319 matches
-
spre Fiatul plin de argintărie. — Nu, zice Manus, în schimb îmi dau căcatu’ ăsta. Manus, în bocancii lui de comando și costumul de camuflaj, scoate din portbagaj un ceainic de argint cu pântece gras și se uită la imaginea sa grasă reflectată în latura convexă. — Toată cutia, zice Manus, e plină de toate căcaturile astea și amintiri de familie pe care nu le vrea nimeni. Exact ca mine azvârlind tabachera de cristal a lui Evie în șemineu, Manus se opintește și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
nu au, față de provocările vieții, o reacție suficient de rapidă, asociată de obicei cu capacitatea de a face rău celor din jur. Această prejudecată era În orice caz valabilă pentru colonelul Pruritanal și pentru soția sa, doamna Delilah, de asemenea grasă. Bunătatea colonelului se exprima mai cu seamă prin ușurința cu care accepta cererile de orice fel ale Împăratului. Odată Îi trimisese printr-un curier smoking-ul său, pentru a putea participa la recepția anuală a corpului diplomatic acreditat la Baakho, deși
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
cocină! Du-te și Îndeasă-n tine până crăpi În laboratorul tău de chimie. Poate dă Dumnezeu și-ți bagi lingura În vreun acid ori În sodă caustică!”. Lizica sărea și ea de doi metri În sus, cât era de grasă: „Dobitocule, criminalule, te dau În judecată, pușcăriașule, vrei să mă omori, nebunul dracului! Mergi la balamuc, nu mai veni să distrugi aici suflete de copii nevinovați!”. Ceilalți colegi se uitau pe fereastră ori pe pereți și Încercau să schimbe vorba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de asemănătoare cu a ta, și cu picioarele frumoase și drepte și corpul foarte bine format. Sper ca noul bebeluș să crească și să fie un copil la fel de drăguț ca și frații lui mai mari. Prințesa Violette Murat 68 (cea grasă) este încă aici. Joc tenis în fiecare zi și chiar mă descurc tot mai bine, așa că nu-ți voi strica jocul dacă mă primești vreodată în echipa ta. Știi că nu joc prea rău acum? Trebuie să jucăm împreună odată
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
trebui să vă așteptați să fei nevoie să fiți perseverentă. CÎteva credințe specifice și foarte actuale În legătură cu greutatea sînt: „Trebui să mănînc ciocolată chiar acum” sau altele care se Întind ami mult În trecut: „Toate femeile din familia mea devin grase pînă ajung la 50 de ani, deci destinul meu este bătut În cuie”. Afirmațiile pe care le folosiți Împreună cu exercițiu Temporal Tap sînt foarte importante și trebuie să le găsiți pe cele care vi se potrivesc. Următoarele două sînt afirmații
[Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
dintre cele mai de sea mă artis te lirice din toate timpurile“, interpreta a peste 60 de roluri în opere celebre, murea în sărăcie. Dar la Cotnari n a curs tot timpul râuri de lapte și miere, alături de poloboace cu Grasă. Au fost și vre muri înt unecate, de sărăcie și moarte. Iată ce zice cronicarul Io n Neculc e, care era la acea vreme hatman (comandantul oastei moldovene), nu pomenește de vreo ieșire a țarului și domnului din Iași (atunci când
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
despre care Mihail Sa doveanu scria: „Bună potrivire de la oameni înțelepți și de la natură. Anume înălțime a locului, anume adăpost de vâ nturi și anume cumpănă a uscăciunii și umezelii, anume soi de viță și anume alcătuire a țărânei ...” Despre Grasa de Cotnari Istorici, oameni de știință, cronicari, scriitori și specialiști, atât români cât și străini, au dedicat în însemnările lor multe pagini despr e istori a Grasei de Cotnari și a calității vinurilor obținute. Grasa s a născut, după majoritatea
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
uscăciunii și umezelii, anume soi de viță și anume alcătuire a țărânei ...” Despre Grasa de Cotnari Istorici, oameni de știință, cronicari, scriitori și specialiști, atât români cât și străini, au dedicat în însemnările lor multe pagini despr e istori a Grasei de Cotnari și a calității vinurilor obținute. Grasa s a născut, după majoritatea autorilor, în inima Daciei istorice, pe teritoriul actual al podgoriei Alba Iulia, podgorie „prea veche pentru ca istoria să-i poată desluși începuturile”. De aceea, se crede că
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
anume alcătuire a țărânei ...” Despre Grasa de Cotnari Istorici, oameni de știință, cronicari, scriitori și specialiști, atât români cât și străini, au dedicat în însemnările lor multe pagini despr e istori a Grasei de Cotnari și a calității vinurilor obținute. Grasa s a născut, după majoritatea autorilor, în inima Daciei istorice, pe teritoriul actual al podgoriei Alba Iulia, podgorie „prea veche pentru ca istoria să-i poată desluși începuturile”. De aceea, se crede că Grasa este un soi foarte vechi și, de ce
