721 matches
-
Șura în care lucra era totdeauna curată, sculele, de câte ori lăsa lucrul, le curăța și le punea la locul lor. ”56 Asemenea lui Iftimie Ignătescu erau mai mulți meșteri „rotari” în Lunca. Meșterul rotar făcea și osii „tocmea” tot carul, pluguri, grape, sănii, juguri. Foloseau diferite esențe de lemn: ulm (pentru butucul roții), frasin, carpen, stejar. Între cei mai cunoscuți meșteri rotari amintim pe Ghiță Hură, Toader Bârgăoanu, Toader Ignătescu (Chifan), Costică Ciobănuc, Gheorghe Prodan Tomescu, Alexandru Hură. Acești meșteri făceau după
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și strigările adresate fetelor dintr-o parte de sat (cot): Fetele din Chetroșeni îsă iernate cu strujeni i-să vărate cu tărâșe, Le curg ochii ca la mâșe. Pentru cineva care era „grea” la joc: - Măi bădie, măi Vasile, Trage grapa după tine. - Eu o trag și ea nu vine. Pentru alta care nu se trage la treabă: O, săraca, ghine-i pare i-acasă nimică nu are; Are-o furcă și cu-un fusă i-o bucă de cur mai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
raze printre norii nu prea mulți din coama dealurilor ce străjuiau pășunea lor. Ajunși în oraș moș Lică îi aștepta, căci el ieșise din tură la 6 dimineața. I-a salutat destul de afectuos mai ales pe Beldie, întrebându-l pe Grapă cum s-a înțeles cu ucenicul său? Grapă a răspuns dând din cap afirmativ, semn că era bine! S-au despărțit repede de moș Lică, fiindcă vitele nu puteau aștepta până își spun ciurdarii povești. Moș Lică i-a adus
ZIUA CIURDARILOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361280_a_362609]
-
dealurilor ce străjuiau pășunea lor. Ajunși în oraș moș Lică îi aștepta, căci el ieșise din tură la 6 dimineața. I-a salutat destul de afectuos mai ales pe Beldie, întrebându-l pe Grapă cum s-a înțeles cu ucenicul său? Grapă a răspuns dând din cap afirmativ, semn că era bine! S-au despărțit repede de moș Lică, fiindcă vitele nu puteau aștepta până își spun ciurdarii povești. Moș Lică i-a adus lui Beldie un fel de nuia care semăna
ZIUA CIURDARILOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361280_a_362609]
-
că se realiza un fel de concert de ciurdă, ceea ce era semn bun pentru ciurdari. Acest concert mai însemna că vitele se vor uni în mici grupuri ceea ce le va ușura munca ciurdarilor, după cum avea să-i explice mai târziu Grapă lui Beldie. Ciurda se aduna încet și sigur. Oamenii își scoteau cornutele în stradă și ele se încadrau în noua lor organizare. Cu cât se apropiau mai mult de pășune se înmulțeau și se pornea un fel de întrecere care
ZIUA CIURDARILOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361280_a_362609]
-
greu de acoperit. Dar cum Beldie avea picioarele desculțe, reușea să acopere terenul de luptă. Nuielușa dăruita de moș Lică, era un fel de armă secretă a lui Beldie, căci multe dintre animale nu făcuseră cunoștință cu ea până atunci. Grapă avea un fel de botă de corn cam de vreun metru jumătate de lungă, cu o măciucă în capăt, ceea ce parcă era un mic buzdugan, dar bățul cu măciucă părea minuscul pe lângă înălțimea lui. Undeva în vale era adăpătoarea ciurdei
ZIUA CIURDARILOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361280_a_362609]
-
bățul cu măciucă părea minuscul pe lângă înălțimea lui. Undeva în vale era adăpătoarea ciurdei, un sistem de jgheaburi în care apa curgea dintr-unul în altul, astfel încât oricâte vite ar fi venit deodată puteau să-și potolească setea în liniște. Grapă avea grijă ca de mai multe ori pe zi vitele să treacă prin apropierea adăpătorilor. Era un fel de secret profesional, care însă îndeplinea și necesitatea animalelor. Ziua s-a terminat fără evenimente deosebite. Seara Grapă i-a povestit lui
ZIUA CIURDARILOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361280_a_362609]
-
potolească setea în liniște. Grapă avea grijă ca de mai multe ori pe zi vitele să treacă prin apropierea adăpătorilor. Era un fel de secret profesional, care însă îndeplinea și necesitatea animalelor. Ziua s-a terminat fără evenimente deosebite. Seara Grapă i-a povestit lui Beldie cum a strâns el bani pentru viitorul său, și a scos din chimirul lat de piele mai multe carnete de CEC. Grapă nu știa multă carte, dar cifrele din CEC-uri le știa socoti. Astfel
ZIUA CIURDARILOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361280_a_362609]
-
