din roci granitice și gneiss, în timp ce în vest piscurile granitice sunt însoțite de straturi de calcar. Caracterul masiv al munților vine de la abundența rocilor granitice, rezistente la eroziune. Caracteristicile definitorii ale peisajelor Pirineilor sunt: Cea mai înaltă cascadă se află la Gavarnie (462 m), pe râul Gave de Pau; Cirque de Gavarnie, din aceeași vale, este poate cel mai cunoscut exemplu de "cirque". O caracteristică
Munții Pirinei () [Corola-website/Science/303650_a_304979]