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de Cotnari și a calității vinurilor obținute. Grasa s a născut, după majoritatea autorilor, în inima Daciei istorice, pe teritoriul actual al podgoriei Alba Iulia, podgorie „prea veche pentru ca istoria să-i poată desluși începuturile”. De aceea, se crede că Grasa este un soi foarte vechi și, de ce nu, un soi d acic. Deși cel mai adesea numele podgoriei este legat de cel al lui Ștefan cel Mare, care a avut aici una dintre reședințele preferate, descoperirile arheologice demonstrează că podgoria
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Ștefan cel Mare, care a avut aici una dintre reședințele preferate, descoperirile arheologice demonstrează că podgoria a existat încă de pe vremea geto-dacilor, iar prima mențiune scrisă despre Cotnari datează din anul 1448. Soiul este cunoscut în Moldova și prin sinonimele Grasa mica, Grasa mare, Poama grasă. Grasa de Cotna ri este cultivată în podgoria Cotnari alături de soiurile românești Frâncușa, Feteasca alba și Tamâioasa românească, alcătuind sortimentul tradițional al podgoriei - singurul care se mai păstrează în România. Din acest motiv, am putea
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Mare, care a avut aici una dintre reședințele preferate, descoperirile arheologice demonstrează că podgoria a existat încă de pe vremea geto-dacilor, iar prima mențiune scrisă despre Cotnari datează din anul 1448. Soiul este cunoscut în Moldova și prin sinonimele Grasa mica, Grasa mare, Poama grasă. Grasa de Cotna ri este cultivată în podgoria Cotnari alături de soiurile românești Frâncușa, Feteasca alba și Tamâioasa românească, alcătuind sortimentul tradițional al podgoriei - singurul care se mai păstrează în România. Din acest motiv, am putea numi podgoria
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
aici una dintre reședințele preferate, descoperirile arheologice demonstrează că podgoria a existat încă de pe vremea geto-dacilor, iar prima mențiune scrisă despre Cotnari datează din anul 1448. Soiul este cunoscut în Moldova și prin sinonimele Grasa mica, Grasa mare, Poama grasă. Grasa de Cotna ri este cultivată în podgoria Cotnari alături de soiurile românești Frâncușa, Feteasca alba și Tamâioasa românească, alcătuind sortimentul tradițional al podgoriei - singurul care se mai păstrează în România. Din acest motiv, am putea numi podgoria Cotnari “rezervația viticolă naționala
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ri este cultivată în podgoria Cotnari alături de soiurile românești Frâncușa, Feteasca alba și Tamâioasa românească, alcătuind sortimentul tradițional al podgoriei - singurul care se mai păstrează în România. Din acest motiv, am putea numi podgoria Cotnari “rezervația viticolă naționala”. Strugurii soiului Grasa de Cotnari sunt mijlocii, cilindro-conici, uneori ramificați, cu boabe rare, care sunt ovoide, de mărime mijlocie, neomogene, cu pielița de culoare galbenă - verzuie și cu pete ruginii pe partea însorită. Plantațiile se găsesc pe coaste însorite și bine aerisite. Aceste
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
mijlocii, cilindro-conici, uneori ramificați, cu boabe rare, care sunt ovoide, de mărime mijlocie, neomogene, cu pielița de culoare galbenă - verzuie și cu pete ruginii pe partea însorită. Plantațiile se găsesc pe coaste însorite și bine aerisite. Aceste condiții favorizează soiul Grasa de Cotnari să acumuleze peste 300 g/l zaharuri (maximul a f ost atins în anul 1958, la Cotnari, când a acumulat 520 g/l zah aruri). în toamnele calde și uscate, ciuperca Botrytis cinerea, numită “mucegaiul nobil”, popular cunoscuta
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ost atins în anul 1958, la Cotnari, când a acumulat 520 g/l zah aruri). în toamnele calde și uscate, ciuperca Botrytis cinerea, numită “mucegaiul nobil”, popular cunoscuta și sub denumirea de “putreziciunea nobilă”, se întâlnește frecvent pe strugurii soiului Grasa. Această ciupercă provoacă înnobilarea (stafidirea) boabelor, prin eliminarea apei din miez, fenomen numit “Botrytizare”. Boabele strugurilor de Grasă, datorită pieliței, favorizează dezvoltarea mucegaiului nobil. Ciuperca, „ins talată” pe boabe, provoacă perforarea peliței, determinând astfel accelerarea procesului de evaporare a apei
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și uscate, ciuperca Botrytis cinerea, numită “mucegaiul nobil”, popular cunoscuta și sub denumirea de “putreziciunea nobilă”, se întâlnește frecvent pe strugurii soiului Grasa. Această ciupercă provoacă înnobilarea (stafidirea) boabelor, prin eliminarea apei din miez, fenomen numit “Botrytizare”. Boabele strugurilor de Grasă, datorită pieliței, favorizează dezvoltarea mucegaiului nobil. Ciuperca, „ins talată” pe boabe, provoacă perforarea peliței, determinând astfel accelerarea procesului de evaporare a apei din bob și deci concentrarea mustului. În aceste condiții, producția de struguri l a hectar este foarte mică