însă îndeplinea și necesitatea animalelor. Ziua s-a terminat fără evenimente deosebite. Seara Grapă i-a povestit lui Beldie cum a strâns el bani pentru viitorul său, și a scos din chimirul lat de piele mai multe carnete de CEC. Grapă nu știa multă carte, dar cifrele din CEC-uri le știa socoti. Astfel Beldie a aflat că Grapă are bani buni și mulți la CEC. Grapă îi spunea lui Beldie, că și el va putea strânge bani dacă va lucra
ZIUA CIURDARILOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361280_a_362609]
-
Beldie cum a strâns el bani pentru viitorul său, și a scos din chimirul lat de piele mai multe carnete de CEC. Grapă nu știa multă carte, dar cifrele din CEC-uri le știa socoti. Astfel Beldie a aflat că Grapă are bani buni și mulți la CEC. Grapă îi spunea lui Beldie, că și el va putea strânge bani dacă va lucra tot timpul cu el aici la ciurdă! Sâmbătă seara Beldie a primit cei 30 lei care i se
ZIUA CIURDARILOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361280_a_362609]
-
său, și a scos din chimirul lat de piele mai multe carnete de CEC. Grapă nu știa multă carte, dar cifrele din CEC-uri le știa socoti. Astfel Beldie a aflat că Grapă are bani buni și mulți la CEC. Grapă îi spunea lui Beldie, că și el va putea strânge bani dacă va lucra tot timpul cu el aici la ciurdă! Sâmbătă seara Beldie a primit cei 30 lei care i se cuveneau pentru zilele lucrate. Se apropiau zilele iarmarocului
ZIUA CIURDARILOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361280_a_362609]
-
lucra tot timpul cu el aici la ciurdă! Sâmbătă seara Beldie a primit cei 30 lei care i se cuveneau pentru zilele lucrate. Se apropiau zilele iarmarocului de Sfântul Ilie, și Beldie aștepta această zi cu nerăbdare, mai ales că Grapă și moș Lică i-au promis să-l dea în bărci și chiar în iujul cel mare! Ciurda nu aștepta, ea își lua zilnic tributul de alergături și întâmplări care mai de care mai deosebite, uneori chiar năstrușnice! Referință Bibliografică
ZIUA CIURDARILOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361280_a_362609]
-
cam o oră, moș Lică l-a luat și l-a dus cu el în altă parte a orașului, unde avea să devină ciurdar. L-a dus direct la pășune, fiind dat în grija unui tânăr căruia i se spunea Grapă. Nimeni nu știa de ce i se spunea așa? Poate fiindcă avea niște degete lungi la mâini și la picioare, opincile lui păreau lungi cât lumea, iar degetele de la mâini nu îi încăpeau în buzunare. De aici încolo stăpânul său avea
BELDIE CIURDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361311_a_362640]
-
știa de ce i se spunea așa? Poate fiindcă avea niște degete lungi la mâini și la picioare, opincile lui păreau lungi cât lumea, iar degetele de la mâini nu îi încăpeau în buzunare. De aici încolo stăpânul său avea să fie Grapă. Moș Lică i-a spus lui Grapă să-i dea lui Beldie mâncare și 5 lei pe zi. De dormit avea să doarmă cu Grapă la un fel de stână ce o aveau în marginea pășunii, aproape de sat, și nu
BELDIE CIURDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361311_a_362640]
-
fiindcă avea niște degete lungi la mâini și la picioare, opincile lui păreau lungi cât lumea, iar degetele de la mâini nu îi încăpeau în buzunare. De aici încolo stăpânul său avea să fie Grapă. Moș Lică i-a spus lui Grapă să-i dea lui Beldie mâncare și 5 lei pe zi. De dormit avea să doarmă cu Grapă la un fel de stână ce o aveau în marginea pășunii, aproape de sat, și nu departe de oraș. Beldie avea să primească
BELDIE CIURDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361311_a_362640]
-
de la mâini nu îi încăpeau în buzunare. De aici încolo stăpânul său avea să fie Grapă. Moș Lică i-a spus lui Grapă să-i dea lui Beldie mâncare și 5 lei pe zi. De dormit avea să doarmă cu Grapă la un fel de stână ce o aveau în marginea pășunii, aproape de sat, și nu departe de oraș. Beldie avea să primească banii sâmbătă seara și putea face ce vrea cu ei. Între timp ploaia încetinise și norii plecau la
BELDIE CIURDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361311_a_362640]
-
avea să primească banii sâmbătă seara și putea face ce vrea cu ei. Între timp ploaia încetinise și norii plecau la plimbare spre alte meleaguri. Ziua în care își începea munca firavul Beldie era marți. Cum a plecat moș Lică, Grapă a început să-i spună lui Beldie cam ce avea de făcut prin jurul ciurdei de vaci, care nu erau chiar puține ci în jur de vreo 45-50 de capete. Pășunea era destul de întinsă pe mai multe dealuri înconjurate de ogoare
BELDIE CIURDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361311_a_362640]
-
erau chiar puține ci în jur de vreo 45-50 de capete. Pășunea era destul de întinsă pe mai multe dealuri înconjurate de ogoare cu porumb, grâu și alte semănături, locuri unde animalele erau atrase ca de un magnet. Asta era problema! Grapă i-a spus noului său subaltern că diseară vor vorbi mai mult, acum tocmai un grup de vite se îndrepta spre un lan de porumb și Beldie își începea munca printr-o fugă bună spre a opri atacul lanului verde
BELDIE CIURDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361311_a_362640]
-
și Antonia, personajele altui text, duc o viață grea în mediul rural, întăriți în fața greutăților de dragostea ce o simt unul față de altul. Iliuță, fiul lor, visează să edifice în sat o fermă modernă, pentru ca agricultura făcută cu boii și grapa să devină amintire. Altă istorie scrisă de Dorin Moisescu ne face cunoștință cu Costel Zorescu, un însingurat, în ciuda faptului că este căsătorit. Sorin, un proaspăt pensionar, suferă atât de intens faptul că nu o mai are pe soția sa alături
ÎNŢELEPCIUNEA ESTE DUMNEZEU, IAR IUBIREA IDEALUL, PREFAŢĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞLA ROMANUL INELUL DE IARBĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364009_a_365338]
-
cale sămânța după vânt”. În pacea amurgului, soarele scapătă-n asfințit, înghițit de pădurea cu stejărei a lui Mitică Sultanii. Plugarii domanișani se întorc de la arat, veseli, hăulind pe lângă juguri, îndemnând plăvanii care trag carele, unde dorm obosite plugurile și grapele cu dinți de lemn de salcâm ce ziua întreagă au mestecat sfântul pământ dătător de viață. În zilele cu cruce roșie în calendar, domnișani și domnișance, în straie naționale de sărbătoare, bine aprovizionați cu pastramă, brânzeturi, cașcavale de tot felul
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
-n poveștile fraților Grimm. Pe uliță, plugurile de zăpadă, făcute din scândură „de 10” și trase de trei sau patru perechi de boi, lucrează de zor și fac pârtie, ca să se poată circula. În șurile gospodarilor, plugurile de arat și grapele se odihnesc. În grajduri, vitele se întrec la mâncare. Câinele, adăpostit în cușca lui, latră din când în când. Oițele sunt și ele la adăposturi. Țăranul domnișan, așezat la gura vetrei, își sucește cu dichis o țigară, citind jurnalul. Vinul
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
și Iorga, pentru bordeiul din chirpici și Atheneu, pentru odăjdiile și predicile preoților, pentru Napoca, Apullum, Sarmisegetusa și Callatis, pentru drobul de miel și saramură, pentru Independența din 1877, pentru Părintele Cleopa și Părintele Galeriu, pentru cultura brâncovenească, pentru plug, grapă și cimpoi, pentru stiloul lui Petrache Poenaru și cibernatica lui Ștefan Odobleja, pentru dacii lui Decebal și răzeșii lui Alexandru cel Bun, pentru Paștele și Crăciunurile de la Sebiș, pentru ie, altiță, zadie și opinci, pentru Rovine, Călugăreni, și Vaslui- Podu
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
către Statul Belgian au greutate. Nu are o părere prea bună despre cei care și-au inclus și numele în sigla firmei, mai ales că numele lui este axiomatic ; firma dacă dă faliment - că ăsta este un fel contragreutate pe grapă - apoi să nu-mi fie târât și numele în noroi, zâmbește Adi cu subânțeles. Altfel nu vrea să ne spună câte ceva și despre românii de aici cu firme falimentare, măcar că n-ar fi prea mulți... Nu există în casa lor
PARTEA A II-A de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349672_a_351001]
-
Iarna, uncheșul Iacob, împreună cu câte un cărăuș de la el din sat, veneau să încarce fânul din clăi, și să-l ducă pe sănii la el acasă, în satul Putna. Tata îl mai ajuta la încărcat și la coborât fânul cu grapa până în pârâu. Odată, au încărcat o grapă cam mare, era greu de ajuns până devale, la pârâu, unde aștepta sania. Chiar deasupra pârâului, fiind pantă mare, uncheșul Iacob a înfipt furca în fânul de pe grapă, să țină contra, să nu
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
de la el din sat, veneau să încarce fânul din clăi, și să-l ducă pe sănii la el acasă, în satul Putna. Tata îl mai ajuta la încărcat și la coborât fânul cu grapa până în pârâu. Odată, au încărcat o grapă cam mare, era greu de ajuns până devale, la pârâu, unde aștepta sania. Chiar deasupra pârâului, fiind pantă mare, uncheșul Iacob a înfipt furca în fânul de pe grapă, să țină contra, să nu se răstoarne grapa. Era alunecuș. Deasupra pârâului
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]