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
evaporare a apei din bob și deci concentrarea mustului. În aceste condiții, producția de struguri l a hectar este foarte mică, de obicei în jur de 4.000 - 5.000 kg. Producerea unor vinuri dulci naturale, provenite din strugurii soiului Grasa, ce au suferit fenomenul de botrytizare (având un procent ridicat de boabe stafidite), implică aplicarea unei tehnologii specifice. Aceasta necesită un consum mare d e forță de muncă și multă, multă migală, asemănătoare, s ar putea zice , cu cea a
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ridicat de boabe stafidite), implică aplicarea unei tehnologii specifice. Aceasta necesită un consum mare d e forță de muncă și multă, multă migală, asemănătoare, s ar putea zice , cu cea a căutătorilor de aur în nisipurile aurifere. Vinurile dulci din Grasa, obținute din strugurii culeși la stafidirea boabelor, prezintă însușiri organoleptice și de compozi ție care corespund vinurilor de acest gen de reputație mondială. Aceste vinuri se caracterizează prin conținuturi importante de glicerol și extract, ceea ce le conferă onctuozitate și corpolență
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
personalitatea viței de vie și versanții bine însoriți, prin finețea vinuril or albe obținute aici și mai ales pentru dragostea tradițională a locuitorilor pentru cultura vinului. Podgoria, atestată din secolul al XV lea, cultivă Fe teasca Alba, Tămâioasa, Frâncușa și Grasa de Cotnari, vinul ʺemblemăʺ al podgoriei. Acesta a fost descris ca fiind ʺamărui, precum coaja de nucă, cu un parfum puternic, un vin c are tinde spre perfecțiune, dacă este lăsat sa se învec heascăʺ. în anul 1900, la Expoziția
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ʺemblemăʺ al podgoriei. Acesta a fost descris ca fiind ʺamărui, precum coaja de nucă, cu un parfum puternic, un vin c are tinde spre perfecțiune, dacă este lăsat sa se învec heascăʺ. în anul 1900, la Expoziția Mondială de la Paris, Grasei de Cotnari i s-a decernat medalia de aur, împreună cu titlul de ʺFloare a Românieiʺ. Istoricii apreciază că în secolele XVI - XVII vinurile constituiau a șasea parte din totalul exporturilor din Moldova, printre acestea remarcându-se cele de Cotnari. În
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
licori dumnezeiești și domnești. Prin dezlega rea limb ii, vinul dă aripi spiritului, iar omul, în stare euforică, nu bahică, devine tolerant cu sine și cu alții (scria și acad. Valeriu D. Cotea). Vinul de Cotnari, cunoscut sub numele de Grasă de Cotnari, este licoarea căreia, din cauza controverselor, i s-au dedicat cele mai multe pagini începând cu cronicarii, istoricii, oamenii de știință, scriitorii și specialiștii (pe care îi vom prezenta împreună cu referirile lor la Cotnar i, în pa rtea a doua a
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
dedică unei activități susținute de cercetare științifică, de studiere a evoluției vinurilor și de constituire a sortimentelor. Din laboratoare echipate la standarde de ultimă g enerație , au ieșit în ultimii doi ani două noi soiuri de viță de vi e: Grasa 75 și Perla Cotnariului. în prezent, ei cercetează și alte vițe de vie pentru obținerea unor biotipuri cu parametrii calita tivi sup eriori. Și, în fiecare an, plantează câte 50 de hectare de viță nobilă, diversificată, fie pentru sporirea producției
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de vi e și oa menii care i-au propulsat din veac în veac și i propulsează „pap a regală”. Compania Cotnari, căci despre ea este vorba, deține în prezent 1710 hectare, plantate cu soiuri autentice, românești - FRANCUȘA, FETEASCA ALB-, GRASA DE COTNARI, T-MÂIOASA ROMÂNEASC- și mai nou - FETEASCA NEAGR- și BUSUIOACA DE BOHOTIN. în câteva cuvinte ne vom referi la calitățile lor: C o Constantin Deleanu, directorul marii companii Cotnari . Frâncușa (sec) Cu o identitate ușor de recunoscut prin
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
cu cea a mierii de albine, Feteasca albă prezint ă un buc het tipic. La curtea din Hârlău, în buza viei,/ făcea Mă ria sa p opas, nu rar./ Deși mai uita de grijile domniei,/ cu dumneaei Feteasca de Cotnari. Grasa de Cotnari (demidulce). Cu o culoare verzuie când este tânăr, până la galben auriu după învechire, asemanatoare culorii de toamnă a frunzelor de viță de vie, cu un gust apropiat celui de miez de nucă, împletit cu nuanțe de stafide și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]